Page 7 - 1963-03
P. 7

N r . 2545                                                                                                                         DRUMUL' SUUTJmUlül                                                                                                                                          rah. i \
                                                                                                                                                    aywr«»-tZUjJ-'->'•CStSI
                                                                                                                                                                                             jg g g

In a c tiv ita te a sin d ica lă                                                                                                                                                                                                             | 5Sîffi525ESEEESE52525E5E5a5ESE5H5tl5E5E5E5E555E5E55!

Sint folosite cu pricepere                                                                                                                                                                                                                   IPentru Ziua de 8 Martie

            cadrele tehnice                                                                                                                                                                                                                  Cumpăraţi cu încredere cadourile

'Comitetul sindicatului de la Pre- acestor deficiente s-a organizat un                                                                                                                                                                       oferite de magazinele

ţDaraţia Petrila reuşeşte să rezolve curs de ridicare a calificării. Lec­

cu multă competentă şi operativi­ ţiile au fost pregătite şi predate, in                                                                                                                                                                     6 ,6 .1 . PRODUSE ¦ U S T R iA L E HUNEDOARA

tate numeroasele sarcini ce-i revin. mod voluntar, de inginerii şi teh­                                                                                                                                                                      veţi putea gâsli
O mare atenţie acordă comitetul nicienii solicitat! în acest sens de

sindicatului problemelor de produc­ comitetul sindicatului. Astfel, teh­                                                                                                                                                                     SORTIMENTE BOGATE DE s
ţie, mobilizării oamenilor muncii pen­ nicianul Traian Moldovan n predat

tru realizarea sarcinilor de plan. cursanţilor cunoştinţe privind maşi­                                                                                                                                                                      — imprimeuri mătase;
in această direcţie s-a desfăşurat nile de ridicat, inginerii Ioan Ioni-
                                                                                                                                                                                                                                             — lenjerie pentru femei;
d susţinută muncă organizatorică, tă şi Cornel Breazu au predat me­                                                                                                                                                                          — tricotaje;
punîndu-se în dezbaterea consfătui­ canica, matematica şi probleme în
rilor de producţie problemele cele legătură cu instalaţiile de transport,

mai importante ridicate de îndepli­ iar tehnicianul Nicolae Dulepa a                                                                                                                                                                         — articole de marochinărfe;
nirea sarcinilor de plan, organizin- predat cunoştinţe de ungere o in­

du-se între secţii, echipe şi schim­ stalaţiilor.                                                                                                                                                                                            — încălţăminte şi diferite cotifec-]
buri o susţinută întrecere. Un factor Comitetul sindicatului a elaborat

de seamă care a dat posibilitatea unele măsuri pentru ca întrecerea                                                                                                                                                                          \ţii, precum şi pachete cu cadouri pentru
comitetului sindicatului să rezolve socialistă să fie axată cit mai bine

bine aceste probleme, este folosi­ pe îmbunătăţirea calităţii produse­                                                                                                                                                                       cei dragi, pregătite din timp.
rea cu pricepere a cadrelor tehnice lor. Punctajul ce se acordă secţii­

din întreprindere.                          lor şi schimburilor aflate în între­                                                                                                                                                             1SESH5ES2SH555Si5E5®E5EEiS5E5EE5525E5i5S5E5E5Ei2S3535i5i^i85ZSi&tS5HI
                                            cere a fost elaborat tot cu ajutorul
  Uneori în desfăşurarea procesului         unui colectiv de ingineri şi econo­
'de producţie survin probleme com­          mişti, care au făcut calculele nece­
plexe ; trebuie îndeplinite sarcini
deosebite, care necesită in soluţio­ sare echivalării diferitelor produse
narea lor cunoştinţe tehnice şi eco­ din cărbune ce se prepară aici.
                                               Comitetul sindicatului de la pre-
nomice amănunţite. Atragerea ingi­          paraţia Petrila a organizat în acest        Veşti .din                                 G o rasada                                   ®a 'Ateliereul de emailat al Un-                                    « s ilii
nerilor şi tehnicienilor în rezolvarea      sn un concurs de inovaţii. Temele                                                                                                   e™nei „Victoria“ din Călan. Echi- «°
lor permit comitetului sindicatului         şi condiţiile pentru concurs au fost      Mai puternică, mai bogată                    siliului de conducere al cooperativei şi     “n pa condusă de Gheza Eroşş lu- jj.                         y /fAG AZIN SLC
să ia măsuri concrete şi eficiente,         elaborate tot cu sprijinul unui grup                                                   reztdtatele obţinute în anul care a          b" crează la emailarea unor piese «*
să iniţieze acţiuni mobilizatoare.          de ingineri şi tehnicieni, din care         Gospodăria agricolă colectivă din          trecut. încă din luna septembrie unita­      pD sanitare. Lunar această echipă                                                                      e /e -
                                            au făcut parte inginerii Gheorghe         Gurasada, raionul llia, a fost înfiin­       tea a devenit autofinanţată ca rezul­        n° îşi depăşeşte plantă de produc- b"
  îmbunătăţirea calităţii produselor        Mirică şi Eugenia Bobar. Unii teh­        ţată cu doi ani in urmă. Sectorul zoo­       tat al muncii rodnice desfăşurată in         ţ fia.                                                       W . V . V . ’A W . W . W . ' . V .V . ,. W . V . V , % W . W , W , \ W » j
trebuie să constituie o preocupare          nicieni şi ingineri îi ajută pe ino­      tehnic număra atunci doar 65 de ani­         această privinţă. In realizarea sarci­
de seamă a tuturor organelor sin­           vatori în realizarea propunerilor de      male. In aceşti doi ani însă, gospo­         nilor de plan, cele mai bune rezid-          ÍW . W . W M W . V . W M 1                                        Colectaţi şi predaţi fierul vechi
dicale. Pentru ducerea la îndeplini­        inovaţii. De pildă, inginerul Cornel      dăria s-a dezvoltat mult. A ajuns să         tale au fost obţinute de magazinele                                                                                 la depozitele I.C.M. dini
re a acestei sarcini comitetul sindi­       Breazu I-a ajutat pe inovatorul Iosif     aibă 29S capete bovine, din care 76          alimentar şi mixt din Gurasada (ges­          I o d m l p re g -S flrS I
catului a întreprins acţiuni valoroa­       Maior să pună la punct dispozitivul       vaci, peste 240 ovine şi un număr            tionar tov. Cornelia Sorinca şi Mi­                    te m e lH iIc e
se. Mai întîi a discutat problema           pentru susţinerea roţii dinţate de la     însemnat de porcine.                         ron Butaş). Lună da lună planul a
calităţii într-o şedinţă a sa. Mate­        malaxor, iar inginera Eugenia Bo­                                                      fost depăşit aici cu 2-3 la sută.               Comitetul sindicatului de Ia
rialul principal a fost pregătit de         bar, I-a ajutat pe muncitorul inova­        Ca buni gospodari, colectiviştii din                                                    E.M. Ghelar a acordat o atenţie
un colectiv format din ingineri şi          tor Constantin Unlaru la realizarea       Gurasada s-au îngrijit să asigure şi               Pentru colectiviştii                   deosebită pregătirii adunărilor
tehnicieni şi condus de tovarăşul           şablonului de confecţionat capace         condiţii bune de adăposlire pentru                                                        pentru dări de seamă şi alegeri
inginer Ioan Crăescu, membru al co­         la elevatoarele de bruţi.                 animale. In acest scop, şi-au construit                      fruntaşi                     în grupele sindicale. Ca urmare,
mitetului sindicatului. In urma dis­                                                  3 grajduri, un saivan, o maternitate                                                      frecvenţa la aceste adunări a
cuţiilor purtate cu acest prilej, co­         Străduinţele depuse de întregul         pentru scroafe, iar pentru depozitarea         Brigada artistică de agitaţie a că­        fost de 90—95 la sută, au luat
mitetul sindicatului şi conducerea          colectiv de preparatori nu au întîr-      recoltei s-au construit două pălule cu       minului cultural a prezentat în faţa         cuvîntul 186 de membri de sin­
întreprinderii au elaborat un cu­           ziat să-şi arate roadele. Planul de       o capacitate de 10 vagoane.                  a peste 200 de colectivişti un pro­          dicat care au făcut 76 de pro­
prinzător plan de măsuri leunico-           producţie pe prima lună a anului                                                       gram nou intitulat „Bună dimineaţa           puneri valoroase pentru îmbună­
organizatorice destinat ridicării pe        1963 a fost realizat în proporţie de       Adunarea cooperatorilor                     viaţă“. Programul a cuprins diferite         tăţirea muncii de viitor.
o treaptă superioară a caracteristi­        100.1 la sută la cărbunii preparaţi şi                                                 aspecte din gospodăria colectivă şi a
cilor calitative ale produselor. Pe         103.2 la sută îa brichete. Calitatea        Peste 200 de membri cooperatori de         fost dedicat colectiviştilor fnnţlaşi.                         IOAN BIDIGA
baza acestui plan s-au făcut încer­                                                   pe raza de activitate a cooperativei          Grupaj realizat de tov. AUGUSTIN                   vicepreşedinte al comitetului
cări cu diferiLe proporţii de reagenti      cărbunilor preparaţi este în conti­       de consum din Gurasada au dezbătut
de flotatie (naftenat de sodiu, mo­         nuă îmbunătăţire.                         recent într-o adunare activitatea con-         ANDRICA, corespondent voluntar                                 sindicatului
torină şi apă), determinîndu-se ames­
tecul optim pentru obţinerea indici­          Concluzia care se "desprinde este       Din a c tivitatea com itetelor                                                                                                                         §!1 Hunedoara, strada Traian nr. 41
lor tehnologici maximi de flotare.          limpede: comitetul sindicatului poa­          şi com isiilor d e fe m e i
Prin aplicarea acestui procedeu s-a         te contribui cit mai efectiv la rea­
oblinut o calitate corespunzătoare          lizarea sarcinilor de plan dacă des­               Consfătuiri cu                      cipat marţi după amiază ia simpo­            muncii desfăşurate au fost însă des­                         € Deva, strada Horia nr. 2
a şlamului, iar cenuşa a fost redu­         făşoară o muncă organizată, dacă                                                       zionul cu tema „Să ne cunoaştem              chise 20 de lectorate.
să cu cca. 1,5 puncte. De asemenea,         întreprinde acţiuni variate şi inte­        crescătoarele ele pasări                   patria“ organizat de comitetul co­                                                                        fS Alba Ialia, strada Tudor Vladimirescu nr. 38$
comitetul sindicatului, in colaborare       resante, dacă in munca sa atrage                                                       munal de femei. In faţa hărţii R.P.R.,         Pentru ca temele predate în ca­
cu conducerea întreprinderii, au            cu pricepere cadrele tehnice ale în­        Din iniţiativa Consiliului agricol         tov. Artemiza Piţu, învăţătoare, Ele­        drul lectoratelor să fie expuse la                           l | Sebeş, strada Drumul Sibiului nr. 1                                   5
elaborat şi alte măsuri in scopul îm­       treprinderii. Desigur că pe această       regional şi a Comitetului regional           na Enescu, învăţătoare, Olivia Cis-          un nivel corespunzător, s-a avut în
bunătăţirii calităţii cărbunilor spă­       linie se mai pot face încă multe.         al femeilor Hunedoara, în aceste zi­         tnaş, profesoară şi altele, au vorbit        vedere ca lectorii să fie recrutaţi                          m Brad, strada Avram lancu nr. 54                                         J
laţi. Aşa, de exemplu, în prezent           Tehnicienii şi inginerii, care in şcoli   le s-au organizat in raioanele şi o-         participantelor despre principalele          din rîndul cadrelor didactice, oameni
se lucrează Ia montarea unui auto-          şi facultăţi au acumulat un bogat         raşele regionale consfătuiri cu fe­          realizări obţinute în anii regimului         de specialitate, cu bogate cunoştin­                         H llia, strada 23 August nr. 52                                           S
deşistor pentru îmbunătăţirea spălă­        bagaj de cunoştinţe, pot fi atraşi        meile crescătoare de păsări din ca­          de democraţie populară în diferite           ţe şi o bună pregătire. Totodată
rii cărbunilor in jgheaburile Rheo          de comitetul sindicatului şi în . alte    drul G.A.S. şi G.A.C. In cadrul con­         regiuni ale tării. Tov. Constanţa A-         s-a avut în vedere ca temele pre­                            ! 1 Haţeg, comuna Sîntămăria Orlea                                        !L
10-80 mm., care va permite evacua-,         acţiuni cum ar fi propaganda teh­         sfătuirilor s-au dezbătut probleme pri­      lexoî a vorbit despre realizările ob­        date să fie interesante şi cu un bo­
rea şistului din aceste jgheaburi şi        nică, generalizarea metodelor înain­      vind activitatea desfăşurată în a-           ţinute în regiunea noastră.                  gat conţinut educativ. Multe din a-                          € Orăştie, strada Lenin nr. 19                                            $
la menţinerea unei cenuşi corespun­         tate de muncă prin organizarea de         nul trecut şi sarcinile ce revin în                                                       cesle teme au fost audiate cu un
                                            schimburi de experienţă bine pregă­       dezvoltarea sectorului avicol în ur­           Simpozionul a fost deosebit de             deosebit interes. Astfel amintim te­                         W Petroşani, strada Ady Endre nr. 1                                       L
zătoare.                                    tite, descoperirea şi[ valorificarea u-   mătorii ani. Crescătoarele de păsări         instructiv.                                  mele „Bunăstarea poporului nostru"
                                            nor resurse interne etc. Desigur toa­     fruntaşe au împărtăşit din experien­                                                      sau „Părinţi şi copii“. Unele expu­                          € Lupeni, strada Abatorului nr. 4                                         Ş
  S-a constatat intr-o vreme ca la          te acestea vor tiebui avute în ve­        ţa lor. S-a dezbătut şi hotărîrea                                     VICTOR HANEŞ        neri sînt urmate de scurte progra­
secţiile spălătorie si brichetaj se                                                   consfătuirii pe tară a crescătoarelor                                       corespondent  me culturale, citindu-se fragmente                           1 1 Lonea, strada Pieţii nr. 2                                            ţ
ivesc unele neajunsuri in ce priveş­        dere in activitatea de viitor pentru      de păsări.                                                                                de lucrări literare s-au reeitîndu-se
te calitatea produselor, deoarece u-        obţinerea de rezultate din ce în ce                                                        Lectorate de cultură                                                                                  Plata se face imediat în numeran                                          L
                                            mat bune in muncă.                          In cursul zilei de miercuri au a-                                                       poezii.
nii muncitori nu au suficiente cu­                                                    vut Ioc consfătuiri la llia şi Brad,                     generală                           Toate acestea au făcut aa frecven­
                                                    GHEORGHE ECOBESCU                 iar joi s-au desfăşurat la Sebeş,
noştinţe teoretice, Pentru lichidarea          tehnician la preparaţia Petrila        Alba, Orăştie şi Deva.                         Una din formele de ridicare a ni­          ta femeilor înscrise la lectorate să
                                                                                                                                   velului de cultură generală a femei­         fie ridicată.
Planul lunar a fost îndeplinit                                                                                         M. CREŢU                                                                                                                   Lupfînd pentru colectarea şl p red area flerului ?
                                                                                                                    corespondentă  lor sînt şi lectoratele. Ele se orga­          Cele mai bune rezultate le-au ob­
  Colectivul întreprinderii de pro­         anului. Planul producţiei globale pe                                                                                                ţinut lectoratele din Lupeni, condus                         vechi, contribuiţi la întărirea economiei naţionale. $
duse refractare „Ceramica“ din B.aru        februarie a fost realizat în propor­                 Simpozion                         nizează cu tovarăşele care fac par­          de tov. Maria Surcel, din Vulcan
Mare/ raionul Haţeg, organizîndu-şi         ţie de 101,1 la sută, planul fizic a                                                                                                condus de tov. Zenovia Huruială,                             ,bV .V » V .V V .V .\V .V .V .% % V .V .V bV . W . V - W . V bVVY%V.VbÎ
bine munca în toate compartimentele         fost depăşit ou 7 la sută, iar pro­       „Să ne cunoaştem patriaf                     te din activul comisiilor şi comite­         din Petrila condus de Adriana Hen-
(aprovizionare ca materii prime, pre­       ductivitatea muncii a crescut faţă                                                                                                  dric şi altele.                                              ÎNTREPRINDEREA PENTRU RECUPERAREA
                                            de plan cu 1 1 la sută. Calitatea pro­      Peste 70 de femei din comuna Cîr-          telor de femei. In urma indicaţiilor                                                                       RECONDIŢIONAREA Şl VALORIFICAREA ’
parare, formare, uscare .şl ardere) şi      duselor s-a îmbunătăţit mult, pro­        jiţi, oraşul regional Deva, au parti­                                                                  ANA GAŞPAR
                                            centul de rebut fiind redus de Ia                                                      primite, comitetul orăşenesc al fe­                        corespondentă                                                AMBALAJELOR DEVA
'desfăşurând o Întrecere susţinută a        3,20 la sută admis, la 2,48 Ia sută.
                                                                                                                                   meilor din Petroşani trebuia să or­                                                                       anunţă ocuparea următoarelor posturi
ienşit să Îndeplinească şl în luna                                     IOAN DAN
                                                                     corespondent                                                  ganizeze nouă lectorate. Datorită
februarie prevederile planului de

producţie aa şt în prima lună a

                                                                                                                                                                                ss^ ssehekh

                                                                                                                                                                                muncă al unui şcolar trebuie să intre                        vacante prin
                                                                                                                                                                                neapărat şi recreaţia, căci altfel co­
  UmSiesc w atenţie 'discuţiile care        Cum instruim şi educăm tineretul şcolar                                                                                             pilul oboseşte,- 6e plictiseşte şi nu                        CONCURS:
Se poartă la rubrica î „Cum lnstruim
gl educăm tineretul şcolar". In arti­       DESPRE AJUTORUL DAT COPHLQR mai înregistrează aeea ce citeşte. Nu                                                                                                                                       Pentru localitatea Deva
colele publicate au fost dezbătute                                                                                                                                                                    trebuie însă să cădem în extremă, aşa
probleme Importante ale munoil noa­                                                                                                                                                                   cum este cazul părinţilor elevului     # un p o st şe f contabil
stre, !an! fost împărtăşite metode şi
procedee bune folosite de organiza-!        LA ÎNVĂŢĂTURĂ                                                                                                                       T; R: care lasă copilul toată ziua                           ® un p ost ş e f serviciu financiar şi contabilitate !
•tifle de partid, organizaţiile U.T.M.,                                                                                                                                         lă joacă, nu sînt exigenţi fată de ei
!conduceri do şcoli,- profesori clirigintl                                                                                                                                      pentru ă-1 determina să înveţe regu­                         0 un p ost şe f serviciu plan                                          J
©te: In nltimul articol, după părerea
mea, .a fost ridicată însă o problemă       cu lenevie1, mîine cu ssurte salturi 'de     In discuţiile purtate cu! părinţii bm      copilul sâJ se’ 'străduiască, să-şi re­      lat şi după un program stabilit de co­                      @ Ut1 Post plan ificator transporturi                                  j
igittte actuală; de mare Importanţă         efort,- creso cu goluri numeroase în      arătat că este foarte primejdios ea          zolve singur problemele iar dacă nu          mun acord cu şcoala;
e-ii5' felul .cum părinţii stimulează co­   pregătirea lor, cu cunoştinţe superfi­    un copil să înveţe pe dinafară, fără         poate ii orientează atenţia în direc­                                                                     # două posfuri contabili principali
pii Ia învăţătură:                          ciale şi incomplete;                      să înţeleagă conţinutul lecţiei; Atunci      ţia în care se află soluţia, arătîndn-i         Do asemenea, mai sînt părinţi care
                                                                                      o parte dintre părinţi m-au întrebat         cam la ce trebuie să se gândească            întrerup pe copil de la învăţătură,                          @ un p o st m e r ce o lo g cu a p rovizion area
  In cele de mqi 'jos aş dori să arăt         Mulţi părinţi au stabilit copiilor un   cum pot să vină in ajutorul copiilor         pentru a obţine rezolvarea ei. In fe­        folosindu-1 Ia treburi gospodăreşti
§i alte aspecte ale mim«Ii părinţilor       regim zilnic, se interesează da orga­     în acest sens. Şi le-am explicat că tre­     lul acesta copilul îşi dezvoltă capaci­      sau lăsînd pe fraţii mai mioi să-l de­                       Pentru localitatea Petroşani
tuf copiii lor, în mod special legate       nizarea condiţiilor de lucru şi de        buie să urmărească alent eum învaţă          tatea de muncă, personalitatea, se în­       ranjeze ori vorbind tare în familie,
Se’ ajutorul pe «are aceştia 11 dau         controlul activităţii copiilor lor. Ast­  copiii. Le-am arătat că foarte bine          vaţă să lucreze independent.                 fără a tino seama de munca şcolaru­                                0 un p o st calcu lator principal
Copiilor Ia învăţătură;                     fel le asigură masa de lucru, lumina      procedează mama elevului L. F. care
                                            şl căldura, poziţia «orestă în timpul                                                     Părinţii sînt datori să creeze «o-        lui;                                                               Concursul va avea loc în ziua de 15 martie
  .Ca profesoară şi dirigintă m-ăm bu­      învăţăturii, nu-I împiedică să-şi facă    urmăreşte ca fiul său să înţeleagă           pilului şi un anumit climat familiar,-          In preocupările părinţilor trebuie                        19631a sediul întreprinderii comerţului cu ridicata
curat întotdeauna, aşa cum se bucu­         lecţiile chemindu-î. atunci la altă       tot ce învaţă. Cum procedează etevul         favorabil muncii lui. Atmosfera de                                                                        pentru produse alimentare Deva strada 23 August
ră de fapt iotl educatorii, atunci cînd     treabă sau făcînd gălăgie. Cum ter­       L. F. la învăţarea lecţiei î Mai in­         bună dispoziţie din familie, de opti­        să stea şi aceea de a povesti copii­                         nr. 14.
am văzut că părinţii se interesează         mină de învăţat la romină sau de          tri citeşte în întregime lecţia, îşi, ex­    mism şţ încredere, are o mare im­            lor în mod plastio diferitele aspecte
permanent de felul cum copiii lor           scris la matematică, copii nu trec ime­   trage ideile principale şi numai după        portantă; întăreşte capacitatea de mun­      din fabrica în care muncesc, despre                               Informaţii suplimentare se pot cere la servi* \
învaţă; A te Interesa de felul cum          diat la alte lecţii ci se odihnesc pu­    ce a pătruns bine despre ce este vor­        că a copilului. Dimpotrivă, o atmo­          întrecerea în muncă, despre inovaţii,                        ciul personal I.R.V.A. Deva, telefon nr. 334.
copilul tău învaţă şi cum se com­           ţin. după care încep Iar munca.           ba, o spune cu cuvintele lui proprii.        sferă mohorîtă, tristă, descurajantă,        despre staţiunile de odihnă în care
portă la şcoală, a-I ajuta să obţină                                                  In timpul învăţării foloseşte notiţele,      slăbeşte forţa de muncă a copilului.         au fost trimişi, despre fruntaşi, des­                       y .v .v .v .v M w .v .v A W M v .w .'.m v u v .m v .^
rezultate bune în munca lui, care nu          In fiecare zi eînd vine de la şcoală,   sahemele, hărţile, ilustraţiile, re­         Cea mai importantă condiţie morală           pre metodele lor de muncă etc. Toa­
asie tocmai uşoară, « o datorie a           de pildă, eleva N. S. prezintă părinţi­   petă cu regularitate Ieetiile anteri­        pentru succesul la învăţătură a copi­        te acestea lărgesc orizontul eopiilor                               / n aten ţ ia
fiecărui părinte.                           lor carnetul de şcolar în care sînt       oare.                                        lului o constituie însă exemplul de          şi-i pregătesc pentru a înţelege ma­
                                            trecute notele şi observaţiile în le­                                                  muncă şi de cinste, de energie, punc­        teria care se predă la obiectele de                          G ospodăriilor miopie colective şi ie stat ii
  Am auzit uneori pe site un pă­            gătură cu purtarea sa. Eleva s-a de­        Unii părinţi vrînd să-şi ajute co­         tualitate şi curaj pe care-1 dau pă­         învăţămînt. In felul acesta procedea­
rinte spunînd i „Copilul meu nu poate       prins să-şi înceapă lecţiile la tirnp     piii la învăţătură, greşesc profund. Ei      rinţii.                                      ză părinţii elevilor D. M„ L. F. care                        l O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE \
să înveţe" „sau eu n-am ce-i face“,         si să-şi pregătească fiecare temă cu      nu înţeleg bine sensul noţiunii de                                                        sînt mineri în localitate.
ori, în alt caz „eu pentru asta l-am        tragere de inimă, cu perseverentă şi      ajutor. A ajuta pe copil să înveţe             In decursul activităţii mele ca pro­                                                                    i d in h u n e d o a r a , \
dat la şcoală să vă ocupaţi dumnea­         grijă. Este adevărat că nu toti pă­       nu înseamnă nicidecum a munci Îd             fesoară am putut constata multe lip­           Pentru a ajuta copiii la învăţătură,
voastră de el“ şi altele. Din experi­       rinţii pot să verifice conţinutul a-      locul lui. Elevul trebuie să prezinte        suri în comportarea şi situaţia la           la şcoala noastră se organizează con­                        i v i oferă sortim ente va ria te de m ateriale deconsfruefm Î
enţa mea de profesoară şi de di­            cestor teme dar pot aprecia dacă ele­     întotdeauna la şcoală rezultatul cins­       învăţătură a elevilor, acolo unde            sultaţii şi meditaţii. Mulţi părinţi se                      oB *
rigintă pot să spun că elevii slabi         vul şi-a scris tema «urat şi frumos,      tit al muncii lui. Am întilnit cazuri        părinţii se poartă acasă brutal, unde        interesează îndeaproape de aceste
la învăţătură, sint slabi nu pentru         dacă lucrarea a fost făcută în grabă,     cînd unii părinţi, motivînd că îşi a-        tatăl se tine de beţii, îşi bate copilul     meditaţii şi consultaţii, urmăresc fe­                       g — cherestea răşinoase şi foioasa; \
că n-ar putea să înveţe; «1 pentru          cu ştersături şi pete. Părinţii pot cere  jută copiii, Ie rezolvă el problemele        cînd acesta primeşte note rele la în­        lul cum copiii lor frecventează şi în­
Bă ori nu muncasc suficient, ori că                                                   de matematică, le faa compunerile,           văţătură. Bătaia n-a rezolvat şi nici        vaţă la aceste meditaţii şi consultaţii,                     i — ciment şi var;¦:
nu ştiu să înveţe, ori că părinţii          atunci copilului să-şi refacă tema,       referatele, desenele, hărţile. Este          nu rezolvă problema învăţăturii, E-          ajută diriginţii în munca lor, răspund
nu se ocupă suficient de ei. De a-                                                    lesne de înţeles că ud asemenea „a-          levuî are nevoie de un sprijin mo­           chemărilor acestora, participînd la                          l — ipsos şi ţiglă;i
ceea, de cîte ori am avut prilejul          Mulţi părinţi nu îngăduie copiilor să     jutor“ este dăunător pentru copil.           ral, de îndrumări date la timp şi mai        şedinţele cu părinţii sau la lectora­
ara arătat părinţilor că ei au un mare                                                                                             ales de un control sistematic şi exi­        tele pe şcoală. Păcat însă că mai sînt                       — cărămidă şi trestie;                                                 :i
rol în educarea copiilor. Le-am ară­        plece la şcoală cu unele lecţii neîn-       Mulţi părinţi ştiu să procedeze just       gent dar în aşa fel incit acesta să nu       şi părinţi eare nu dau importantă
tat că este necesar să împartă cit                                                    atunci cînd îşi ajută copiii. De pil­        observe. Este cit se poate de gre­           acestor aspecte ale muncii.                                  I; ~~ sticlă-geam pentru sere, în canti-:>
mai bine timpul copiilor, adică să le       văţate sau cu ¦teme neefectuate.          dă. părintele elevului N. B. îşi lasă        şită atitudinea acelor părinţi, care,
organizeze viata după un regim cu                                                                                                                                                 Părinţii au datoria de a fine legă­                        ?dăti mari şi diferite dimensiuni, precum?
ore fixe pentru masă, somn, muncă,            Elevul B. G. din clasa a VII-A, unde                                                 sub pretextul că învăţătura ar fi o          tura cu şcoala şi organizaţiile de
odihnă. Apoi, că trebuie să se îngri­                                                                                                                                           tineret, de a colabora împreună pen­                         > şi unelte agricole                                                   a
jească de respectarea acestui regim         sint dirigintă, pentru adaptare, îşi în­                                               treabă a şcolii şi a copilului, nu se        tru a găsi cele mai eficace mijloace
pentru a areşte copii sănătoşi, pre­                                                                                                                                            care să ducă la rezultate frumoase
gătiţi pentru viată. Copiii lăsaţi să       cepe lecţiile pentru a doua zi eu o                                                    îngrijesc de acest lucru. Alţi părinţi       în munca instruetiv-educativă, pentru
înveţe la întâmplare, dezordonat, azi                                                                                                                                           formarea viitorului cetăţean al patriei
                                            temă de greutate mijlosie, apoi trece                                                  greşesc altfel: tio copilul numai In         noastre socialiste.

                                            la cel? mai grele ca: matematică, fi­                                                  casă, lipsindu-1 de dreptul de a se                         piof. DORA HADA
                                                                                                                                                                                       Şcoala medie „J. A Komenski“
                                            zică, gramatică, iar după aceea, pe                                                    juca. Or, se ştie că în regimul de
                                                                                                                                                                                                        Deva
                                            măsură ce oboseşte, trece Ia cele mai

                                            uşoare.

                                                                                                                                                                                                                                             A V V i V A W . W . V A V . W « W . V M W » W V V V W J W »W! l M fli
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12