Page 67 - 1963-03
P. 67
Regionali
Hünedoaia-Deva
PROLETAR] DIN TOATE TARII E, UNIŢI-'VA I trSr Lucrările sesiunii adunării
O' cnerale a Academiei II.P* Komîne
Hw r
Marţi au continuat lucrările sesiu lonescu-Siscşli, Alexandru Codare ea,
3’ Jr#LfkBti*SeMe*f»M' nii adunării generale a Academiei Gr. Moisil, I. S. Ghcorghiu, C. I. Gil
R.P. Romîne. lian, Vasilc Mirza, Emil Condurachi;
o Respeclarea regulilor agroleh Remus Răduleţ, membru corespon
La discuţii asupra raportului de ac dent al Academiei R.P. Romîne, acad.
nice asigură recolte sporite ; tivitate al Academiei şi a proiectului Grigore Benelalo şi Traian Gheor-
planului de cercetări ştiinţifice pe a- ghiu, membru corespondent al Aca
• Programul desfăşurării re demiei R.P. Romine.
nul 1963, au luat cuvîntul academi
turului campionatului regional de Lucrările sesiunii continuă.
cienii: Şt. S. Nicolau, Horia Hulubei, (Agerpres)
iotbal ; (pag. 2-a) ;
C. D. Neniţescu, Elie Carafoli, Gli.
o Din activitatea cabinetelor
de partid : Cum sînt ajutaţi tine
rii propagandişti ;
(pag. 3-a) ;
o De peste hotare ; B I N SCRISORILE
(pag. 4-a)
^ C O R ES P O N D EN ŢILO R VOLUNTARI
Activitatea cultural-educativă INSTRUIREA ACTIVULUI nor elevi şi m ijloacele dc pre
în sprijinul campaniei GRUPELOR SINDICALE clin venire a acestei situaţii".
Fabrica chim ică Orăştie a avui In urma discuţiilor purtate,
loc im ediat după alegeri. Aceas
participanţii la consfătuire —
agricole de primăvară tă acţiune a avut ca urmare an cadre didactice şi părinţi — au
trenarea întregului activ sindical adoptat o hotărîre în care s-au
la cuprinderea şi rezolvarea sar prevăzut măsuri concrete de
Primăvara a sosit. Peste puţin timp, în mod diferenţial, potrivit condi Mecanicii Ştefan Szia. Iiiliu Kiss fi Nicolae Mclcf dc la atelierele „Ar dealul" Alba lidia sini apreciaţi cinilor de producţie şi a celor îm bunătăţire a m uncii cu ele
pe ogoarele înfrăţite, harnicii colec ţiilor pedoclimatic», a soiurilor cul lalte activităţi. Pentru ca apli vii atît în şcoală cit şi acasă, in
tivişti vor începe cu însufleţire mun tivate, precum şi alte aspecte pri de tovarăşii lor dc muncă pentru conştiinciozitatea cu care lucrează. carea în m unca practică a cu fam ilie (prof. V. COCEAN).
ca pentru însăminţările agricole din vind lucrările agricole de primă lată-i in fotografia de fală exe culînd o reparaţie la un motocompre sor. noştinţelor asim ilate la instruire
prima epocă, in multe gospodării co vară. să se desfăşoare cu succes, CONFERINŢA intitulată „Mo
lective lucrările din campania agri- membrii com itetului răspund de rala com unistă, cea mai înain
ro'ă de primăvară au şi început; Probleme ca pregătirea solului un număr de grupe sindicale pc tată morală" a fost ţinută dc
se fac araturi, se pregătesc seminţele, pentru semănat, cum se stabileşte şi care le controlează şi le în curînd la Gurabarza din iniţia
se curală păşunile, se fac stropirile care este epoca optimă penlru în- drumă (I. BEŞTELEIE). tiva co m itetu lu i raional U.T.M.
şi curăţatul pomilor ele. săminlari in comuna respectivă, ce Peste 350 tineri m ineri, prepa
lucrări de întreţinere vor fi efectuate DOUA MAGAZINE NOI SI ratori şi alţi m uncitori din lo
Condiţiile noi in car» sc desfă p.mirii culturile din toamnă, felul OPT MAGAZINE REAMENAJÂ- calitate au urm ărit cu viu in
şoară în acest an campania agricolă cum trebuie îngrijite animalele în TE dc curînd oferă cum pără teres această conferinţă care a
de primăvara - statornicirea rela timpul primăverii, sini doar citcva torilor din Orăştie produse ale fost expusă de tov. N icolae Lu-
ţiilor de producţie socialiste la sate, terne in jurul cărora se pol organiza industriei noastre, în condiţii de pu, prim -secretar al Com itetului
reorganizarea conducerii agriculturii diferite acţiuni culturale. prezentare mult îm bunătăţite. raional U.T.M. Brad.
— asigură pe deplin realizarea în N oile con d iţii de deservire au
întregime a sarcinilor marele trasate O atenţie deosebită va Irebui să făcut ca afluenţa cumpărători Conferinţa a fost urmată de
de partid agriculturii noastre socia acorde unităţile culturale populari lor să crească în m agazinele a- un frum os program artistic pre
liste. zării rezultatelor obţinute pe loturile lim entar cu autoservire din zentat de form aţiile clubului
demonstrative, a metodelor folosile Piaţa Aurel Vlaicu, magazinul m uncitoresc şi ale Şcolii profe
Executarea tuturor lucrărilor agri şi a colectiviştilor care au lucrat pe | fcro-metal, cel de încălţăm inte, sionale din Gurabarza (W. HER-
cole de primăvară ia timpul optim aceste loturi. de tricotaje şi galanterie, de MAN).
şi în condiţii agrotehnice corespun ; textile, precum şi la librăria cu
zătoare agriculturii noastre socia Ţinind seama de recomandările con | autoservire (ELENA IOAN). PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA
liste, este o ceriniă de cea mai mare siliilor agricole cu privire la folosi CĂUTAŢII PRODUSELOR sec
însemnatele penlru obţinerea unor rea culturilor intercalate în porumb, i» ţia de panificaţie din Brad a
recolte sporite la hectar. cit şi de faptul că în acest an vor CONSFĂTUIREA organizată cu luat m ăsuri dc reparare a ma
fi extinse suprafeţele cultivate cu laxorului, a înlocuit panacoa-
La succesul campaniei agricole de iagume şi zarzavaturi, unităţile cul cîtva tim p în urmă dc grupa dele dc lem n şi pînzele dc pa-
primăvară, pe lingă comitetele exe turalo vor organiza la căminul cultu sin d icală a Şcolii m edii din Cu- nacoade la toate u n ităţile sec
cutive ale sfaturilor populare, con ral. la bibliotecă, cit şi la locul de gir, la îndrum area organizaţiei ţiei şi s-a organizat un curs dc
siliile de conducere ale G.A.C., ingi muncă, activităţi speciale, cu ajuto ca lifica re p en tru 25 de m u n ci
nerii şi tehnicienii din agricultură, rul cărora să se explice avantajele dc partid, a pus în discuţia ca tori. Aceste m ăsuri au făcut ca
un aport substanţial pot să-şi aducă economice ale acestor culturi, nece indicii de calitate să fie mult
unităţile culturale de la sate, care, sitatea cultivării lor şi a întreţinerii drelor d id actice din oraş şi a u- îm bunătăţiţi, apropiindu-se de
prin activitatea lor, trebuia să ajnle lor în cele mai bune condiţiuni. Ma lim ita indicilor realizaţi la con
la mobilizarea colectiviştilor, la nifestări asemănătoare vor Irebui or nui m are num ăr dc părinţi rc cursul pe ţară (P. TANCU).
popularizarea celor mai harnici, a ganizate şi pentru crescătoarele de
feratul intitulat „Cauzele rămî-
I nerii în urm ă la învăţătură a u-
metodelor folosilc de ei, la rospin- păsări, penlru îngrijitorii-mulgători
dirca experienţei înaintate în lucra şi penlru ceilalţi colectivişti care lu
rea pămintuiui. crează în aile sectoare da muncă.
In perioada lunilor de iarnă, că In raioanele Alba şi Sebeş, unită su slin u t în e x e c u ta re a lu c ră rilo r a g ric o le
minele culturale, bibliotecile, cine ţile culturale vor acorda atenţie popu
matografele săteşti, staţiile de ra-
dioficare au acumulat o experienţă larizării lucrărilor ce se fac pentru PE OGOARELE COLECTIVIŞTII,OR au ieşit deja în cimp. La Bretea 21 ha. cu ovăz şi 30 ha. cu grîu Arini, Ion Mihâlţan, Iriinie Şlcl şi proprie şi au procurat restiii de
hună privind organizarea şi desfăşu creşterea şi îngrijirea viţei de vie, DIN RAIONUL HAŢEG Strei de pildă, au fost aralc 60 ha., Simion Scheau seminţe de la Agrosem. In acelaşi
rarea acţiunilor cuilural-educalive în iar în raioanele Brad, Haţeg, Orăş- la Toteşti 36, la Silvaş 14 ha. etc., de primăvară. limp, au confecţionat rame şi tocuri
sprijinul colectiviştilor. La majorita lie, unde pomii fructiferi au o mare Cunoscând că una din condiţiile iar pe întregul ' aion, pînă la i8 GRiGORE METEŞAN EMIL ŞTEE de răsadniţe penlru o suprafaţă
tea unităţilor culturale au fost fo extindere, vor organiza acţiuni cul care contribuie la sporirea recolte mariie a.c., au fost însămânţate cu corespondent corespondent de 4.000 m.p. Din această supra
losite cu succes forme de manifesta turale in sprijinul colectiviştilor care lor la hectar este şi corectarea aci ovăz 82 ha. Rezultate bune la în- faţă, pînă acum, s-au şi semănat
re interesante, cu un bogat conţinut, lucrează în acest domeniu. dităţii soiului, pînă acum, colecti sămînlări au obţinui mai cu seamă FRUNTAŞII COLECTIVEI AU SEMĂNAT 3.000 M.P. 3.000 m.p. cu varză timpurie, roşii
ca seri de calcul, jurnale vorbite, viştii din raionul Haţeg, au asigu colectiviştii din Brelea Română, DIN OHABA DE RĂSADNIŢE extralimpurii, roşii timpurii, gulioa-
călătorii pe hartă, experienţe ştiin In direcţia ferlilizării .solului, ta rat 900 tone de amendamente pen re, ardei iute, castraveţi timpurii,
ţifice, conferinţe, lecturi pe teme a- căminul cultural şi bibliotecă se vor tru 300 ha teren. Printre G.A.C. Boşorod, Berlhelot, Tnştea şi altele. Colectiviştii din Ohaba, raionul Principala ramură pe care o ardei graşi, gogoşari şi vinete,
qricole, care au mobilizat în jurul lor dezbate teme privind folosirea guno care s-au îngrijit să-şi procure a- ANA Cil IGOR dezvoltă gospodăria colectivă din plantindu-se totodată şi arpagicul
o masă larga de ţărani colectivişti. iului de grajd şi a posibilităţilor de Sebeş, au [acul intense pregătiri Miceşti, raionul Alba, este legu pentru producerea de ceapă verde.
In fiăcare gospodărie colectivă a mărire a eficacităţii acestui ingrăşă- rncndamerâele necesare se număra PEIRE EAkCAŞîU micultura. De aceea şi activitatea Multe din acestea au şi răsărit.
(ost organizat invăţăminlul agrozoo mint. cele din Ginţnga, Boşorod, Liva- corespondenţi pentru im/eperea campa niei de cdlectivişlilor ne aici a tosi orien In prezent colectiviştii execută lu
tehnic de trei ani, iar la căminele dia, Sarmisegetuza ele. tală spre efectuarea lucrărilor care crări de întreţinere urmând ca pes
culturale s-au desfăşurat ciclurile de Atitudinea nouă faţă de muncă şi INSAMIN'ŢEAZA OVĂZ primăvară, Ei au transportat in să asigure o producţie sporită dc le puţin timp să înceapă plantarea
conferinţe agrozootehnice, unde co avutul obştesc, faţă de disciplina Anul acesta, în multe gospodă SI GRÎU |:e cele ISO iia. cîte vor' cultiva
lectiviştii au luat contact cu meto muncii şi îndeplinirea de către fie rii se vor cultiva legume şi zarza câmp pesle 1.000 tone gunoi ile în acest an cu legume şi zarza răsadurilor.
dele înaintate folosite în agricultură, care colectivist a normelor de pro Holărîti ca în acest an să obţină vaturi. Organizaţi pe brigăzi şi e-
şi-au însuşit bogate cunoştinţe teo ducţie, vor irebui de asemenea să vaturi pe mari suprafeţe. Aplicând recolte cit mai bogate, colectiviştii grajd, reparaii toate atelajele La însăminţaroa şi îngrijirea ră
retice, necesare în activitatea lor slea în preocuparea unităţilor cultu din Daia, raionul Sebeş, au făcui chipe, oamenii s-au ocupat cu gri-
practică de viilor. rale, care le vor dezbate concret şi cele învăţate la cercurile de în din timp ţoale pregătirile penlru r.gricole şi au procurat prin Agro- sadurilor, s-an evidenţiat Elena
convingător. văţământ agrotehnic, colectiviştii începerea campaniei de primăvară. ¦ă de pregătirea paturilor calde
Experienţa dobindilă in lunile de din Haţeg şi-au asigurat necesarul de Au asigurat întreaga cantitate de sem seminţe valoroase penlru cul Contor, Mai ia Gavrilă, Maria Con
iarnă trebuie folosită în actuala cam Căminele culturale vor trebui să răsaduri, prin semănarea a 6.830 m p. sămânţă, au reparat utilajele exis pentru răsadniţe, de asigurarea se
panie de primăvară cu maximum de organizeze in această perioadă for tente în gospodărie şi au tran turile de porumb şi legume. minţelor necesare. tor, Florea Popa, Aurel Popa şi
eficacitate. Conţinutul manifestărilor me de activitate care să stimuleze de răsadniţe. Un loc de frunte in a- sportat tot gunoiul de grajd în Sima Cornel.
culturale trebuie orientat în aşa fel pe colectivişti în munca lor, ca ser cimp. Pentru grădina de legume şi Drept urmare, aici s-au însămân In primul rind, au Irinâs probe
incit el sa vină în sprijinul mobili ceastă direcţie îl ocupă G.A.C. din plantaţia de tutun ei au amenajat N. IRIMIE
zării colectiviştilor la efectuarea in bări închinate colectiviştilor fruntaşi, Haţeg, Toteşti, Demsuş şi Sîntămăria. ţai pînă acum 20 ha. cu grîu de la laboratorul regional penlru se corespondent
condiţii cit mai bune a lucrărilor 1.000 m.p. răsadniţe pe care le-au
agricole de primăvară, contribuind îrilîlniri cu brigăzile şi echipele frun Livezile de pomi au stat şi ele primăvară şi întreaga suprafaţă de minţele ce le aveau din producţia
in acelaşi timp la ridicarea nivelului în atenţia multc-r colectivişti. La
de conştiinţă al ţăranilor colectivişti, taşe, spectacole cu brigăzile artistice răsadniţe planificată. De asemenea
la dezvoltarea spiritului colectivist de agitaţie etc. G.A.C. din Silvaşul Superior şi Sil-
al oamenilor muncii. au fost desfundate, in vederea
In perioada muncilor agricole de
Multe cămine culturale şi biblio plantării cu viţă de vie, 5 hectare.
teci din regiunea noastră, ca acelea
din Strernţ şi Galda de Jos, raionul Printre colectiviştii fruntaşi in e-
Alba, Apoldul de Sus şi Gîrbova,
raionul Sebeş, Toleşli şi Berlhelot, xocutarea acestor lucrări se nu
raionul Haţeg, Brănişca şi Dobra,
raionul 11ia, au întreprins deja acţiuni mără tovarăşii Gh. Moldovan, Ioan
cu conţinut axat pe sprijinirea co
lectiviştilor in pregătirea şi desfăşu Furnalelor-m inereu de caiete superioară
rarea lucrărilor agricole de primă
vară. Aici, sul) Indruaiurîa organiza primăvară, la sate se desfăşoară faza vaşul Inferior s-au stropit în ulti Si semănat. - Apoi, de îndată ce o o o o o o o o o o o o o o o o ° ck>o o o o o oooooooo oooocooo ooooooco pus să executăm operaţia do
ţiilor de partid, conducerile unită mul timp 17.800 pomi, la Sarmise- s-a zvintat terenul au pornit cu podire în aşa fel incit m inereul
ţilor culturale, in colaborare cu con intercomunală a celui de-al VII-lea getuza 6.000, la Toteşti aproape toate forţele ia efectuarea însă- 5 Pentru sporirea producţiei de fon tu. furnaliştii au nevoie de cantităţi | să nu se am estece cu rambleul.
siliile de conducere aie G.A.C., au 6.000, iar ia Berthelot 4.600 pomi. mintărilor din epoca I-a. Astfel, tot mai mari dc minereu de bună calitate. In luna trecută, minerii din 8 A cest lucru îl realizăm în felul
organizat consfătuiri cu colectiviştii concurs al formaţiilor artistice de a- lucrînd cu 57 de atelaje, ei au urm ător: înainte de a face po-
in care s-au dezbătut sarcinile ce In multe gospodării colective trac reuşit să însămânţeze pînă acum | Gheţar au livrai furnaliştilor hunedo reni minereu de calitate mult mai jj ditura, curăţăm cu m are atenţie
revin acestora în actuala campanie matori. El va trebui să constituie şi toarele şi atelajele colectiviştilor vatra galeriei pentru îndepărta
agricolă dc primăvară, au planificat 8 bună decît in lunile precedente. Acest lucru a fost realizat datorită alegerii 8 rea sterilului care a căzut în
acţiuni cultural-educative plinind ac un priioj de popularizare a rezulta timpul rambleerii. Dacă podi
cent deosebit pc alegerea linei tema 8 cu marc alen[ie n sterilului vizibil în abataje. rea s-ar face p e ste .acest ram
tici strins legate de obiectivele eco telor bune obţinute de gospodăriile a- bleu, atunci, la atacarea unei
nomice ale gospodăriilor agricole co gricole colective 8 Cî/iva membri ai subredacfiei noas tre voluntare de la E. M. Ghelar au g felii inferioare, rambleul respec
lective din localitate. fruntaşe, a celor tiv s-ar am esteca cu m inereul.
mai harnici colecti jj cerut părerea unor şefi de brigăzi din abataje privind metodele folosite pen- 8 El fiind m ărunt, nu s-ar putea
Cu toate condiţiile climatice nefa vişti. In repertoriul
vorabile, anul trecut multe gospoda formaţiilor vor tre | tru îmbunătăţirea calităţii minereului. O alege m anual în lim ita cerinţe
rii agricole colective din regiunea bui incluse aseme lor.
noastră, au obţinut producţii mari nea leme care să OOOOOOOOoooooooo oooooooo oooooooo oooooooo oooooooo
de cereale, legume şi zarzavaturi. fie legale de viaţa ION PALL
Aceasta datorită lucrării la timp şi şalelor noastre, a Perforam într-o singură cui unde apare sterilul şi evi şeful brigăzii nr. 122 A
in condiţii bune a pămintuiui, apli gospodăriilor agri tăm am plasarea găurilor în stra
cării normelor agrotehnice inainiale, cole colective, de felie tul de calcar, care ar determ ina O practică dăunătoare
grijii deosebite fată de inlreţinerea preocupările colec am estecarea sterilului cu m ine
culturilor ele. Popularizarea acestor tiviştilor. De aceea, Lucrăm la exploatarea piliere reul în urm a puşcării. Un rol im portant în îm bună
rezultate, a fruntaşilor şi a metode Casa regională a lor. Pînă nu de m ult foloseam tăţirea continuă a calităţii m i
lor !or vor constitui exemple instruc creaţiei populare şi m etoda de exploatare cu două Aceeaşi atenţie o acordăm şi nereului îi revine în m are m ă
tive, mobilizatoare pentru colectivi casele raionale de felii excavate cu ajutorul găuri alegerii m inereului la încărca sură şi m aistrului. El trebuie să
şti. In cadrul serilor de întrebări şi cultură au datoria lor scurte. Sistem ul acesta era re, din stratul venit în contact coordoneze întreaga activitate în
răspunsuri, a serilor de calcule com să acţioneze mai dezavantajos deoarece necesita cu ram bleul, care um ple golul această direcţie, să ceară şefi
parative, a întâlnirilor cu inginerii a- operativ în îndru m ult timp pentru alegerea ste excavat. Procedînd astfel, noi am lor dc brigăzi ca op eraţia de a-
gronomi, cu colectiviştii fruntaşi, în marea formaţiilor rilului care se am esteca cu mi reuşit să extragem numai m ine legere a sterilu lu i vizibil în a-
cadrul expunerilor şi a consultaţii- artistice, în orien nereul. reu de bună calitate şi să ne hataje să fie executată cu cca
lor ştiinţifice, cu ocazia deplasărilor tarea acestora pen mai mare atenţie şi răspundere.
brigăzilor ştiinţifice, vor trebui ex tru alegerea unui Pentru înlăturarea acestui ne situăm printre brigăzile frunta
plicate ţăranilor colectivişti cum a- repertoriu cit mai ajuns ne-am gîndit la o altă şe pe exploatare. Mai sînt însă unii m aiştri care
ceste unităţi agricole au reuşit sd adecvat şi pen m etodă de exploatare, care să
obţină producţii de peste 5.000 kg. tru permanentiza asigure o calitate mai bună a M1HAI TIMOFTE privesc cu superficialitate pro
porumb boabe la hectar, mari pro rea activităţii ar m inereului. De aproape 4 luni şeful brigăzii nr. 134
ducţii de legume şi zarzavaturi, să-şi tistice de amatori. practicăm m etoda de exploatare blem a ca lită ţii. Un exem p lu îl
întărească puterea economică. Comitetele pentru într-o singură felie cu găuri Prin reducerea cu 1 la sulă
cultură şi artă ale lungi. Această m etodă perm ite a sterilului din minereul extras oferă m aistrul Alexandru Blen-
La căminele culturale vor trebui sfaturilor populare dirijarea tavanului in aşa ici în- în timp dc un an la li. M.
organizate in această perioadă scurte raionale, care, în . cit în m inereu nu mai curge Ghelar. sc poale abţine meiul ke, care răsp u n d e dc revirul 111
expuneri, în cadrul cărora preşedin perioada de iarnă, | steril. Că noua m etod ă c bună, care valorează :
tele gospodăriei colective, inginerul au iniţial la sate o dovedeşte faptul că în ulti din secto ru l I. In ziua de 12
acţiuni cultural-e m ele luni nu am înregistrat pier 0 3 apartamente -0
agronom, biigadierii şi colectiviştii deri de minereu şi nu am avut 0 20 aparate dc radio m artie a.c., controlorul tehnic
ducative frumoase „Modern"
fruntaşi să popularizeze regulile a- nici o tonă de m inereu rebutat 0 2.000 kg. zahăr de calitate a declarat rebútate
cu ajutorul iniolec- * 170 p erech i pan tofi
grotehnice şi felul cum se aplică e-le din cauza sterilului vizibil. „Romarta" 4 vagonelc cu minereu, deoarece
tualilor d» la o- PETRU PREDA
conţineau mari cantităţi de ste
raşe, vor Irebui să şoîul brigăzii 163
ril. Fără să ţină cont de acest
continue aceste ac Evităm amestecul sterilului Asigurind o podire corectă
lucru şi fără să m ai aştepte o
ţiuni, organizîndla cu minereul Brigada pe care o con d u c a-
plică m etoda de exploatare cu consultare cu alte organe su
sate conferinţe, Zăcăm întul pe care-1 exploa ram bleere descendentă. Podirca
tăm ne im pune să acordăm o vetrei arc în acest caz o im perioare, m aistrul respectiv, a
consultaţii pe te- atenţie deosebită am plasării gău portanţă deosebită. Noi am fă
rilor pentru puşcare. Sînt por cut un calcul : dacă am executa dat dispoziţii de introducere a
V. MUREi?AN m ţiuni care, dacă s-ar puşca în podirea peste un strat de ste
inspector cultural m od obişnuit ca în straturile ril de 20 cm ., procentul de ste încărcăturii celor 4 vagonete în
numai cu m inereu, am fi ne ril în m inereul încărcat ar fi
la Comitetul voiţi să afectăm un tim p mai de cel puţin 9 la sută. rostogolul colector. Prin aceaslă
regional pentru îndelungat alegerii sterilului. De
cultură şi artă aceea, atu n ci cîn d execu tăm o- T ocm ai pentru în lăturarea a- măsură, el a m anifestat o totală
peraţia de perforare a găurilor cestui inconvenient n ea m pro-
(Continuare în In luna trecută echipa de turnă lori condusă de Oscar Schverin de la turnătoria veche u ! de mină, cercetăm mai întîi cu lipsă de răspundere faţă de pro
pag. 2-a) uzinei „Victoria“ Călan şi-a depăşit planul de producţie cu 20 la sulă rc ducînd în acelaşi atenţie in zona de contact lo-
limp rebutul la 0,05 la sută, fată de 3,10 ta sulă cît este admis. blema care frăm întă întregul co
IX FOTO; Oscar Schverin disc utind cu echipa. lectiv —- calitatea. A sem en ea a-
titudine trebuie să fie com bă
tută.
I IOAN BID1GA
\ vicepreşedinte al Comitetului
1 sindicatului de la E, M, Ghelar
