Page 68 - 1963-03

Nr. 2560
¦MUMHKaMjHM»
La Centrul şcolar agricol din Ge oagiu se pregătesc cadre pentru agricultura noastră socialistă.
]jsf FOTOGRAFIE: Elevi ai Şcolii tehnice horticole in timpul orelor de studiu.
Respectarea re
asigura
A intrat în obişnuinţa noastră
ca în fiecare an să cultivăm pe
inari suprafeţe sfeclă de zahăr
destinată industrializării. Culti­
văm această plantă pentru că în
toţi anii ea a adus gospodăriei
im p o rta n te venituri b ăn eşti. In
anul trecut, bunăoară, am culti­
vat sfeclă de zahăr pe 50 ha.
Producţia realizată, ţinind seama
de condiţiile de clim ă nu îndea­
juns de favorabile şi de uncie
greutăţi pe care le-am înlîm pi-
nat în procurarea din vreme a
sem inţelor necesare, a fost totuşi
bună. De pe 10 ha. sem ănate din
vreme, am obţinut în m edie
aproape 30.000 kg. sfeclă la ha.,
iar de pe restu l suprafeţei s-a
realizat circa 20.000 kg. la hec­
tar. Livrînd-o unităţii cu care am
încheiat contractul, gospodăria
n oastră a în casat p este 270.000
lei, la care s-au mai adăugat
aproape 7.000 kg. zahăr şi 230
tone de borhot pe care l am fo­
losit cu bune rezultate în hrana
animalelor. Tot în hrana anima­
lelor am fo lo sit şi frunzele şi
coletele de sfeclă care au fost
însilozale în am estec cu coceni
şi pleava de la trifoiu l de să-
m înţă.
V eniturile mari realizate si pri­
ceperea colectiviştilor în obţine­
rea de recolte sporite ne-au de­
term inat ca în acest an să cul­
tivăm sfeclă de zahăr pe tot atî-
tea hectare. Producţia, potrivit
prevederilor planului va fi de
peste 25.000 kg. la ha.
Dar iată pe scurt cum am
m uncit noi în anul trecut pen­
tru obţinerea producţiei am inti­
te. In prim ul rînd aş vrea să
precizez că s-a respectat cu
stricteţe întregul com plex de re­
guli agrotehnice începînd de la
alegerea terenului şi pînă la re­
coltat. Terenul destinat sfeclei
de zahăr l-am stabilit pe două
parcele cu fertilitate ridicată,
cu ltivată în anul 1961 cu plante
bune prem ergătoare sfeclei dc
zahăr. In toam nă lotul a fost
arat la adîncim ea de 35 cm.
Arătura a rămas pînă în primă­
vară negrăpată pentru ca zăpa­
da căzută printre brazde să ră-
n iînă pînă tîrziu prim ăvara şi
să m enţină solul um ed. O dală
cu arătura, pe 12 ha. am apli­
cat îngrăşăm inte organice (cile
15 ton e gunoi de grajd la ha.),
iar pe restul suprafeţei am dat
In anul trecut, conducerea
cooperativei noastre, membrii
cooperatori s-au străduit să de­
servească populaţia în cele mai
bune condiţiuni. La încheierea
bilan ţu lu i pe anul 1962 rezulta­
tele obţinute au fost dintre cele
mai bune. Planul producţiei glo­
bale a fost îndeplinit în propor­
ţie de 101,4 la sută. De asem e­
nea planul de prestări servicii
neindustriale pentru populaţie a
1o st în d ep lin it in p rop orţie dc
122,9 la su tă şi s-au o b ţin u t be­
neficii cu 282.872 lei m ai mult
faţă de sarcina planificată. Aces­
te rezultate au l’o st ob ţin u te prin najat. Acum secţia de coafură
munca unor membri coopera­
tori ca N icolae Lupşe, Nicolae
Răşinar, Ion M unteanu — croi­
tori, Schm idt W ilhelm, frizer, N.
Vana, cojocar, Kamla Ernest,
precum şi ca urmare a m ăsuri­
lor tehnico-organizatorice apli­
cate.
C ooperativa are în total 51
secţii care prestează diferite ser­
vicii pentru populaţie. In m ulte
din acestea, cooperatorii lucrau
cu un randam ent destul de scă­
zut din cauza utilajelor învechi­
te. La propunerea unor coopera­
tori s-au luat m ăsuri de dotare
a unităţilor cu unelte şi utilaje
care să mărească productivita­
tea. In urma propunerii tov. loa-
chim Zinca, la secţia de tinichi-
gerie s-a procurat o m aşină de
ţi
îngrăşăm inte chim ice (sulfat de
am oniu, azotat de am oniu şi su-
perfosfal).
Tn prim ăvară, im ediat ce tere­
nul s a zvîntat, pentru a nu se
pierde apa din sol şi pentru a
se nivela terenul, s-a executat o
grapare, iar înainte de însămân­
ţat întreaga suprafaţă de teren
a fost discuită în scopul de a se
m obiliza solul pînă la adîncim ea
de îngropare a seminţei.
Solul fiind astfel bine pregă­
tit, la numai o zi după grăpare
Din experienţa G. A. C.
cu liiva fo a re de sfeefă
de zahăr
şi d iscuit s-a trecut la însăm în-
ţarea sfeclei. Sem ănatul l-am fă­
cut cu sem ănătoarea la distanţa
de 60 cm. între rînduri.
înainte de răsărire am execu­
tat o praşilă (oarbă) cu ajutorul
plantelor indicatoare semănate
printre sfeclă, iar după răsărire,
la aproxim ativ 10-— 12 zile cea
de-a doua praşilă, cînd am făcut
şi buchetului. După mai puţin
de o săptămână de la buchetat
s-a făcut rări tul plan telor la
18—23 cm. pe rînd, iar după ră­
rire s-a aplicat cea dc-a treia
praşilă, m ecanică. Trebuie să
subliniez că la executarea tutu­
ror acestor lucrări s-a urm ărit
ca ele să fie de cea mai bună
calitate, cunoscut fiind faptul că
de acest lucru depinde în mare
măsură soarta recoltei.
Aplicînd la tim pul optim toa­
te lucrările de întreţinere, am
creat condiţii din cele mai bu­
ne ca plantele să se dezvolte
viguros, să formeze rădăcini bine
dezvoltate.
Dar, noi nu nc-am m ulţum it
cu atît. La sfîrşitu! lunii iunie,
cînd am observat că au început
să apară iarăşi buruieni, am mai
aplicat o praşilă manuală.
N-aş vrea să trec cu vederea
peste o problem ă deosebit de
im portantă de care a depins în
m are m ăsură executarea în bune
condiţiuni a tuturor lucrărilor
la cultura sfeclei. Este vorba dc
organizarea muncii. In această
privinţă consiliul de conducere
a procedat cu multă chibzuinţă
servire cit
îndoit tablă, una de văl (.uit, care laţia era nem ulţum ită. Aici
au şi fost m ontate. La secţia
croitorie, cu specific confecţii
pentru tîrguri, se lucra mai greu
fiindcă ne lipseau m aşini de cu­
sut. Luînd legătura cu U.R.C.M.
Deva, am procurat patru maşini
de cusut electrice. Secţia de coa­
fură îşi desfăşura activitatea in­
tr-un local învechit. Nemaico-
respunzînd cerinţelor actuale ale
populaţiei, localul a fost reame-
este renovată şi a fost dotată cu
m obilier m odern, s-au făcut in­
stalaţii de apă caldă şi rece. Din
fondurile proprii şi din investiţii
au fost înzestrate m ajoritatea
secţiilor cu scu le noi. Jn secţia
de nichela] s-a m ontat un strung,
o m aşină de găurit .şi un polizor
dublu, iar pentru secţia de re­
parat radio ne am îngri jii să pro­
curăm aparate de m ăsură şi
control.
De asem enea, la unele unităţi
unde deservirea populaţiei se fă­
cea anevoios am lu at,o serie de
măsuri. De pildă, la secţia repa­
rat încălţăm inte se dădea uneori
lucru de slabă calitate, iar popu­
repartizînd suprafaţa cultivata
cu sfeclă de zahăr, in proporţii
eaale, tuturor brigăzilor de cîmp
ale G.A.C.
Aminteam la început că pen­
tru anul acesta gospodăria şi-a
planificat o p roducţie de 25.000
kg. sfeclă de zahăr la ba. Aceasta
înseam nă că vom livra unităţii
cu care s-a încheiat contract cel
p uţin 125 vagoane de sfeclă rea­
lizând a stfel un venit de peste
400.000 lei. In plus, vom mai
prim i circa 9.000 kg. zahăr şi în ­
sem nate cantităţi de tăieţei de
sfeclă, furaj preţios pentru hra­
na animalelor.
Realizarea unor asemenea ve­
nituri va perm ite gospodăriei să
mărească şi mai mult fondul
de bază, să se întărească conti­
nuu din punct de vedere eco­
nom ic şi organizatoric şi, în a-
cclaşi timp, să împartă colecti­
viştilor la ziua-muncă importan­
te sume de bani.
Ing. VICTORIA IiRUŞCA
G.A.C. din Teiuş
Activitatea cultural-educativă în sprijinul
campaniei agricole de primăvară
(Urmare din pag. l-a)
mc agrozootehnice ele. Pe lingă for­
mele menţionate mai sus pot fi fo-
io.silo cu succes în această perioadă,
direct la locul do muncă al colecti­
viştilor, lecturi în grup a ziarelor şi lural-cducativc, sirius legate de sar­ au mobilizat în ultim ul timp un
revistelor, a unor broşuri agrozoo­
tehnice, discuţii pe marginea des­
făşurării lucrărilor agricole dc pri­
măvară.
Comitetele de redacţie ale staţii­
lor de radioficare din mediul sătesc
pot să organizeze asemenea emisiuni
prin care să popularizeze zilnic mer­
sul Intrărilor agricole. La aceste e-
misiuni să fio invitaţi să vorbească
preşedinţi de G.A.C., ingineri agro­
nomi, zoolehnişli, brigadieri, crescă­
tori de animale, legumicultori, cei
mai harnici colectivişti.
Există toate condiţiile ca sarcinile
ce stau în faţa lucrătorilor ogoare­
lor în campania de primăvară să
fie îndeplinite cu succes. Rămîne
doar ca să depunem toate eforturile
pentru a ob[ine acest succes.
area
m unca a fost organizată în două
schimburi şi pe faze de operaţii.
Prin această m ăsură a crescut
sim ţitor calitatea reparaţiilor.
Secţia confecţii încălţăm inte de
serie a produs m ult timp sor­
timente dc încălţăm inte nesolici­
tate de populaţie. Şi aici am
luat m ăsuri ca să se confecţio­
neze noi tipare, calapoade şi s-a
intensificat controlul tehnic dc
calitate, pc faze de operaţii.
Ţinînd cont de cerinţele popu­
laţiei, pe lingă faptul că au
iost rcutilate o serie de unităţi,
iar la altele am reorganizat pro­
cesul de producţie, conducerea
cooperativei a luat măsuri de a
deschide încă 7 unităţi. Astfel,
in anul 1962, au luat fiinţă sec­
ţiile de reparat m oto, bobinaj,
reparat stilouri şi ochelari, două
secţii de croitorie, tricotaje şi
frizerie. S-a ţinut seam a ca une­
le din aceste unităţi să fie am­
plasate în cartierele mărginaşe
ale oraşului.
Factorul cel mai important
pentru realizarea unei bune de­
serviri îl con stitu ie asigurarea
Campionatul regional de fotbal »e- Etapa 24: Sebeşul Sebeş — Dina­
aiori îşi va relua att'vUa'.oa dumi­ mo' Barza; Dacia Alba Iulia — Vic­
nică 24 martie. Etapele se vor desfă­ toria Călan ; Constructorul Hunedoa­
şura fără întrerupere după următorul ra — Minerul Vulcan; Retezatul Ha­
program :
Etapa 16: Sebeşul Sebeş — Daria — Siderurgistul Hunedoara; C.F.R.
Orăştie; C.F.R. Teiuş — Retezatul Teiuş — Minerul Ghelar; Minerul
Haţeg; Minerul Deva — Construc­ Deva — Parîngul Lonea ; Minerul A-
torul Hunedoara ; Minerul Aninoasa ninoasa — C.F.R. Simeria.
— Dacia Alba Iulia; C.F.R. Simeria Etapa 25: Minerul Aninoasa —
—Dinamo Barza ; Parîngul Lonea — Sebeşul Sebeş; C.F.R. Simeria — Mi­
Victoria Călan; Minerul Ghelar — nerul Deva ; Parîngul Lonea — C.F.R.
Minerul Vulcan; Siderurgistul Hune­ Teiuş ; Minerul Ghelar — Dacia Orăş­
doara — Jiul II Petrila.
Etapa 17: Siderurgistul Hunedoara
— Sebeşul Sebeş; Jiul II Petrila —
Minerul Ghelar / Minarul Vulcan —
Parîngul Lonea: Victoria Călan —
C.F.R. Simeria ; Dinamo Barza — Mi­
nerul Aninoasa ; Dacia Alba Iulia —
Minerul Deva; Constructorul Hu­
nedoara — C.F.R. Teiuş ; Retezatul
Haţeg — Dacia Orăştie.
Etapa 18: Sebeşul Sebeş — Rete­
zatul Haţeg ; Dacia Orăştie — Con­
structorul Hunedoara; C.F.R. Teiuş
— Dacia Alba Iulia; Minerul Deva
— Dinamo Barza ,- Minerul Aninoasa
— Victoria Călan ; C.F.RT. Simeria —
Minerul Vulcan; Parîngul Lonea —
Jiul II Petrila; Minerul Ghelar —
Siderurgistul Hunedoara.
Etapa 10 : Minerul Ghelar — Sebe­
şul Sebeş; Siderurgistul Hunedoara
— Parîngul Lonea ; Jiul II Petrila —
C.F.R. Simeria; Minerul Vulcan —
Minerul Aninoasa ; Victoria Călan —
Minerul Deva; Dinamo Barza —
C.F.R. Teiuş ; Dacia Alba Iulia — Da­
cia Orăştie; Constructorul Hunedoa­
ra — Retezatul Haţeg.
Etapa 20: Sebeşul Sebeş — Con­
structorul Hunedoara ; Retezatul Ha­
ţeg — Dacia Alba Iulia ; Dacia Orăş­
tie — Dinamo Barza; C.F.R. Teiuş
— Victoria Călan; Minerul Deva
Minerul Vulcan,- Minerul Aninoasa
— Jiul II Petrila ; C.F.R. Simeria —
Siderurgistul Hunedoara; Parîngul
Lonea — Minerul Ghelar.
Etapa 21 : Parîngul Lonea — Sebe­
şul Sebeş; Minerul Ghelar —C.F.R. Si­
meria ; Siderurgistul Hunedoara —
Minerul Aninoasa ; Jiul II Petrila —
Minerul Deva; Minerul Vulcan —
C.F.R. Teiuş; Victoria Călan — Da­
cia Orăştie; Dinamo Barza — Reteza­
tul Haţeg ; Dacia Alba Iulia — Con­
structorul Hunedoara.
Etapa 22: Sebeşul Sebeş — Dacia
Alba Iulia; Constructorul Hunedoa­
ra — Dinamo Barza; Retezatul Ha­
ţeg — Victoria Călan ,- Dacia Orăştie
—Minerul Vulcan ; C.F.R. Teiuş —
Jiul II Petrila; Minerul Deva — Si-
derurgisltil Hunedoara; Minerul Ani-
noasa — Minerul Ghelar; C.F.R. Si­
meria — Parîngul Lonea.
Etapa 23 : C.F.R. Simeria — Sebeşul
Sebeş ; Parîngul Lonea — Minerul A-
ninoasa ; Minerul Ghelar — Minerul
Deva; Siderurgistul Hunedoara —
C.F.R. Teiuş ; Jiul 11 Petrila — Dacia dc legume, colectiviştii din To­
Orăştie; Minerul Vulcan — Rrieza-
lul Hăte,g; Vicţ&ria "Călan — Con­
structorul Hunedoara; Dinamo Barza
— Daria Alba Iulia.
Sul; îndrumarea organizaţiilor dc
partid, cu sprijinul comitetelor exe­
cutive alo sfaturilor populare, unită­ însă o parte din ea este năpă­
ţile culturale din regiunea noastră
sint datoare să-şi aducă aportul lor
prin organizarea unei activităţi cul-
cinile pe care le ridică campania a-
gricolă de primăvară.
La G.A.C. din
S e b e ş c o Iceliviştii
nuc lucrează in
sectorul zootehnic
sc ocupă cu răs­
pundere de hrăni-
rca şi îngrijirea a-
nimalclor cc le-an
jos! încredinţate.
Printre fruntaşii
acestui sector, ’ se
numără şl Rafiia
Popa îngrijitoare la
ferma dc porci.
unităţilor cu lucrători calificaţi.
Pentru aceasta, în cadrul coope­
rativei au fo st calificaţi la locul
de p roducţie 14 tineri în m ese­
riile lustruitori dc mobilă, coa­
fură, frizeri şi nichelatori.
In şcolile profesionale ale
U.C.E.C.O.M. de la Galaţi, Brăila
şi Ploe.şti, 21 dc elevi se califică
in m eseriile dc croitori, ceasor­
nicari instalatori de apă, elec­
tricieni, tîmplari şi cism ari. In
acelaşi tim p, am dus o intensă
m uncă cultural-cducativă în n u ­
dul lucrătorilor prin prezentarea
unor conferinţe pe tem e educa­
tive. Acum m ajoritatea lucrători­
lor au o nouă atitudine faţă de
muncă, clienţii sint trataţi cu
solicitudine. Faţă de alţi ani, nu­
mărul reclam aţiilor a scăzut
sim ţitor. Totuşi, m ai sint unii
lucrători ca Dum itru Chiriac,
frizer, Zalmen Gunther, radiofo-
nist, Irorâm Sărăcsan, pantofar,
Gheorghe Vasilca, instalator,
Gheorghe Comanac, ceasornicar,
care încă efectuează lucrări de
slabă calitate. Ridicarea califi­
cării acestor cooperatori stă în
centrul atenţiei noastre.
ţeg — Jiul II Petrila; Daria Orăştie
tie ; Siderurgistul Hunedoara — Re­
tezatul Haţeg ; Jiul II Petrila — Con­ tructorul Hunedoara; Parîngul Lo­
structorul Hunedoara; Minerul Vul­
can — Daria Alba Iulia; Victoria
Călan — Dinamo Barza.
Etapa 26: Sebeşul Sebeş — Victo­
ria Călan; Dinamo Barza — Minerul
Vulcan; Daria Alba Iulia — Jiul II
Petrila; Constructorul Hunedoara —
Siderurgistul Hunedoara; Retezatul
Haţeg — Minerul Ghelar; Daria O-
răşlie — Parîngul Lonea; C.F.R. Te­
iuş — C.F.R. Simeria; Minerul Deva
— Minerul Aninoasa.
Etapa 27: Minerul Deva — Sebeşul
Sebeş; Minerul Aninoasa — C.F.R.
Teiuş; C.F.R. Simeria — Daria Orăş­
tie; Parîngul Lonea — Retezatul Ha­ Orăştie — C.F.R. Teiuş.
Membrii celor trei brigăzi ale gospodăriei agricole colective din 'lotcii,
raionul Haţeg, folosesc din plin lini p,d prielnic. Zilnic, camionul gospo­
dăriei şi atelajele transportă ultimele cantităţi de gunoi, sc continuă săpatul
gropilor pentru noile plantaţii ele.
Iată cileva din preocupările aclu ale ale colectiviştilor din ccic trei bri­
găzi ale gospodăriei — Toleşii, Reia, şi Piclişa.
Pentru gradina de legume
Cele 30 ha. de grădină, pe care
colectiviştii din Toteşti le vor
cultiva anul acesta cu legum e şi
zarzavaturi vor fi toate irigate.
In acest scop, aici, se şi fac deja
o serie de pregătiri.
Pentru asigurarea de răsaduri
viguroase, pînă acum au fo st în-
săm înţate cu varză, conopidă,
ardei, gulii o supiafaţă de peste
300 m .p. răsadniţe. Z ilele aces­
tea, la atelierul de tîm plărie au
m ai fo st term inate încă 80 de
tocuri şi 220 de ram e pentru
restul răsadniţelor.
De asemenea, sămînţa necesa­
ră grădinii a fost asigurată în
întregime. Gospodăria are acum,
500 kg. arpagic, 400 kg. ceapă
(bulbi), sămînţa necesară pentru
5 ha. ardei, pentru 3 ha. de ro­
şii, din care jumătate vor ii puse
în cuburi nutritive etc.
In scopul sporirii producţiei
teşti au asigurat şi 10 tone dc
îngrăşăminte chim ice (azotat dc
am oniu), care vor fi adm inis­
trate în grădină.
Curata păşunile
îndrum at dc com itetul de
partid, consiliul de conducere al
G.A.C., a stab ilit ca anul acesta
cele 177 vaci de lapte să fie hră­
nite cu masă verde dc pe păşu­
nea din „Prunduri".
Situată între cursurile a două
ape, aceasta poate asigura o pro­
ducţie însem nată dc iarbă. Cum
dită dc tufăriş şi mărăcini?, or­
ganizaţiile de partid din cele
două brigăzi — Pîclişa şi Reia,
In acest an sarcinile care nc
stau în faţă sint m ult m ai mari.
Avînd în vedere cerinţele m ereu
crescînde ale populaţiei, condu­
cerea cooperativei a preconizat
un plan de măsuri tehnico-orga­
nizatorice m enit să asigure o
bună deservire a populaţiei în
unităţile noastre. Astfel, în anul
acesta, se va deschide o secţie
de corsete, de lustruit m obilă la
dom iciliu şi dc reparat îm brăcă­
minte. Pentru lărgirea gamei dc
producţie în trim estrul I al anu­
lui vom am enaja un atelier de
tîmplărie, vom înfiinţa pe lingă
secţia nichelaj un atelier dc tîm ­
plărie şi m obilier m etalic pentru
populaţie. Prin şcolile p rofesio­
nale ale U.C.E.C.O.M. şi la locul
de producţie vor fi calificaţi încă
15 tineri. In vederea îm bunătă­
ţirii calităţii prestaţiilor şi a
creşterii productivităţii muncii,
în scopul unei bune deserviri,
atelierele dc tîm plărie, reparaţii
auto, folo şi radio vor fi dotate
cu utilaje noi.
Aplicînd m ăsurile prevăzute,
înlălurînd lipsurile ce au mai
existat în activitatea noastră, ne
vom strădui să asigurăm popu­
laţiei o deservire m odernă şi ci-
¦vi l i z a l ă .
ION DREGHICI
preşedintele cooperativei
meşteşugăreşti „Unirea“
din Sebeş
ţeg; Minerul Ghelar — Constructo­
rul Hunedoara,- Siderurgistul Hune­
doara — Daria Alba Iulia; Jiul II
Petrila — Dinamo Barza,- Minerul
Vulcan — Victoria Călan.
Etapa 28: Sebeşul Sebeş — Minerul
Vulcan; Victoria Călan — Jiul II
Petrila; Dinamo Barza — Siderur­
gistul Hunedoara; Daria Alba Iulia —
Minerul Ghelar; Constructorul Hu­
nedoara — Parîngul Lonea; Retezatul
Haţeg — C.F.R. Simeria; Dacia O-
răşlie — Minerul Aninoasa; C.F.R.
Teiuş — Minerul Deva.
Etapa 29: C.F.R. Teiuş — Sebeşul
Sebeş; Minerul Deva — Dacia O-
răştie,- Minerul Aninoasa — Reteza­
tul Haţeg; C.F.R. Simeria — Cons­
nea — Dacia Alba Iulia; Minerul
Ghelar — Dinamo Barza; Siderur­
gistul Hunedoara — Victoria Călan;
Jiul II Petrila — Minerul Vulcan.
Etapa 30: Sebeşul Sebeş — Jiul
II Petrila; Minerul Vulcan — Side-
rurgistul Hunedoara; Victoria Călan
— Minerul Ghelar; Dinamo Barza —
Parîngul Lonea; Dacia Alba Iulia —
C.F.R. Simeria; Constructorul Hune­
doara — Minerul Aninoasa; Reteza­
tul Haţeg — Minerul Deva; Dacia
m arc num ăr dc colectivişti la
curăţatul acestei păşuni. Pînă
zilele trecute, la brigada din Pî­
clişa se curăţaseră 25 ha., iar
la cea din Reia 16 ba. Lucrările
pentru îm bunătăţirea păşunilor
continuă.
Grijă faţă de construcţii
In anii trecuţi colectiviştii din
Toteşti au ridicat o scrie dc
construcţii, printre care grajdu­
rile, magaziile, m aternităţile, co­
teţele, rem izele etc. In planul dc
p rod u cţie pe 1963 ci şi-au sta­
bilit să ridice alte noi construcţii.
încă dc pc acum se m anifes­
tă aici o preocupare deosebită
faţă de realizarea la timp a aces­
tora. La brigada din Reia, de
pildă, s-au fason at dc curînd 25
m .c. lem n dc brad, iar alţi 30
m.c. buşteni au fost transpor-
taţi la gaterul din Clopotiva şi
transform aţi în cherestea. Acest
m aterial este destinat term ină­
rii unui alt grajd pentru o sută
capete bovine, ale cărui ziduri
au fost ridicate in toam na tre­
cută.
Ferma dc păsări dc la brigada
din Toteşti vă creşte şi ea con­
siderabil. Numărul raţelor, gîştc-
lor şi găinilor va spori m ult faţă
dc prezent (num ai acum se află
la incubatoarele gospodăriei
2.140 ouă de găin ă). Ţ inînd sea­
mă că adăposturile pentru pă­
sări vor deveni neîncăpătoare,
brigadierii au m obilizat oamenii
Ia tăiatul nu ielelor .şi parilor
pentru alte două coteţe incăpă-
toa re.
(Grupaj realizat de colectivul
subredacţiei voluntare din Haţeg)
(Q adio
21 MARTIE 1963
PROGRAMUL i : 5,07 Muzică in­
terpretată de fanfara; 5,40 Cînte-
oe; 6,07 Formaţii instrumentale
de muzică uşoară; 6,20 Emisiunea
pentru sate; 6,30 Cintecc din iol-
olorul nou şi jocuri populare romi-
neşti; 7,10 Muzică de estradă ;
7,30 Sfatul modicului: Prevenirea
arteriosclerozei; 8,08 Muzică popu­
lară rominească; 9,25 Concert dc
muzică uşoară; 11,05 Muzică u-
şoară: album de melodii romî-
neşli; 12,00 Din folclorul popoa­
relor; 12,45 Cintece; 13,10 Pagini cinematograful „V. Roailă“ ; Omul
orchestrale din operetele lui Le- amfiblr — cinematograful „Flacă­
har ; 14,00 Melodii populare romî-
neşti cerute de ascultători; 14,30
Muzică uşoara; 15,00 Concert de
muzică populară rominească; 15,30
Muzică de estradă; 16,15 Vorbeş­
te Moscova; 17,30 Muzică din o-
perele contemporane; 18,15 Muzi­
că populară rominească interpreta­
tă de Felician Fărcaşu şi Toni
Iordache; 18,40 Tineri interpreţi
de muzică uşoară. Ciută Ana Lăcă­
tuşii şi Jean Păunescu ; 19,00 Jur­
nal dc întrecere; 19.15 Program
muzical pentru fruntaşi în pro­
ducţie clin industrie ,- 22,55 Muzică
do dans.
PROGRAMUL II: 13,25 Melo­
dii populare roniîneşti; 14,10 Mu­
zică uşoară sovietică interpretată
de Valentina Levko şi Askold Bc-
sedin; 15,10 Melodii orchestrale
de muzică uşoară; 15.30 Arii şi
duete din operete,- 17,00 Muzică
din opere; 18,45 Cintă fluieraşul
Dumitru Zamfira şi acordeonistul
Georgc Sîrbu ; 19.50 Muzică de
dans; 20,30 Noapte bună copii:
„Jasuiek şi bobul de aur“ ; 20,40
Cîntecul şi jocul popular în prelu­
crarea compozitorilor noştri; 21,45
Părinţi şi copii; 22,00 Melodii de
dragoste.
Q inm ia
21 MARTIE 1963
DEVA : Divorţ italian — cine­
Printre cele 6.595 de volume, rîn-
duite frumos în rafturile bibliotecii
din Teiuş, am descoperit un caiet de
însemnări zilnice. După o lectură su­
mară mi-am dat seama că este vorba
de munca cu cartea desfăşurată in
sprijinul inlăririi economico-organiza-
lorice a G.A.C. de bibliotecara Tatima
Naghi.
lată cileva din însemnări:
12 IANUARIE 1963.
Azi am prezentat cursanţilor de la
cercul zootehnic broşurile: Obţinerea
şi folosirea silozului din porumb şi
plante furajere.
Colectiviştii şi-au luat tot timpul
notiţe. Ii interesa această problemă.
2 FEBRUARIE 1963.
Am organizat şi participat. la o
lectură în grup unde au luat parte
23 de colectivişti din sectorul zoo­
tehnic. Le-ani citit despre „Folosirea
nutreţurilor combinate in hrana ani­
malelor". Colectiviştii au ascultat cu
atenţie lectura, asigurindu-mă că vor
aplica în practică cele însuşite.
M-au rugat să-i mai vizitez.
6 FEBRUARIE 1963.
In cadrul lunii cărţii la sale am
vorbit la staţia de radioiicare din
localitate despre viaţa nouă a sa­
lului oglindită in literatura noastră
contemporană.
8 FEBRUARIE 1963.
In urmă ai cîtăva vreme am stu­
diat planul de producţie al gospodă­
riei agricole colective, unde am ob­
servat că sint incluse măsuri pentru
îmbunătăţirea solului. Am procurat
broşura: „îmbunătăţirea diferitelor ti­
puri de soluri" şi „Solul şi însuşirile
lui“ pe care le-am prezentat în ca­
drul cercului agrozootehnic, au parti­
cipal 34 de colectivişti.
14 FEBRUARIE 1963.
Zilele acestea am fost preocupată
de organizarea unei consfătuiri cil
colectiviştii din sectorul zootehnic
pe tema sporirii producţiei de lapte.
In acesi scop ani cerut sprijin m e ­
dicului veterinar care s-a oferit să
conducă lucrările consfătuirii. Am a-
les ca temă „Căile de sporire a pro­
ducţiei de lapte". Au participat un
număr de 29 tovarăşi.
Consfătuirea unde s-au dozbăful pe
larg problemele legate de introduce­
rea pe scară largă a celor mai bune
metode peniru sporirea producţiei de
lapie pe cap de vacă furajată, s-a
bucurat de succesul scontat.
Socotim fructuoasă aciivitatea biblio­
tecarei Tatiana Naghi in direcţia spri­
jinirii întăririi ecopomice-organizato-
rice a G.A.C.
Iată de ce aoi considerai neccs-ar
să le încredinţăm tiparului.
CORNELIU BUDA
metodist principal la Casa regională
a creaţiei populare
G rijă penfru creşterea
şi educarea candidsftlcr
ce partid
.Com itelui com unal de partid
Cîrjiţi acordă o m are grijă pen­
tru creşterea şi educarea candi­
daţilor de partid. In scopul ri­
dicării n ivelu lu i lo r p o litic şi i-
deologic a fost întocm it un ci­
clu dc conferinţe. In faţa lor au
fost expuse conferinţe pe teme
ca: „înaltul titlu de m em bru de
partid", „Despre disciplina de
Partid , „Despre m orala conju*
nistă" etc. Expunerile au fost
făcute dc către m em bri ai com i­
tetului comuna] de partid.
VICTOR HANEŞ
corespondent
matograful „Patria“ ; HUNEDOA­
RA : Lupeni 2.9 —- cinematograful
,,Victoria ; SIMERIA : Lacrimi
linii — cinematograful „/. Pinii-
lic ; PE 1ROŞA N I: Moara diavo­
lului — cinematograful „Al. Sa­
bia“; Crimă fără pedeapsă — ci­
nematograful „7 Noiembrie“; ALBA
IULIA: Sub cupola albastru —
cinematograful „Victoria' ; Dama
dc pică — cinematograful „23 Au­
gust ‘ ; SEBEŞ: Cînd copacii erau
mari — cinematograful ..Progre­
sul“; Dragostea te aşteaptă — ci­
nematograful .Al. Sadovcanu" :
ORĂŞTIE: Partea ta dc vină —
ra"; HAŢEG: Revista de la mie­
zul nopţii — cinematograful „Popu­
lar“; BRAD : Sentinţa sc va da
joi — cinematograful ..St. roşie" •
LONEA : hnpotriva zeilor — cine­
matograful „Minerul"; TEIUŞ
Drumuri despărţite — cinemato­
graful „V. Roailă" : ZLATNA : Al
3-lea ccrc — cinematograful .,Mun­
citorul“; IEIA : Perle negre — ci­
nematograful .,Gh. Doja" ; APOL-
DUL DE SUS: Fantomele din
Spessart — cinematograful „23 Au­
gust".
(Buletin
m deam loqic
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul
mai mult noros. Vor cădea pre­
cipitaţii sub formă de ploaie.
Temperatura staţionară, ziua va li
suprinsă intre 7 şt 12 grade, iar
noaptea intre 0 şi 4 grade.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme favorabilă precipitaţiilor
cu temperatura în general stalio-