Page 69 - 1963-03

mmm'drumul'
N r. 2560
Cení sînt ajutaţi !n muncă
tinerii propagandişti
C ongresul al III-lea al P.M.R.,
a pus în faţa organizaţiilor de
partid sarcini deosebit de impor­
tante privind ridicarea la un ni­
vel mai înalt al propagandei de
partid, strîns legată de sarcinile
practice ale desăvîrşirii construc­
ţiei socialiste în patria noastră.
Ţinînd seam a de acest fapt şi
de experienţa anilor trecuţi, Co­
m itetul raional de partid Brad
are o preocupare deosebită pen­
tru buna desfăşurare a învăţă­
mântului de partid.
In acest scop, cabinetul de
partid, pe baza indicaţiilor prim i­
te, acordă o deosebită atenţie
pregătirii propagandiştilor şi în
m od deosebit a celor m ai noi.
Astfel, la începutul anului, biroul
Com itetului raional de partid a
indicat cabinetului să se ocupe
în m od special de noii propagan­
dişti, de a organiza cu ei discu­
ţii mai largi pe problem e ce ur­
mează să fie dezbătute în cercuri
şi cursuri, de a analiza împreună,
în cadrul grupelor planurile de
discuţii.
M ulţi din conducătorii grupe­
lor de sem inar respectă întocm ai
aceste indicaţii. De exemplu,
tov. Cîmpeanu Dumitru, condu­
cătorul grupei de sem inar cu
propagandiştii de la cercurile de
studiere a Istoriei P.M.R. anul II
a analizat planurile de seminarii
întocm ite de aceştia. A fost apre­
ciat ca pozitiv faptul că tovară­
şii D iniţă Constantin, Tod Petru
şi alţii au folosit la întocm irea
planurilor de sem inarii ultim ele
docum ente de partid. De exem ­
plu, la tem a : „P.C.R. conducă­
torul poporului pentru consoli­
darea puterii democrat-popularc,
pentru întărirea dictaturii prole­
tariatului", tov. D iniţă Constan­
tin a axat problem ele propuse
pentru discuţii .pe expunerea to­
varăşului Gheorghe Gheorghiu-
Dej la sesiunea Marii Adunări
N a ţio n a le din d ecem b rie 1962 cu deosebit tov. Bucium Constantin,
p rileju l celei de-a 15-a aniversări
a proclam ării Republicii.
Periodic în cadrul unor consfă­
tuiri organizate pentru generali­
zarea m etodelor bune, se prezin­
tă de către propagandiştii cu ex­
perienţă, de către lucrătorii de
la cabinet referate m etodice cu
privire la pregătirea individuală
a propagandiştilor, întocm irea
planului de sem inar şi conduce­
rea discuţiilor în cercuri. La o
astfel de consfătuire organizată
diferenţiat pe form e de învăţă­
mânt, p rop agan d işti ca B o lo ţ A-
ron, Tudor Ştefan, Pascu Ioan şi
alţii au vorbit de unele m etode
buhe aplicate de ei în cercuri şi
cursuri. De pildă, tov. Pascu Ioan
„a ,şcq.ş în . evid en ţă în referatu l
prezentat necesitatea studierii
tem einice şi din tim p a întregului
m aterial bibliografic, im portanţa
sistem atizării şi grupării proble­
melor, felul cum se întocm eşte
planul de sem inar şi alte proble­
Echipa de ajuslori condusă de loan Lazăr de Ia laminorul de 650
mm. al C. S. Hunedoara îşi depăşeşte planul in iiecare lună cu 20-25
V ineri, 15 m artie a.c. p reşed in ­ cate, iar la G.A.C. din B retea Mu­
ţii, inginerii agronom i şi briga­
dieri zootehnici din toate gospo­
dăriile colective de pe raza raio­
nului llia, au fost oaspeţii co­
lectiviştilor din satele Bretea
Mureşană şi Boz unde s-a orga­
nizat un schim b de experienţă
in dom eniul creşterii anim alelor
şi dezvoltării leg u m icu ltu ra . Cu
acest prilej s-a vizitat sectorul
zootehnic al gospodăriei colecti­
ve din B oz şi co n stru cţiile ricli-
me. La o altă consfătuire, cabi­
netul de partid a evidenţiat m e­
todele bune folosite de propa­
gandiştii Bei'eş Constantin, Botici
Ştefan, Vlad Ioan şi alţii care
sprijină pe cursanţi, ţin cu ei
o strîn să legătură, îi vizitează a-
casă, analizează îm preună m ate­
rialu l b ib liografic in d ica t şi îi a- rilor de învăţământ.
jută direct la conspectarea aces­
tuia.
In afară de astfel de consfă­
tuiri cabinetul de partid a luat
m ăsuri ca propagandiştii noi să
fie ajutaţi efectiv în m uncă de
către propagandiştii cu experien­
ţă mai îndelungată. In acest scop
au fost repartizaţi propagandişti
cu experienţă şi tovarăşi din co­
lectivul cabinetului de partid
pentru a ajuta în m unca lor pe
D in a c tiv ita te a
c a b in e te lo r d e p artid
alţi p ropagandişti m ai noi. D e e-
xemplu, Indreica Sim ion propa­
gandist nou care conduce un cerc
de studiere a Istoriei P.M.R. anul
I, în urm a ajutorului prim it din
p artea tov. C. B u ciu m şi T od
Petru a reuşit să-şi întocm ească
în bune condiţiuni lecţia „P.C.R.
in perioada stabilizării relative a
capitalism ului".
Faptul că propagandiştii se
preocupă de îm bunătăţirea m un­
cii lor se datoreşte şi ajutorului
pe care birourile organizaţiilor
de bază îl acordă acestora. De
exem plu, tov. Cernatoni loan,
secretarul organizaţiei de bază de
la Uzina electrică — preocupîn-
du-se de continua îm bunătăţire
a în tregii m u n ci de p artid se o-
cupă personal şi de felul cum se
pregătesc propagandiştii, cum se
desfăşoară învăţământul de partid
în cele 4 cercuri şi cursuri or­
ganizate în cadrul organizaţiei de
bază. La fel procedează şi biroul
organizaţiei de bază şi în mod
secretarul organizaţiei de bază
de la A telierele centrale. Datorită
acestui fapt, aici anul de studiu
in învăţăm întul de partid se des­
făşoară în bune condiţiuni.
De asem enea pentru a veni în
ajutorul propagandiştilor, m ai cu
seamă în ajutorul celor noi, ca­
binetul de partid, a organizat
schim buri de experienţă cu pro­
pagandiştii, diferenţiat pe form e.
Propagandiştii mai noi au asis­
tat la diferite expuneri şi discu­
ţii conduse de propagandişti cu
experienţă mai îndelungată. _Ast­
fel de schim buri de experienţă
au fost organizate la cercurile de
învăţământ de partid de la Uzina
de preparare a m inereurilor, Ter­
m ocentrala din- Gurabarza şi al­
tele. După term inarea şedinţelor
de învăţământ unde au avut loc
schim burile de experienţă s-au
organizat consfătuiri cu propa­
gandiştii, aceştia spunîndu-şi pă­
rerile despre felul cum au de-
reşană răsadniţele însăm înţăte cu
diferite sem inţe de legume.
In sala mare a căm inului cul­
tural din Boz s-au purtat discu­
ţii cu caracter de schim b de ex­
perienţă. In gin eru l agronom Ar-
dean Liviu şi Tovică Manea pre­
şe d in tele G.A.C. B oz au vorbit
oaspeţilor despre m unca lor în
sectorul zootehnic.
MIRON ŢIC
corespondent
AG. jf
curs discuţiile. Lucrătorii din co­
lectivul cabinetului dc partid ca­
re au participat la aceste schim ­
buri de experienţă, în concluziile
lor au indicat cu acest prilej m e­
todele care să ducă la îm bunătă­
ţirea m uncii propagandiştilor în
conducerea cercurilor şi cursu­
Pentru aprofundarea cunoştin­
ţelor politice şi ideologice, în ca­
drul şedinţelor de pregătire cu
propagandiştii, atît în cadrul ca­
binetului cît şi la punctul de pre­
gătire de la E. M. Barza, au fost
organizate expuneri şi discuţii pe
diferite tem e teoretice ţinute de
tov. secretari şi m em bri ai bi­
roului com itetului raional de
partid şi alte cadre de conducere
cum s în t : „Caracterul ştiinţific
al p o liticii P.M.R.", „N orm ele le­
niniste ale vieţii de partid", „Cre­
area şi dezvoltarea bazei teh-
nice-m ateriale a socialism ului în
patria noastră", „încheierea co­
lectivizării agriculturii — eveni­
m ent de însem nătate istorică în
viaţa poporului nostru" şi altele.
Pentru ridicarea nivelului de
cultură generală al propagandiş­
tilor au fost organizate de asem e­
nea cicluri de conferinţe pe te­
m e ca : „O riginea v ieţii şi. apari­
ţia om ului pe pământ", „Lupta de
eliberare naţională a popoarelor
coloniale", „Ştiinţa şi religia" şi
altele, ţinute de profesori şi alţi
tovarăşi com petenţi.
A fost organizată vizionarea
în colectiv a diferitelor film e in­
dicate de către biroul com itetu­
lui raional de partid.
Tovarăşii propagandişti au fost
încadraţi la cursurile şcolii serale
econom ice de 2 ani organizată pe
lîngă com itetul raional de partid
şi alte cercuri şi cursuri de tip
superior. Pe baza experienţei cîş-
tigate cabinetul de partid şi-a
propus să generalizeze m etodele
de sprijinire directă a propagan­
diştilor noi îndeosebi, şi a tutu­
ror celorlalţi, pentru a ridica ast­
fel nivelul expunerilor şi semina-
riilor în toate cercurile şi cursu­
rile învăţământului de partid.
Cabinetul de partid preconi­
zează ca pe viitor să folosească
pentru pregătirea noilor propa­
gandişti şi alte m etode din expe­
rienţa altor organizaţii ale parti­
dului publicate în revista „Munca
de partid" în presă şi alte publi­
caţii.
GHEORGHE TOMA
directorul cabinetului de partid
Brad
S e c to r m in ie r fm
Colectivul sectorului III al minei
Lupeni, cel mai mare sector minier
din Valea Jiului, a ocupat anul tre­
cut primul Ioc în întrecerea cu ce-
Ielate sectoare productive din bazin.
In semn de apreciere pentru munca
depusă şi rezultatele rodnice obţinu­
te în producţie, el a primit drapelul
roşu de sector minier fruntaş pe ba­
zin pe anul 1962.
La succesele obţinute anul trecut
minerii sectorului III adaugă anul a-
cesta noi realizări in întrecerea ce o
desfăşoară pentru îndeplinirea sarci­
nilor dc plan şi a angajamentelor
asumate. In perioada 1 ianuarie — 17
martie ci au extras din abataje mai
mult de 10.000 lonc dc cărbune coc-
sificabil peste plan. Randamentul me­
diu obţinut pe sector este mai mare
cu circa 300 kg. cărbune pe post decît
cel planificat.
Ce a stat Ia baza obţinerii acestor
rezultate ? Răspunsul la această în­
trebare I-a dat tov. ing. POPESCU
IOAN, şeful sectorului III, într-o con­
vorbire avută, cu un colaborator al
ziarului nostru. Iată ce ne-a decla­
rat el. m La îndemnul organizaţiei de partid,
„încă de la incepulul anului colec­
tivul sectorului nostru şi-a mobilizat
toate forţele pentru îndeplinirea unei
importante sarcini: de a extrage şi
livra siderurgi.ştilor patriei noastre
cărbune mai mult şi de calitate su­
perioară. In abataje, ca şi în cele­
L O ea fă ...
[ J
(
Mă aflam la restaurantul „Mine­
L rul“ din Petroşani. împreună cu
L solia, fetita şi cu alte două familii, nu pol fi ocupate ? Sînt ocupate,
L intenţionam să petrecem o seară plă­
f cută. Si aşa ceva se poate la res­
i. taurantul respectiv deoarece sînt
condiţii. Localul c renovat, dotat
L cu mese şi scaune frumoase, este
spaţios, se pregăteşte zilnic cu un
l meniu variat, sînt ospătari care îşi
l cunosc misiunea etc. Aşadar, n-aveam
nici un motiv să regret după o sea­
l ră plăcută la restaurant. Numai că.
uneori, se întîmplă ca socoteala dc,
L acasă să nu se potrivească cu cea
din tîrg. Să fiu mai explicit.
L „Titişor" ca să nu se dea bătut, în
Cînd să-mi aleg o masă, observ
L că spre mine se îndreaptă un os­
L pătar. Se numeşte, pe scurt, Tili.
Í Unii amici, clienţi permanenţi ai
L lui, îi mai spun şi Titişor. Atunci el
radiază, umblă repede şi face „totul“
l pentru a-şi servi clienţii în mod
ireproşabil.
ll
L — F. ocupată masa aceasta, îmi
l spune cl.
t greu cu siropul cînd fetita mi-a ce­
— Dar ccalalată ?
l — Si aceia.
— Vreau, lotuşi să ocup şi eu,
C împreună cu cei cu care am venit,
t o masă...
L — In raionul meu n-am mese li­
i bere l
t — Eu văd că unele sînt libere...
l /uJu/lJu/u/uj «St*
L v-j i—t <—t >—t , t , r« /. t , t L
[ destinat ? Se mai pot lua in consi-
[ calului : „Vreţi să pctrecefi o seară
L plăcută ? Vizitaţi restaurantul nos­ U
l tru, unde chită simpatica cintăreată T
L 1
L Comentariile ar fi de prisos.
•J
?.'?nd’ÁM'í-.HHki -
Maria Torocof, Ecaterina
Marlinescu ţi Saveta Costea de
la Întreprinderea de industrie
locală „Horia“ din Alba Iulia,
dovedesc multă pricepere în
confecţionarea plaselor de sîrmă.
IN FOTOGRAFIE: Cele trei
împletitoare în timpul lucrului.
Zilele trecute, un m are număr
de colectivişti din satele Sîncrai,
CălanuJ M ic, S ăcel, C inciş şi Ră-
căştie (toate de pe raza oraşu­
lui regional H unedoara) au luat
parte la o excursie prin ţară, or­
ganizată prin Q.N.T. „Carpaţi".
Cu această ocazie participanţii
au vizitat G.A.C. „Tudor Vladi-
mirescu" din regiunea Braşov,
clădirea gării clin oraşu l B raşov,
castelul Peleş, staţiunea Sinaia,
n o ile co n stru cţii clin B u cu reşti, bilit. De fapt in acest sens noi a-
Muzeul de Istorie a partidului şi
altele,
ALEXANDRU TUZA
corespondent
lalte locuri de muncă din sector, mi­
nerii, mobilizaţi de comunişti şi ur-
mînd exemplul acestora, s-au întrecut
pentru obţinerea de rezultate cît mai
bune. Pentru a sprijini această între­
cere s-nu luat măsuri ca Ia fiecare
abataj să fie întărită asistenţa tehni­
că. S-a deschis abatajul frontal nr.
4-est, unde a fost plasată brigada
minerului Aslău Ioan- — una dintre
brigăzile fruntaşe ale minei. In cu-
rînd va intra in exploatare şi aba­
tajul frontal nr. 2-est de unde
„MsC! un vagonef da
cărbune rebuisf pertîru şisi1*
se va putea extrage o însemnată
cantitate de cărbune. Pentru uşurarea
efortului fizic al minerilor, pentru
sporirea productivităţii muncii lor, au
fost introduse în abataje noi craţe-
re blindate şi stîipi de susţinere me­
talici, moderni. Toate acestea au fă­
cut posibil să realizăm o viteză me­
die de avansare în abatajele frontale
de 27,5 m. faţă de 26 m. cît am ob­
ţinut in anul 1962.
Colectivul nostru acordă totodată
o mare atenţie îmbunătăţirii cali­
tăţii producţiei. Prin alegerea şistu­
lui din cărbune în abataje şi la punc­
tele de încărcare, conţinutul de ce­
nuşă în cărbunele extras a scăzut
cu 4,2 Ia sută faţă de norma admi­
— Vam sbus că sînt ocupate ?!
Ce, dacă acum nu stă nimeni la ele
v-am spus.
Si după ce mi-a spus, a plecat in
mod demonstrativ, lăsîndu-mă nedu­
merit. Dar, înlrucît voiam să mă
conving de ceea ce-mi relata „Tili-
şor“, m-arn adresat responsabilului
de local.
Cu ajutorul lui am putut ocupa
o masă din cele rezervate pentru,
amicii lui nea Titi, zis Titişor. Er
dar povestea nu se termină aic
tr-un mod neruşinat a pronunţai
unele cuvinte, aşa ca pentru cL dar
nu-i erau adresate lui, ci mie. C-an^
lăsat în pace pentru a nu-l mai „su­
păra".
De(altfel nu l-am mai supărat cu
nimic, deoarece un ospătar mai a-
inabil l-a substituit. L-am substituit
şi eu, cînd fetita a cerul prăjitura,
am făcut eu pe ospătarul, adacind
de la bufet prăjitura. Mi-a fost mai
rut sirop, dar am descurcal-o, lot
fără concursul lui „Titişor".
Am rămas totuşi nedumerit fafă
de o problemă: oare acest aşa-zis
Titişor, ca angajat al unei unităţi
de alimentaţie, are dreptul să jig­
nească oamenii ?, Pentru el sînt
Prin deplina folosire a în zestrării teh n ice
Vom respecta termenul de construcţie
?I noii fabrici de aglomerare
Activitatea constructorilor din Hu­
nedoara cunoaşte pe an ce trece o
intensitate din ce în ce mai mare.
înfăţişarea oraşului se schimbă vă-
zînd cu ochii. Noi obiective indus­
triale intră în funcţiune, iar altele
sînt in plină construcţie.
Unul dintre obiectivele industriale
de seamă, la care se lucrează intens,
este noua fabrică de aglomerare a
minereului care va contribui la spo­
rirea producţiei de fontă a furnalu­
lui de 1.000 m.c. Aici avem noi con­
centrate forţe însemnate pentru ca
importantul obiectiv industrial să
intre în funcţiune la termenul sta­
vem un angajament pe care sîntem
hotârîţi să-l depăşim.
încă din perioada cînd se lucra la
construcţia furnalului de 1000 m.c.,
colectivul nostru s-a gîndit la acti­
vitatea de viitor. Ştiam că tot nouă
ne revine sarcina să construim şi
fabrica de aglomerare în apropierea
furnalului respectiv. De aceea am
iite ş
să. Pentru a dezvolta tot mai mult
realizările obţinute, am extins iniţia­
tiva „Nici un vagonet de cărbune
rebutat pentru şist“. In ultima vreme
în sectorul nostru numărul vagone-
telor cu cărbune rebutat pentru şist
este foarte mic.
La succesele obţinute pînă în pre­
zent de către colectivul sectorului
nostru au contribuit toţi minerii şi
tehnicienii din seclor. In mod deose­
bit s-au evidenţiat brigăzile minerilor
Ghioancă Sabin, Pelre Constantin,
precum şi brigada de Ia abatajul
frontal nr. l-est, care au extras de
la începutul anului între 1.500 —
3.C00 tone de cărbune peste plan, rea-
lizînd randamente medii de 5 — 5,3
tone de cărbune pe post.
Realizările colectivului sectorului
nostru nu se vor opri aici. Minerii şi
tehnicienii sînt hotărîţi ca, sub con­
ducerea organizaţiei de partid, să
înregistreze rezultate tot mai în­
semnate în muncă. Deşi sarcinile de
pian sini mult sporite faţă de anul
trecut, colectivul seclorului nostru
şi-a majorat într-o recentă consfătui­
re de producţie angajamentul iniţial
cu încă 5 090 tone de cărbune, pre­
cum şi obţinerea unui randament
mediu pe sector de 3 tone cărbune
pe post. Ne vom strădui ca şi aceste
angajamente să ie îndeplinim cu suc­
ces".
M. CONSTANTIN
muncitorii feroviari din stafia C.F.U.
'nr. 1 Peşliş, apartinînd C. S Hune­
doara. au efectuat in prima decadă a
lunii martie peste 1.500 ore de mun­
că patriotică O clală cu lucrările
dc amenajare şi înfrumuseţare a sta­
tici, s-au colectat şi 35 tone fier
clienţi prejeraii şi nepreferali ? Re­
gulamentul de ordine interioara a
unităţii de care aparţine prevede aşa
ceva ? De la acest Tili nu aşteptăm
răspuns. Aşteptăm un răspuns com­
petent din partea direcţiei T.A.P.L.
Petroşani.
In aceeaşi seară, în acelaşi local,
am mai observat o ciudăţenie. S-ar
putea ca ea să se fi repetat de nu
ştiu cînd, dar... neobservată.
La un moment dat. la o masă a
izbucnit un ropot de aplauze. Din
reflex şi fetita mea s-a pomenii a-
plaudînd. Si, aplaadînd m-a între­
bat :
— Cine-i tanti care zbiară şi se
strîmbă ?
— E tanti cîntăreafa, i-am răs­
puns.
— Dar aşa se eîntă ?...
Nu am mai conversat pe această
temă. Totuşi am fost asaltat.
— Dar nenea din colt de ce miş­
că aşa dc unt din umeri ?
— El acompaniază, tăticule ?
— ? !...
Mi-a fost greu să dau explicaţii
clare despre ceea ce vedeam, mai
cu seamă că uri „buchet“ de tineri
de la o masă vecină aplaudau in­
tr-lina. Şi pe cine aplaudau ? Pe so­
lista orchestrei, care se zgîl(ia, se
j ' l U-Ju J UrnJW “ J UJ UJ \~J j \r0J 4,
luat măsuri din timp pentru asigu­
rarea desfăşurării din plin a viitoa­
relor lucrări.
O atentie deosebită am acordat-o
procurării utilajului de strictă nece­
sitate. După terminarea lucrărilor
efectuate cu ajutorul macaralei turn,
aceasta urma să fie transportată în
depozitul de utilaje. Era anevoios
pentru noi acest lucru, deoarece se
efectuau prea multe transportări.
Pentru eliminarea acestui inconve-
Postnl de corespondenţi
are cnvîntnl
nient, noi am adus-o direct la locul
unde trebuia să fie ulterior utilizată. de metri. Montarea unei asemenea
Acest lucru ne-a dat posibilitatea
ca o dată cu terminarea lucrărilor
la furnalul de 1.000 m.e. să avem
deja asigurat un volum de lucrări
corespunzător. In continuare am asi­
gurat noile locuri de muncă cu ma­
carale pe şenile şi macarale manuale
cu braţ mobil.
Pentru desfăşurarea în bune con-
ditiuni a lucrărilor de montaj, putem
spune că avem asigurată o înzestra­
re tehnică corespunzătoare. E nevoie
aşadar să folosim din plin aceste
condiţii.
Am obtinut în această direcţie
unele realizări frumoase ,• am reuşit
să depăşim productivitatea planifica­
tă la cele două corpuri, atacate pînă
acum, cu 5.000 lei/om/lună. In luna
februarie, la corpul principal am in­
trodus lucrul pe trei schimburi, rea-
lizînd aci mai mult de jumătate din
planul aferent noii fabrici. Nu am
putut insă ca în perioada respecti­
vă să obţinem o productivitate mare
ca în luna ianuarie, cînd s-a depăşit
planul cu 3.000 lei/om/lună la volu­
mul global al lucrărilor de montaj.
Aceasta deoarece constructorii au
pierdut decalajul în muncă faţă de
montaj, din cauza intemperiilor. Tot
din partea constructorilor trebuie să
arătăm că nu există o preocupare
permanentă pentru plantarea butoa­
nelor la fundaţiile de susţinere a
slîlpilor şi utilajelor, precum şi pen­
tru înglobarea plăcutelor in beton
1rs IO z i l e
r nraa&jpTjsu
ş ¦'/—>r -»/—>/—>r—/—«/
îndoia şi tropăia la disperare. Ges­
turile şi mişcările erau acompaniate,
dar e greu să găseşti un termen co­
respunzător pentru a le încadra în
vreo categorie de dansuri. In balet,
suită, hategană, pădurenească. dans
modern sic., nu ai puica găsi. cu
toata strădania, mişcări asemănătoa­
re cu ale solistei respective.
Şi măcar gesticula frumos ? mă
veţi întreba. Nici vorbă. Totul era
dezgustător, totul slîrnea nedumeri­
re, repulsie chiar, hi mod deosebii
repulsie pentru atitudinea ei fală de
dansul nostru, dans a cărui faimă
depăşeşte graniţele tării, fată de me­
lodiile noastre armonioase, plăcute,
distractive, odihnitoare, dar pe care
solista despre care e vorba le ne­
glijează — se pare că în mod voit,
pentru a satisface capriciile unor ca­
tegorii de tineri, absenţi de ceea ce
noi numim frumos realist în muzica
şi dansul nostru. Căci uitasem să
precizez: la masa de unde plecau
..ropotele" dc aplauze, erau cîfiva
tineri amatori de un asemenea re­
pertoriu. Reţin şi figura lui Cioroia-
nu Gobiel. student anul 11 la Insti­
tutul de mine din Petroşani şi pe
ale altor cîtiva colegi de-ai lui
— Sîntem tineri şi ne distrăm
tinereşte, ar putea spune cineva care
IN EDITURA POLITICA
au apărut :
„Momente din istoria
Partidului M uncitoresc
Rom în“
Albumul „Momente din isto­
ria Partidului Muncitoresc Ro-
min“ alcătuit pe baza docu­
mentelor din muzeul de istorie
a P.M.R., conţine numeroase
fotografii ale vremii, reprodu­
ceri, facsimile care oferă citi­
torilor o imagine bogată des­
pre cele mal însemnate mo­
mente din istoria partidului şl
a mişcării muncitoreşti din
ţara noastră.
Această lucrare constituie un
ajutor preţios pentru propa­
gandiştii şi cursanţii din tnvă-
ţămîntul politic, pentru profe­
sorii, elevii şi studenţii din în-
văţămlntul de stat, precum şt
pentru toţi aceia care studiază
Istoria Partidului Muncitoresc
Romin.
„PRODUCTIVITATEA MUN­
CII" de F. Burlan.
Lucrarea demonstrează im­
portanţa creşterii productivită­
ţii muncii pentru asigurarea
ritmului susţinut de dezvoltare
a economiei noastre socialiste
şi pentru ridicarea continuă a
nivelului de trai al poporului.
necesare diferitelor prinderi şi susţi­
neri a elementelor de construcţii me­
talice. Aceste lucrări, constructorii
le vor remedia dar noi sîntem ne­
voiţi să ţinem imobilizată mult timp
macaraua turn. Aceeaşi situaţie a
elementelor metalice înglobate in be­
ton s-a produs şi la silozul de do­
zare a minereului. Prin urmare, la
folosirea din plin a înzestrării teh­
nice o contribuţie de seamă trebuie
să şi-o aducă şi constructorii.
Intens s-au desfăşurat lucrările şi
la montarea galeriilor pentru benzi.
Dat fiind amplasarea lui in combinat,
noul aglomerator va avea 43 de ga­
lerii, ce vor trece peste stafii şi
căi ferate la o înălţime de peste 40
galerii, cu o greutate medie de 15
tone, am făcut-o la primul aglome­
rator în timp de 2-3 săptămini. Acum
executăm preasamblarea galeriei la
sol şi cu ajutorul unei macarale
puternice o ridicăm şi o montăm di­
rect. In felul acesta, am exclus com­
plet posibilităţile de accidentare şi
s-a redus la jumătate timpul de mon­
tare a galeriilor. Pînă acum am mon­
tat 25 de galerii. Rezultatele puteau
fi însă şi mai bune dacă staţiile de
transbordare erau terminate in timp
util.
Folosirea din plin a utilajelor stă
în atenţia întregului nostru colec­
tiv. S-a statornicit o practică bună
ca între maiştrii noştri să existe o
colaborare strînsă în folosirea la ma­
ximum a utilajelor grele în scopul
asigurării unui ritm normal de lucru.
Vom dezvolta experienţa pozitivă in
acest sens, pentru ca să obţinem
realizări din co în ce mai frumoase
şi să dăm noul obiectiv în folosinţă
înainte de termenul stabilit. Din
cauza iernii am înregistrat o oare­
care râmînere în urmă. Dar colecti­
vul nostru de muncă este hotărît s-o
recupereze chiar în acest trimestru.
ION TRUŢESCU, maistru, VA-
SILE ŞERBAN, TRAIAN RUSU,
AUREL NEACŞU, lăcătuşi, din
postul nostru de corespondenţi
voluntari de la Şantierul raon-
taj-instalaţil I al I.C.S.H., lo­
tul nr. 2.
vechi, care a şi fost predat otelarii­
lor combinatului. Din rindul fruntaşi­
lor n-au lipsit loan Furdui. Gheorghe
Stralon, loan Gudea. Gheorghe ‘Ţuca,
Simion Olar, loan Boca şi al!ii.
I. OLARU
corespondent
iLvmmmvi
savurează un program ca acela din 1
seara aceea de la restaurantul „Mi­ 1
neiul".
1
Da. sîntem tineri şi avem toate 1
condiţiile să ne distrăm bine, plă­ 1
cut, spunem noi. Dar jiu trebuie să 1
uităm că specific tineretului nostru
de azi este dragostea pentru frumos,
pentru realităţile noastre socialiste, )
ei resping atitudinea de ploconire T
fală de unele dansuri apusene, de­ ~]
cadente, sin! împotriva denaturării
noţiunii de distracţie. Ei dezaproba­
şi acele pălii dezgustătoare din pio-
gramele susţinute dc chiturcata Uyky 1
Dragau, adusă la Petroşani „cumari )
sacrificii" de către T.A.P.L., în ca­
drul căruia, numitul Grădinara a
introdus o practică „originală".
Şi acum, o scurtă recapitulare: 1
cu ospătari de teapa Iui 'Tili, cu T
programe prezentate de solista mai
sus amintită, cu o atitudine dc mul­ 1
ţumire a conducerii T.A.P.L. fată dc I
asemenea aspecte, restaurantul „Mi­
nerul“ îşi mai păstrează oare scopul 1
derare cuvintele scrise pe geamul lo­ 1
)
Uyky Drăgan din Bucureşti!“.
F, 'NICU.
1