Page 71 - 1963-03

1_
J Anul XV. Nr. 2561
LUCR4RILOR AGRICOLE PE PRIMAVÂRA
---------------- U N R IT M . S U S Ţ IN U T -----------------
Culturile din epoca /
Colectiviştii din satele de pe raza
oraşului regional Hunedoara sint ho-
lărîţi ca in acest an să obţină pro­
ducţii sporite la hectar. Pentru aceas­
ta, ei au început din timp pregătiri­
le in vederea bunei desiăşurări a
campaniei însăminţărilor de primăva­
ră. încă din iarnă au pregătii întrea­
ga cantitate de sămînţâ necesară şi
au transportat pe cîmp importante
cantităţi de îngrăşăminte.
O dată cu primele zile mai căldu­
roase, ei au pornii la eiectuarea insă-
mînţărilor din epoca 1. Pînă la dala
de 20 martie a.c. au lost însămînţate
3 ha. cu grîu de primăvară, 13 ha. cu
ovăz, 7 ha. cu floarea-soarelui, 5 ha.
cu diierite legume şi 10 ha. cu plante
pentru nutreţ.
Fruntaşe sînt pînă acum gospodă­
riile agricole colective din satele Peş- fo st p lan tate în că 13 ha. cu m eri
tişul Mare, Sîncrai şi Strei.
M1RCEA RADU
corespondent
Aplică îngrăşăminte faziale
Ţinînd seam a de fap tu l că a-
plicarea lucrărilor de întreţinere
a culturilor are un rol de seamă
în obţinerea de producţii sporite
de cereale la hectar, colectiviştii
din satul Roşcani, raionul Ilia, au
trecut la aplicarea îngrăşăm inte­
lor azotoase la cultura griului.
Astfel, pînă acum , la indicaţia
specialiştilor, pe parcelele de
grîu ieşite mai slab din iarnă s-au
Stiflanla nr.
funcţionează norm al
Primele tone de fontă in con­
tul zilei de II martie au !ost ela­
borate. Manca la [iinialul nr. I
diit Călan se desfăşura din plin.
Aparatele arătau că totul decurge
normal: încărcătura, presiunea ac­
rului, temperatura. Către ora -/
dimineaţa a intervenit insă o de­
fecţiune. Catipcrişlii au observat că
debitul de aer scăzuse brusc. Func­
ţionarea furnalului era periclitată.
Şarja trebuia salvată, iar defecţiu­
nea imediat înlăturată. Suflanla
nr. 1 na mai funcţiona. Au fost
puse in funcţiune saflautele de re­
zervă ca. un piston. In raport de
debitul mare de aer a fost dirijat
apoi întregul proces de funcţionare
a furnalului. Consumul de energie
electrică era însă prea mare, iar
debilul de aer sub nivelul cerinţe­
lor. Fonta elaborată în continuare
era deci mai scumpă...
...Ca de obicei, maistrul Ghcor-
glie Romoşan, a venit, la serviciu
în ziua. aceea, mai devreme de ora
(>. Despre cele petrecute in cursul
nopţii el aflase de cum a intrat în
uzină. Nu trebuia pierdută nici o
clipă. Fină la începerea schimbului
el şi-a întocmit un minuţios plan
de acţiune pc care l-a făcut apoi
cunoscut celor 7 electricieni şi lă­
cătuşi din subordine chiar în sala
vestiarelor.
— Trebuie pornită in cel mai
scurt timp suflanla nr. 1, li s-a
adresat, el. Defecţiunea nu o cu­
noaştem încă. Vom lacra în două
schimburi, pentru ca furnalişlii să
nu rămînă în urină cu producţia
de fontă. După cum şlifi, suflanla
de rezervă asigură un debit de
aer mult mai mic.
Au pornit apoi cu totii spre
suflanla. In 'timp cc demontau mo­
torul, electricienii un şi descoperit
i i lf•'•rr
Joi 21 m artie 1963
Plantează pomi
Cu cîţiva ani în urm ă în co ­
muna Vinerea pom icultura era
socotită ca o ramură de produc­
ţie de m ică im portanţă. Cei cir­
ca 5.000 pom i răzleţi — în m ajo­
ritate pruni — nu prezentau o va­
loare econom ică ridicată. După
trei ani de ia în fiin ţarea G.A.C.,
în Vinerea a fost înfiinţată prima
livadă de pomi pe o suprafaţă de
4 ha.
In toam na anului 1961, con si­
liul de conducere al gospodăriei,
ajutat şi îndrum at de organele
de partid şi de stat, de Staţiunea
experim entală din Geoagiu, a ho-
tărît să extindă considerabil li­
vada de p o m i fo lo sin d p entru a-
ceasta un fînaţ slab productiv,
cu teren frământat şi im propriu
altor culturi. A stfel, în 1962 au
şi peri din soiuri valoroase. A-
nul acesta, potrivit lucrării de
aplicat ca îngrăşăm inte faziale
1.500 kg. azotat de am oniu. Para­
lel cu aceasta, co lectiv iştii au e-
xecutat gropile necesare în vede­
rea plantării de pomi fructiferi
pe 25 ha. Printre fru n taşii în e-
fecluarea acestor lucrări se nu­
mără Petru Bindeu, loan Crişan,
Roman Andrăşc şi alţii.
S. ARON
corespondent lor timpurii.
defecţiunea: bobina statorului era
arsă. Defect greu de remediat. Ase­
menea lucrări s-au făcut piuă
atunci numai la Reşiţa, de către
oameni cu o inaltă calificare. Ceea
cc însemna că suflanla trebuia
scoasă din funcţiune timp de cel
puţin o săptămână.
— Lucrarea va întirzia prea
mult — a spus Ştefan Meghcşi,
primit nu demult in partid fără
stagiu de candidat. Asta înseamnă
că zilnic furnal!ştii vor pierde 50-60
de tone de fontă. Eu zic să rut
ne lăsăm mai prejos ilccît reşi-
lenii şi să executăm noi lucrarea.
De ce să ne retragem din fa(a
greutăţilor ?
Din priviri s-uit înţeles cu tofii.
S-a organizat îndată lucrul pc spe­
cialităţi : lăcătuşii la confecţiona­
rea şablonului, iar bobinatorii la
pregătirea rebobinării. Dorinţa de
a realiza o lucrare nouă. de mare
răspundere, pasiunea faţă de o a-
semenea muncă, a pus slăpînire pe
fiecare. Gheorghe Romoşan, Csapo
Aladar, Ştefan Megheşi, Eugen
Juta, Emil Boli şi ceilalţi tovarăşi
ai lor de muncă au muncit neobo­
sit pînă seara lirziu. După miezul
nopţii, maistrul de schimb tle la
furnal u fost înştiinţat că suflanla
nr. 1 poale intra în funcţiune.
Peste cîteva clipe urma să se vadă
dacă lucrarea a fost bine execu­
tată...
Total mergea normat. Să se
convingă de acest lucru, cei care
un executat reparaţia au rămas
lingă suflanlă aproape o oră. Fur­
nalişlii le-au adresai atunci numai
cuvinte de laudă şi mulţumire pen­
tru că suflanla nr. I a fost porni­
tă intr-un timp util de scurt.
I. CIOBANU
FROtFTARI DIN TOATE ŢARII E. UNIŢI-VA 0 delegaţie a Ministerului Forţelor 200 artiş*ti
Annate ale R. P. {!omine a plecat în întrecere
intr-o vizită i!i I , La întrecerea dintre form aţii­
le artistice ale căm inelor cu ltu ­
Miercuri dim ineaţa a părăsit Ferihegy delegaţia a fost întînv rale de pe raza com unelor Bre­
Capitala îndreptîndu-se spre Bu­ pinată de Lajos Feher, membru tea Strei şi Bretea Mureşană au
dapesta o delegaţie a M iniste­ al B iroului P olitic al C.C. al particip at circa 200 de a rtişti a-
rului Forţelor Arm ate ale R.P. P.M.S.U., vicepreşedinte al Con­ m atori.
R om îne în frunte cu general de siliului de M iniştri al R.P. U n­ Cele mai apreciate form aţii au
arm ată Leontin Sălăjan, m inis­ gare, general-colonel Lajos Czine­ fost brigăzile artistice de agita­
trul forţelor armate, care la in­ ge, m inistrul apărării naţionale ţie ale căm inelor culturale din
.... .. vitaţia m inistrului Apărării Na­ al R.P. Ungare, m em bru supleant Bretea Strei, Plopi, R uşi şi e-
4 pagini 20 bani ţionale a R P. Ungare, general al B irou lu i P olitic al C.C. al clîipele de dansuri ale căm ine­
P.M.S.U., Janos Papp, m inistrul lor culturale din V îlcele Bune,
J colonel Czinege Lajos, va face afacerilor interne al R.P. Unga­ Vîlcele Rele şi Covragi.
o vizită în ţara prietenă.
La plecare, pe aeroportul Bă- re, Frigyes Puja, locţiitor al In perioada precedenlă con­
neasa, delegaţia a fost condusă m inistrului afacerilor externe şi cursului, form aţiile artistice ale
de tovarăşul Ştefan Voitec, de Arpad Pap, com andantul gărzi­ căm inului cultural din Vîlcele
membri ai conducerii M iniste­ lor m uncitoreşti, precum şi d e ' Rele, în care activează tineri ta­
rului Afacerilor Externe, de ad­ generali şi ofiţeri superiori ai lentaţi ca Adrian Cîndrea, Ga-
juncţii m inistrului forţelor ar­ Forţelor arm ate ale R.P. Un­ vrilescu Leontin, Comşa Traian,
m ate, de şeful Direcţiei Superi­ gare. Popovici Gheorghe, Onescu Doi­
Pe ogoarele colectivei oare Politice a Armatei, de ge­ nei, Ignat Rom aniţa, Ionaşcu
nerali şi ofiţeri superiori. Au fo st prezenţi, de asem e­ Rom aniţa şi alţii, au prezentat
m icroraionare, plantaţia va fi ex­ din Praştie nea, Vasile Moldovan, însărcinat spectacole în Bretea Romînă,
tinsă pe încă 27 hectare, iar în Au fost de faţă Jeno Kuti, cu afaceri a.i. al R.P. Rom îne la Vîlcele Rele, urrnînd ca în vii­
anul 1964 vor m ai fi p lantate 20 Timpul prielnic executării lucrări­ am basadorul R.P. Ungare în Budapesta, Alexandru Macavei, lor să m ai prezinte spectacole
de ha., astfel că la finele anului lor agricole de primăvară este folo­ R.P. Rom înă, m em brii am basa­ în B oşorod, R uşi şi Chitici.
1965 G.A.C. din V inerea va avea sit din plin şi de către membrii gos­ dei şi ataşaţi m ilitari de pe ataşat m ilitar, precum şi ata­
60 de ha. livadă nou ă care atunci podăriei agricoli colective din Orăş- lingă unele m isiuni diplom atice. şaţi m ilitari acreditaţi la Buda­ DUMITRU GHEORGHE
cînd va intra în producţie va adu­ tie. MARIA BARA
ce gospodăriei un ven it de 2-2,5 In aceeaşi zi, delegaţia a so­ pesta. corespondenţi
m ilioane lei. Pînă în prezent, cu ajutorul brigă­ sit la Budapesta. Pe aeroportul (Agerpres).
zii de tractoare permanentizată aici,
In scopul bunei desfăşurări a ei au făcut arături pe 15 hectare ca­ WfferMrinrffflftnfffsffiri CALIFICAREA -
lucrărilor din primăvara acestui re vor fi însămSnţale cu ovăz, orz şi ° De pe întinsul regiunii:
an, pînă acum aici au fost săpa­ floarea-soarelui. De asemenea, în ve­ o problemă importantă
te toate gropile p entru cele 27 derea stimulării vegetaţiei, pe 110 ha. SCRISORI DE LA CORES­
lero.n cultivat în toamnă cu grîu s-au PONDENŢI ; Creşterea productivităţii mun­ se face că în secţia noastră, în
hectare, a fost pichetată întreaga aplicat însemnate cantităţi de azotat cii, introducerea tehnicii noi, anxd 1962, au urm at cursurile
de amoniu şi superfosfal. (pag. 2-a) ; reducerea preţului de cost şi de calificare 61 de m u n cito ri
suprafaţă, confecţionîndu-se toto­ o In organizaţia de partid îm bunătăţirea continuă a ca­ aglom eratorişti şi cursurile de
In acelaşi timp, la grădina de le­ — cei mai buni colectivişti ; lităţii produselor, sînt sarcinile ridicare a calificării 24 de m un­
dată 3.500 tutori. De asem enea, guma au fost transportate şi împrăş­ ® De la un an la altul, re­ cele mai im portante puse de citori.
tiate pe teren 100 tone dolomîtă şi zultate lot mai bune ; partid în faţa colectivelor de
au fo st aduşi din p epiniere 2.700 700 tone gunoi de grajd bine fer­ ® Au stăvilit apele ; m uncitori, tehnicieni şi ingineri La aceste cursuri au partici­
mentat, iar pentru obţinerea întregu­ ® O dupa-amiază la club ; din întreprinderi. Pentru a li tra­ pat 48 de tineri care au avut
altoi. lui necesar de răsaduri au fosf se­ duse în fapte este necesar ca o frecvenţă foarte bună.
mănate din timp pe 400 m.p. gulioare, (pag. 3-a) ; fiecare m uncitor să posede o
Astfel pregătiţi, colectiviştii din varză timpurie, roşii, ardei etc. Fiind ® De peste hotare ; înaltă calificare, să-şi cunoască Faptul că participanţii la
bine dezvoltat, răsadul de roşii a şi cursuri au fost controlaţi şi în­
Vinerea au început de cîteva zile drumaţi în perm anenţă pentru
lucrările de plantare a pomilor,
lucrări care continuă cu succes.
ing. MIRCEA GLODEANU început să fie repicat. (pag. 4-a) tem einic m eseria ce o practică a-şi însuşi tem einic cunoştinţele
corespondent SIDONIA MUREŞAN predate, că tem ele au fost bine
şi agregatxd la care lucrează. Ca­ alese şi legate de specificul
Pentru culti­ lea cea mai sigură care duce la m uncii noastre, a făcut ca re­
varea celor 25 ridicarea nivelului de cunoştinţe zultatele secţiei să se îm bunătă­
hectare cu legu­ profesionale a oam enilor este ţească sim ţitor. Astfel, la finele
me, colectiviştii organizarea de cursuri de cali­ anului trecut s-a înregistrat o
din Vinerea au ficare şi ridicare a calificării. Şi, depăşire de plan cu p este 28.000
amenajat peste tone aglomerat. Indicii de utili­
1.000 m .p. de ră­ în această direcţie, com itetul zare a m aşinilor de aglom erare
sadniţe. U.T.M. de la fabrica de aglom e­ au crescu t în 1962, cu 5 to n e
rare a C.S.H., în colaborare cu oră funcţionare faţă de 1961.
IN FOTOGRA­ Procentul de declasate după
FIE : Echipa le­ com itetul sindical de secţie şi conţinutul de oxid feros a fost
gum icolă condu­ conducerea adm inistrativă, sub de 6,8 la su tă fa ţă de 10 la su ­
să de Domnica îndrumarea organizaţiei de tă cît este admis. In cadrul sec­
Bora, lucrînd la partid, au m anifestat o preocu­ ţiei o serie de tineri au contri­
sem ănatul roşii­ pare susţinută, iar rezultatele buit efectiv la aplicarea de ino­
au fost cît se poate de bune. vaţii, raţionalizări şi îm bunătă­
Dar, iată m ai concret cum s-a ţiri în procesul de producţie.
Propuneri procedat anul trecut. Dintre aceştia am intim pe
p re ţio a s e Gheorghe Lăzărescu, loan Dinu-
Mai, întîi m aiştrii şi inginerii ţă şi Gheorghe Dincă.
De curînd, din iniţiativa comi- au stat de vorbă cu toţi m unci­
tetuhii de partid de la oţelăria torii care trebuiau să urmeze Avînd la bază experienţa anu­
nr. 1 a C. S. H unedoara s-a ţinut La înfrumuseţarea oraşului aceste cursuri, lămurindu-i că lui trecut com itetul U.T.M., co­
o consfătuire pc tema găsirii este necesar să-şi ridice nivelul m itetul sindical de secţie şi con­
celor mai bune căi şi m ijloace In sala clubului „Siderurgistul“ din comitetelor de cetăţeni do străzi şi de cunoştinţe. Din aceste dis­ ducerea secţiei au luat măsuri
de îm bunătăţire a procesului de Hunedoara a avut loc zilele trecute o blocuri. Aici s au pus în discuţie ac­ cuţii s-au tras concluzii şi asu- pentru crearea şi - in acest an
elaborare a oţelului. şedinţă de luciu organizată de comi- ţiunile ce trebuie întreprinse în aceas­ pra lucrurilor care nu au fost de condiţii pentru îm bogăţirea
tetul executiv al sfatului popular oră­ tă primăvara pentru înfrumuseţarea suficient cunoscute de către cunoştinţelor profesionale ale
şenesc. La consfătuire au participat oraşului. cu rsan ţi -şi care in flu en ţau asu ­ m uncitorilor. Astfel au fost des­
deputaţii sfatului popular., preşedinţii pra procesului de producţie. Pe chise pînă în prezent 2 cercuri de
C. ION această bază s-a trecut apoi la ridicare a calificării unul pentru
corespondent întocm irea tem aticii. lăcătuşi şi altul pentru electri­
cieni. La aceste cercuri sînt în­
De m enţionat că colectivul de scrişi 60 d e m u n cito ri, d in tre
m aiştri şi ingineri însărcinat cu care 30 u te m işti. T em ele sîn t,
alcătuirea tem aticii au căutat să ca şi anul trecut, legate direct
lege tem ele cît m ai m ult de pro­ de specificul m eseriei şi tratea­
blem ele practice ale producţiei. ză problem ele cele m ai necesa­
re bunului m ers al producţiei.
In m obilizarea cursanţilor un
rol im portant l-au avut organi­ Ne- vom îngriji ca pînă la fi­
zaţiile de U.T.M. p e schim buri. nele anului toţi m uncitorii n e­
In adunările generale ale aces­ calificaţi să urm eze cursurile de
tora s-au ţinut expuneri pe te­ calificare iar restul să-şi ridice
m e c a : „Să ne iubim m eseria continuu nivelul de cunoştinţe
aleasă", „Marea cinste de a fi profesionale. In felul acesta bi­
calificat", „Sarcinile unui m un­ lan ţu l anu lu i 1963 va fi m ai
citor calificat" etc., pe marginea rodnic.
cărora s-au purtat discu ţii. Cu
aceste ocazii tinerii şi-au expri­ ION CATANĂ
m at voinţa şi hotărîrea de a-şi secretarul comitetului U.T.M.
ridica continuu nivelul de cu­ de la fabrica de aglomerare
noştinţe profesionale prin frec­
ventarea cursurilor de califica­ a C. S. Hunedoara
re şi ridicare a calificării. Aşa
La consfătuire a participat un şp« p jM iu m E i be \ se colectează urina să fie îngrăşată
mare număr de inovatori care şi restul suprafeţei. De asemenea,
au analizat posibilităţile de ex­ L esíbcí t nr. -~j.- ^ -'>1$^-.,. zv 'T z . ^ S ta r e a . t.i .L-C3?F^ . - y y j. gospodăriile colective din Jeledinţi şi
tindere a unor inovaţii. Astfel, Vinerea şi-au planificat să fertilizeze
ei au propus să fie aplicată la ivirnkw# éedm&íuk . cu urină 47 şi respectiv 52 ha., ac*
toate m acaralele din hala de tur­ ţiune ce va fi terminată în cursul
nare inovaţia experim entată cu lunii aprilie.
bune rezultate la m acaraua nr. 6.
E ste vorba despre m ontare x u- In urma calculelor făcute s-a con­
nui dispozitiv pentru rectificarea
şaibelor de frînă a m acaralelor
care asigură o înfrînare mai ingrăşîndu-!e, păşunile produc ierbi mai m olii statat că numai prin aplicarea lucră­
lentă şi are o durată de funcţio­ rilor de îngrăşare a păşunilor, unităi
nare mai lungă. In raionul Orăşlie, păşunile oferă verde pe suprafaţa îngrăşată.a crescut In acest an, unităţile agricole din tile agricole din raionul Orăştie vor
condiţii prielnice pentru dezvoltarea cu G.000 kg. la ha.. ob|inindu-se ast­ raionul Orăşlie şi-au propus să spo­ realiza un spor de cel puţin 5.000 to­
O altă problemă discutată a considerabilă a efectivului de'ani­ fel un spor de 528 tone iarbă. Acest rească considerabil efectivul de ani­ ne masă verde, ceea ce este echiva­
fo st aceea privind 1‘ealizarea u- male şi penlru creşlcraa productivi­ spor reprezintă hrana a 100 vaci pe male, îndeosebi de bovine şi ovine. lent cu obţinerea a peste 14.000 hi;
nui cîntar m obil pentru cîntări- tăţii acestora. Experienţa unor gos­ întreaga perioadă de păşunat, de la In scopul asigurării unor cantităţi su­ lapte. Pentru realizarea acestui obiec­
rea fero-manganului chiar în faţa podării colective fruntaşe cum sint care se pot obţine circa 150.000 litri ficiente de nutreţ verde pentru ani­ tiv, majoritatea gospodăriilor colecti­
cuptoarelor. , <ele din Orăştic, Pricaz, Geoagiu şi lapte sau un venit de cel puţin male în perioada de păşunat, au fost
altele a dovedii că prin folosirea ra­ 750.000 lei. De asemenea, rezultate stabilite o serie de măsuri menite să ve din raion, cu sprijinul comitetelor
IONEL BOSTAN ţională a păşunilor, mai mult de ju­ contribuie la sporirea producţiei de .executive ale stalurilor populare co­
corespondent mătate din producţia anuală de lapte bune în fertilizarea păşunilor a ob­ iarbă de păşuni. Intre aceste măsuri munale, au trecut la înfăptuirea mă­
pe cap de vacă furajată se obţine ţinui şi gospodăria colectivă din Pri­ surilor stabilite în planurile de pro­
— Aici cen­ in perioada de păşunat. De aceea, caz. Pe păşunea model „Perei“, în un loc de seamă îl ocupă îngrăşaraa ducţie. Avînd în vedere faptul că
trul de radiofica- conducerile unităţilor agricole au fost urma aplicării a 200 kg. îngrăşăminte lor. In planurile de producţie ale gos­
rc Geoagiu. înce­ îndrumată să acorde o atenţie sporită azotoase şi 250 kg. îngrăşăminte fos- podăriilor colective s-a prevăzut ca perioada de fală este favorabilă exe­
pem emisiunea lo­ creşterii producţiei de masă verde fatice la ha., pe o suprafaţă de G7 în acest an să se ingraşe suprafaţa cutării lucrărilor de întreţinere şi
cală... Cuvintele pe păşuni. de 2.000 ha., din care 1.000 ha. prin îmbunătăţire pe păşuni, consiliul a-
se aud din Geoa­ ha. producţia de iarbă a crescut de tîriire cu ovinele, iar restul prin ad­ gricol raional va urmări ca toate gos-
giu şi pînă in In complexul de măsuri agrotehnice la 4.550 kg. la 11.000 kg. la ba. In ministrarea de îngrăşăminte minerale podăriila colective să execute un vo­
Gelmar în casele ce se aplică pentru sporirea produc­ acest fel s-a asigurai întreţinerea pe şi a urinei diluate, precum şi prin lum cit mai mare de lucrări, acor-
ţăranilor colecti­ ţiei de iarbă, un rol hotărîlor îl are păşunea amintită a unui număr du­ împrăştierea îngrăşămintelor rezulta­
vişti. Ei ascultă ingrăşarea păşunilor. Prin această lu­ blu de animale Iată de anii cînd te de la bovinele întreţinute în tabe­ dindu-se o deosebită atenţie aplică­
cu mult interes e- crare se asigură o mai bună înfră­ păşunea era neingrăşală. Totodată, au re de vară. Printre gospodăriile co­ rii de îngrăşăminte naturale şi chi­
misiunilc centrului ţire şi dezvoltare a plantelor şi se fost economisite cantităţi însemnate lective care şi-au propus să ingraşe mice. Aplicarea acestor măsuri va
de radioficarc. A- îmbunătăţeşte compoziţia floristică a de furaje cultivate care se adminis­ trebui să stea îndeosebi în atenţia
cum, în studiou. pajiştilor, fapl ce permite dublarea trau animalelor ca masă verde în suprafeţe între 150-380 ha. se numă­ conducerilor gospodăriilor colective
Iov. Margareta sau chiar triplarea producţiei de ma­ perioada de păşunat pentru comple­ ră cele din Orăşlie, Geoagiu, Pricaz, din Sibişel, Turdaş, Mărtineşti, Cu-
Pamfil. responsabi­ să verde pe păşuni. Totodată, efec­ tarea necesarului de unităţi nutritive. Bobîlna şi Vinerea. In scopul asigu­ gir şi altele, care deşi au avut po­
la centrului, a 111~ tul îngrăşămintelor asupra producţiei O preocupare susţinută penlru ferti­ rării îngrăşării prin tîriire a întregii sibilităţi nu au urmărit ca în anii
vilut pc unul din de iarbă se resimte timp de 3—4 ani. lizarea păşunilor au avut-o şi gospo­ suprafeţe planificate, s-a stabilit ca trecuţi să se îngraşe suprafeta cit
colaboratorii săi. dăriile colective din Vinerea şi Bo- pe lingă cele G00 porii de tîriire exis­ mai mari de păşune prin colectarea
Iov. Simian Oan- Acordind atenţia cuvenită îngrăşă- bilna, care au reuşit să mărească tente să se mai confecţioneze încă şi împrăştierea urinei diluate, precum
cea. rii păşunii, în primăvara anului tro­ producţia de masă verde pe păşunile 450. Tîrlirea se va face trei nopţi şi prin folosirea îngrăşămintelor re­
cul la gospodăria colectivă „Dacia“ îngrăşate cu 70-80 la sută fală de su­ consecutiv, considerind că în acest zultate de Ia animalele întreţinuta in
din Orăşlie pe păşunea model „Va­ prafeţele neîngrăşate. De asemenea, ied o oaie poate îngrăşa suprafaţa taberele de vară.
lea“ au fost îngrăşate 3 ha. cu 100 in urma aplicării de îngrăşăminte mi­ de 1 m.p.
tone îngrăşăminte rezultate de la lo­ nerale in mustul zăpezii pe o supra­ Prin ingrăşarea sistematică a păşu­
cul de odihnă al animalelor’ între­ faţă de 28 ha. de pe păşunea do O preocupare de seamă în ceea ce nilor prin tîriire, cu îngrăşăminte mi­
ţinute în taberele de vară, iar pe munte „Bourîa“, gospodăria 1colecti­ priveşte fertilizarea păşunii o mani­ nerale şi urină, gospodăriile colec­
alte 80 ha. s-aii aplicat cite 200 kg. vă din Sibişel a obţinut cîte 20.000 festă conducerea gospodăriei colec­ tive din raionul Orăştie vor asigura
îngrăşăminte azotoase şi 250 kg. în­ kgl masă verde la ha. fată de 11.500 tive din Pricaz, care şi-a planificat înfăptuirea sarcinilor stabilite în sec­
grăşăminte fosfatice la hectar, admi­ să îngraşe cu urină suprafaţa de 100 torul zootehnic cu privire la creşte­
nistrate fazial, Producţia de masă kg. cit a rezultat de pe restul păşu­ ha. păşune. Pînă acum au fost îngră­ rea continuă a producţiei de lapte,
nii neîngrăşale. şate 65 ha., urmînd ea pe măsură ce carne şi lină.
S. CRĂCIUN
tehnician cu baza furajeră I3
Consiliul agricol, raional Qrăs!l6