Page 72 - 1963-03

PAG. 2 ORURUL SOCIALISMULUI

ID> SE IP* E II N T I N S SE IL it SEG IS SU N

S C R IS O R I D E LA C O R ES P O

_____________________ * * * * * * * * * * * * * * * * * * * ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Subredacţia noastră ¦ » r ^ r • t— 1r
U. M. Cugir_ v o lu n ta ră n e com u n ică:
1

Fruntaşul minei 1
I

I

Minerul Ni(ă Burtea, lucrează in sectorul 1 al minei

La toate reperele [ Uricani şi conduce o brigadă de 10 oameni. In ainul
fără rebut
In secţiile uzinelor noastre, muncitorii, inginerii fi tehnicienii, îndru­ ^ 1950 a fost primii in marea familie a comuniştilor, Tj ot
maţi de organizaţiile de !lartid, desfăşoară o întrecere susţinută pentru în­ Atelierul nr. 5 are în planul
deplinirea şi depăşirea sarcinilor de producţie, pentru continua sporire a său execu tarea a 20 de re­ ţ în acel an i s-a încredinţat şi conducerea brigăzii.
pere de la m aşina de cusut. Din
producţiei şi îmbunătăţirea calităţii acesteia. acestea, în luna trecută, la 3 re­ I 'Anul trecut, brigada pe care o conduce a dat peste
pere s-a depăşit rebutul adm is
cu 0,5 la sută. Cauza depăşirii [ plan 2.700 tone de cărbune, adică atît cît s-ar
rebutului la aceste repere constă
atît în defectele provenite din f putea transporta cu 270 de vagoane a cile 10 tone
turnare — porozităţi, incluziuni
nem etalice, crăpături, care au L fiecare. In acest an minerii din brigada lui au extras
ieşit în evidenţă la uzinare, cît
Cu 2,28 la sută sub admis şi asaltului de sfîrşit de lună, l în afara sarcinilor de plan peste 500 tone de cărbune

cînd se dă mai puţină atenţie ca­ [• şi au făcut economii la material lemnos şi exploziv în
lităţii şi mai m ultă cantităţii.
i alplicrul ur. 6 — şini diferite, controlul tea produselor s-a în­ Asaltul s-a produs datorită apro­ valoare de 1.500 Ici. 1
L linia <1p fonlă pe faze şi între faze cadrat in normele sta­ vizionării neritm ice a atelierului
«isire — din secţiei me- şi controlul volant pe bilite, iar rebuturile cit piese de la turnătorie. Pe ^ Ihlr-una din zile venind acasă de Ia şut, minerul I
t«inică-serie, sr imnea- loală lungimea fluxu­ atelier, rebutul a fost şi în luna
7,i două din cele mai au fost cu mult redu­ trecută, ca şi în ianuarie, sub [ Ni/ă Burtea i-a spus soţiei sale Angola că brigada sa 1
i'vuiortante repere ale lui a condus la obţi­ se sub admis. In luna procentul adm is, dar noi vrem
nerea unei producţii trecută, de exemplu, ca să lucrăm cu rebutul sub li­ f a primit drapelul de fruntaşă pe exploatare. S-au 1
‘vinii de cusut „Ilea­ sporile, la îmbunătă­ rebutul a iost redus cil m itele adm ise la fiecare reper în
na" şi anume: ţapul şi 2,28 la sută faţă de cifra parte. In acest scop s-au şi luat ( bucurat mult şi solia şi copiii. Mihăi(ă i-a vestit că şi 1
ţirea calităţii. In luna admisă. măsuri de aprovizionare ritmică L cl a primit la şcoală nota zece. Fruntaş c Nifă la mină. 1
plata. Munca in atelie­ ianuarie, colectivul 1
rul nostru esle orqa- nostru, a dat peste sar­ In obţinerea acestor şi de întărire a con trolu lu i în t fruntaş c Miliui/ă la şcoală.
ni/ată in flux tehno­ cinile de plan 1.700 realizări şi-a adus con­ toate fazele procesului de lubri­ 1
buc. piese, din ambele tribuţia întregul colec­ ca (ie. l^ Familia minerului Ni/ă Burtea locuieşte în bloc unde
logic, maşinile din linia repere, în februarie 800 tiv ai atelierului şi în­ ^ arc un apartament compus din două camere, bucătărie. I
de flux sint bine în­ deosebi iov. I. Paştiu, Rezultatele obţinute pe prima cămară şi baie. Camerele sint mobila te cu mult gust I
treţinute si îngrijite, buc., iar în perioada C. Ionescu, A Triîon, jum ătate a acestei luni sint îm ­ şi peste tal domneşte curăţenia. Mobila Ta costal 9.700
I. Pelric, frezori, I. Ba- bucurătoare. La reperul 5 I s-au -1j
iar aprovizionarea cu 1—15 martie a.c., 1.500 ciu, A. Pădurea», A. p rod u s p este planul la zi 113
Bogdan, I. Alexandru, buc. p iese, la reperul 11 I — ^ lei, iar aparatul de radia 2.300 Ici, fără a mai vorbi q
piese de la turnătorie buc. Datorită sporirii 1.615 buc., la reperul 26 lt —
V. Cîrnean, lăcătuşi, I. 622 buc., la reperul 89 — 1.534 f de maşina de cusut şi celelalte lucruri pe care le arc
se face in conditiuni lună de lună a pro­ buc. şi la reperul 408 — 2.459
Zaharie, maistru, V. buc. C alitatea p ieselo r s-a îm b u ­ l in aisă. Confortul în care trăieşte familia lui Ni(ă
optime. Toate aceslea, ducţiei, noi am reuşit
Cibu şi I. Iierlea, re- [ Burtea îl an astăzi Imite familiile muncitorilor mineri.
cît şi ridicarea califi­ sa îndeplinim şi să de­
giori. L Pentru viitor minerul Ni(ă Burtea are planuri in-
cării, specializarea păşim încă de pe acum f drăznrte. împreună cu brigada pe care n conduce, vrea
VASILE PILOŢI
muncitorilor în execu­ planul pe primul tri- reglor să-şi realizeze in acest an planul înainte de -vreme, să

tarea a diferite opera­ meslru al acestui an. ^ îmbunătăţească lot mai mult calitatea cărbunelui şi să i

ţii de uzinare şi ma­ In fiecare lună calita­ [ reducă mereu consumul specific de lemn de mină. De

l asemenea, doreşte ca fiul său să aibă un ;viilor [rit- J

j- mus. aşa cum il făureşte partidul tuturor copiilor oa- ^

menilor muncii. 3 H haK »-

Mai mult şi mai bun b Păru îndoială că toate acestea se vor împlini, aşa cam j j Ec-hîpa comunistului Ioan Jatluc. clin sortul turnaloric nr. I, n Uzinei „Victoriei“ C.*j-
r -i de zi din abatajul in care lucrează Nifă Burtea
D rigada de turnători a activităţii de produc­ este angajamentul tur­ [ pleacă „la zi" zeci (Ic vagoncte dc cărbune. ^ ' lan. s-a mi(|«iiat să dea posie planiil lunii februarie 20 elemente de radi aloare şi sa reducă
condusă ile comu­ ţie. Aprovizionarea din nătorilor din brigada ^ | relmiid de la 11,5 admis, la 9,5 la sulă. Angajamentul a fosl depăşit. S-au produs peste
R. BĂLŞAN
plan 229 buc. clemenţi dc radiatoare, iar rebutul a lost redus Ia o,l la sută.
I In clişeu: Ioan Jaduc împreună cu Constantin Creţii şi Ioan Budu, discutind despre im-

’-' '-' '-' '-' '-’'-''-' ‘->¦-''-''-!s-ty-/._ty_ty_/,_ty_/,_f,_/,_/,_\y_/y_/i | bunătătirea calităţii radiatoarelor.

nistul Adrian Noja, lu­ timp cu materiale şi Ini .‘I. Noja — angaja­ nătăţit sim ţitor, rebuturile fiind

crează la reperai 401- silite, executarea corec­ ment care este tradus sub cifrele adm ise la toate re­ Fier vechi pentru oţelării

in doi ani, nici o defectare în parcurspiciorul maşinii de cu­ tă a tuturor operaţiuni­ in via/ă lună de lună. perele. Planul pe această lună va

sut. Cei douăzeci de lor — prepararea ames­ In luna trecută, această li îndeplinit şi depăşit ca şi in In curind se împlinesc doi ani dc îngrijirea şi buna întreţinere a loco­ Inţelegînd im portanţa fierului patriotică. In numai cîteva zile
turnători care fac parte tecului de formare, for­ brigadă a îndeplinii cînd la depoul C.F.R. din Teiuş nu motivelor de (ălrc mecanici şi io- vechi pentru industria noastră ci au reuşit să siringă cantitatea
din această brigadă au marea. asamblarea şi planul en 2 zile mai de­ lunile anterioare. s-a produs nici o defectare de loco­ chişti, efectuarea reviziilor periodice siderurgică colectiviştii din dc 5.000 kg. fier vechi pe care
fost repartizaţi şi exe­ turnarea — aşa cum vreme şi a redus rebu­ motivă în parcurs. Acesta este un cu răspunderea cuvenită, aplicarea
cută diferite operaţii prevede procesul tehno­ tul cu unu la sulă şub La îndeplinirea şi depăşirea succes neniaiîntîinit in istoria de­ mai multor inovaţii au dus la pre­ G.A.C. G urasada, raionul Ilia, s-au au ?• predat-o cooperativei,
corespunzătoare cri gra­ logic de fabricaţie, a a- admis. Si in această sarcinilor de plan şi îm bunătă­ poului nostru. Cum am dobindit noi lungirea duratei de funcţionare a lo­ antrenat şi ei în această acţiune A. ANDRIC '-
dul lor de calificare. lună turnătorii care lu­ un asemenea succes? Această reali­ comotivelor şi la evitarea defectărilor
Manca in cadrul brigă­ sigurat brigăzii condiţii crează la reperul 401 ţirea calităţii p rod u selor şi-au zare de seamă se datoreşte in pri­ în parcurs. O contribuţie de seamă
zii fiind organizată in an depăşit sarcinile de mul rînd măsurilor poiiiico-organiza- şi-o aduc in muncă tov. Simion Ran-
aşa fel inert fiecare tur­ pentru ' dobindirca de plan la zi şi an îmbu­ adus un aport însem nat iov. E. cea, maistru, Eugen Man, mecanic,
nător ştie precis ce are rezultate cure o situea­ Potîrnac, N. Gherghcl — strun­ lorice luate de organizaţia noastră
de făcut, asigură desfă­ ză la loc de cinste în nătăţit simţitor calitatea de partid, înfăptuirii planului de mă­ Francisc Horvath, Teodor Bîriuţ,
şurarea in mod ritmic întrecerea ce se desfă­ gari, P. M ărgineanu, M. Anghc- suri tehnico-organizatorice şi întrece­ strungari, Ion Nistor, lăcătuş, Soiron
şoară în secţia noastră. produselor. rii pe bază de obiective concrete, Bordean, cazangiu, Emil Jurca, su­
G. A. C. luş şi V. K lein — frezori, M. Mc- mobilizatoare. dor. întregul colectiv al depoului are p©şta s ă p iă m în ii
G lR B O V A „Să producem mai mult N. RUTCOVSCHI merite în dobîndirea acestui succes
maistru principal drea şi Gh. Cioran — lăcătuşi, Grija manifestată pentru ridicarea şi el este holărit să-l consolideze zi
şi mai bun“ — acesta calificării oamenilor, întărirea răs­ de zi.
I. Gherman şi Z. Cioran — re- punderii lor iaţă de calitatea muncii, Secţie irurifaşă Pe feme de circulaţie
a condus la continua îmbunătăţire a VASILE STREMŢAN
glori, F. Păcurar — m aistru calităţii reparaţiilor făcute în depou. tehnician In scrisoarea sa tov. Elena Ioan I ii oraşul Haţeg, ne informează tov.
ne comunică că secţia 11-a de ia N. Radu, a avut loo o şedinţă la
principal. TRAIAN CAZAN E.C. Orăştie, pentru realizările fru­ care au participat peste 300 de con­
maistru moase din fujia trecută a primit dra­ ducători auto. In cadrul acestei şe­
pelul dc seclie fruntaşă pe fabrică: dinţe s-a prezentat nn-referat despre
De ia postul de corespondenţi voluntari Colectivul acestei secţii a fost de­ noua legislaţie caro reglementează cir­
clarat fruntaş în întrecere, pentru
faptul ca a depăşit planul producţiei culaţia pe drumurile publice.

Se redau a oricuiturii urm a ca să plantăm cu vie, a- Cultura tutunului va aduce C artea — prieten de nedespărţit globale cu 10,29 la sulă, al produc­ Ce şîim despre linia
noi suprafeţe cum în primăvară, încă 3 ha. gospodăriei, de pe o suprafaţă al oamenilor muncii ţiei marfă cu 8,9 la sută şi a mărit noasfră de semifabricate?
Luînd în discuţie această pro­ de 50 ha., un ven it de 700.000 lei. productivitatea muncii cu 8 la sută.
Brigadierul Bortm es Toma a blem ă, la propunerea consiliului Aşa cum au pornit la- lucru şi I Cartea a devenit în difuzate pe cap de lo­ peste 260.000 lei. adi­ Organizaţia de bază U.T.M. nr. 3
propus consiliului de conducere de conducere, adunarea generală m uncesc colectiviştii noştri se anii regimului tlcmo- cuitor a crescut dc la că aproape o treime Mărim livada de pomi semifabricate — de la laminorul
să fio defrişată in această pri­ a co lectiv iştilo r, care s-a ţinut în poate spune că, în condiţii cli­ crat-popular un pric- 9,9.3 Ici in 1961, la bluming al C. S, Hunedoara, no
măvară suprafaţa din locul nu­ urmă cu cîteva zile, a hotărît m atice norm ale, această sum ă va 12.50 lei in 1962. iar din -valoarea loială a Colectiviştii clin Gurasada, raionul scrie tov. C. Radu, a iniţiat o discu­
mit „Rora". Propunerea a fost ca în loc de 3 să se planteze 5 fi cu m ult depăşită. I ten de nedespărţit ui cărţilor difuzate in lu­ Ilia, ne scria tov. A. Augustin, con- ţie pe tema: „Ca ştim despre linia
acceptată şi cele patru brigăzi ha. cu vie. De asem enea, s-a ho­ oamenilor muncii din in oraşul regional nile amintite. vingindu-se de avantajele ce le oferă noastră do semifabricate“ în scopul
de cîm p au pornit din ziua de tărît ca şi suprafaţa cultivată cu ILIE COMŞA i (ara noastră, un bun Deva, de la 2.3,83 lei. livada de pomi, au holărit să plan­ îmbogăţirii cunoştinţelor profesionale
12 mar-tie la ex ecu tarea lu crări­ tutun să fie mărită cu 3 ha. brigadier la brigada I-a J sfătuitor. Faptul că la 29,07 lei. Pentru mai buna teze în primăvara acestui an 10 ha. alo tinerilor şi pentru ca ei să cu­
lor de defrişare. In acest fel se i oamenii muncii au in- deservire a populaţiei cu pomi, pe lingă cele 10 ha. din noască cit mai bine agregatul la care
vor reda agriculturii încă 4—5 TOMA BORTMES Pentru fertilizarea i drăgit cartea, il ilus- Dacă comparăm cele s-au deschis in amil anul trecut. Pichetajni terenului s-a muncesc. La această discuţie au par­
lia. de teren. brigadier la brigada IV-a solului j trează însuşi numărul două luni care an tre­ trecut patru librării făcut încă din, toamnă. Imediat ce ticipat 40 de utemişti. Majoritatea
j mare dc cărţi ce se cut din acest an cu noi, iar alte patru au timpul a permis, s-a trecut la săpa­ au dovedit o bună pregătire tehnică
IOAN Ml'NTEANU Am însăminţat 2.000 m.p. Din in iţiativa co m u n iştilo r Mir- J difuzează de la un an perioada corespunză­ Iost înzestrate cu mo­ tul gropilor. Pînă acum s-au făcut şi au dat răspunsuri bune.
brigadier U brigada 111-a ră sadn iţe cu intim cea Pavel, loan Vulcu, Gheor- toare a annliii trecut., bilier nou. modern. In gropi pe 6 ha. şi în curind se va
ghe Crăciun, Andrei M intii, Mi- | la altul. Cîteva date constatăm o creştere acest an se vor des­ începe plantarea pomilor.
Mărim suprafaţa Toate cele patru brigăzi de hai M inth şi a altora, după ce j sini semnificative in ascendentă a difuzării chide alte patru uni­
cultivată cu vie şi tutun cîm p din gospodăria noastră au tot gunoiul de grajd de la vitele , acest sens. Dacă în cărţii. In lunile ianua­ tăţi de librărie. La clubul clin Uricani Cursuri pentru ridicarea
am enajat, im ediat ce timpul a gospodăriei a fo st transportat în | anul 1961 s-au difuzul rie şi februarie. din calificării
In viitorii ani, în gospodăria permis, răsadniţele pentru tutun. cîmp, colectiviştii au hotărît să i in mediul urban al rc- acest an, s-nu difuzat Lucrătorii din libră­ Pe lingă clubul muncitorilor mi­
noastră, viticultura va deveni o Brigada l-a a term inat de însă- dea gunoiul provenit de la ani­ j giunii. prin unităţile cărfi îii valoare de rii. însufleţiţi dc suc­ nori din Uricani, ne scrie tov. R. U. V. Călan
ramură de producţie importantă. m alele din gospodăria personală I C.L.D C... carii in va­ 851.000 Ici fată de cesele dobindile. mun­ Bălşan, îşi desfăşoară activitatea un
Din planul de perspectivă, care m în ţat tutunul în ziua de 15 m ar­ pentru îngrăşarea terenurilor 671.000 tei în 1962. O cesc rit clan pentru cor compus din 90 de persoane, o In cadrul turnătoriei dc lingo-
prevede ca pînă în 1965 să plan­ G.A.C. Cu gunoiul de grajd de la loare dc 4.1 milioane mare contribuţie o a- îndeplinirea sarcinilor, foininţic de dansuri; doua brigăzi ar­ tiere s-au luat m ăsuri de către
tăm cu vie 68 ha., am realizat tie, iar celelalte brigăzi cu două anim alele din gospodăria perso­ Ici. in 1962 valoarea duc în munca cu cal­ adm indu-şi modesta tistice de agitaţie au pregătit şi pre­ conducerea secţiei pentru orga­
nală a colectiviştilor se mai pot cărţilor difuzate, deşi ica difuzorii x’idnntari lor contribuţie la nimi­ zentat programul „Pornim la şut cu nizarea a patru cursuri dc ridi­
pînă în p rezen t 17 ha. După p la­ zile m ai tî'rziu. In total s-a în să ­ îngrăşa încă 30— 40 ha. unele unităfi din me­ şi procentuali. I ii pri­ ca dc culturalizare a voie bună“ la Uricani, Lupeni, Băr- care a calificării m uncitorilor pe
diul rural an trecui la mele două luni ale a- maselor. bătoni şi Cimpul lui Neag, fiind vi­ specialităţi. Cursurile au început
nul de producţie din acest an, minţat, cu tutun, suprafaţa de IOAN FULEA | coopcra/ic, a ajuns la ceslui an ri au difuzat zionat de peste 3.000 dc oameni ai după 1 m artie şi vor dura pînă
2.000 m.p. brigadier la brigada Il-a aproape 5 milioane cărţi în valoare dc EUGEN EGP.I muncii. la sfîr şitu l lunii au gu st. L ecţiile
lei. Valoarea cărţilor lucrător la C.L.D.C. sînt predate dc ingineri şi mai­
L A DATORIE HA ŢE G asBtazvzma ştri cu m ultă experienţă.
Deva
Se curăţă păşunea Cunoştinţele teoretice, v. TATĂRUŞ
$ r Oraşul Haţeg era cuprins de li- bată şi viniui, un vini de te oprea J aplicate în practică controlor tehnic de calitate
din mers. Privirea lui însă era i U tem iştii din G.A.C. „Unirea"
j niştea amurgului. Pe slruzi. rar se mereu îndreptată în sus, Ia sirmele i din Berthelot s-au angajat să cu­ C o lectiviştii din brigada lui I. I. L. „V. Roaifă" Haţeg
lelefonice. Uneori se intimpla ca f reţe prin m uncă patriotică su­ O. T eodor de la grădina de le­
^ vedea treciml cile un cetăţean, simtă să fie ruptă de lingă izola- (ţ prafaţa de 5 ha. de păşune. Tim­ gum e şi zarzavaturi sîn t oar ni In scopul ridicării calificării
Lori. Atunci greu poale fi ohsrr- f pul fiind prielnic utem iştii au tre­ harnici şi in im oşi. Ce p o t Lace m uncitorilor, aici au fost organi­
t Freamăt nu era decît la telefoane. vată chiar ziua. După două orc de ! cut la înfăptuirea angajam entului Aile siiredicfii voluntare azi, ei nu lasă pe m îine. Sint zate şi au început să funcţioneze
mers, aproape de Sarmisegeltiza, fu luat. N um ai într-o singură zi ute­ hotărî ţi ca ccca ce au în văţat la dc săptăm îna trecută mai multe
In cîteva clipe de aici se realiză găsit şi deranjamentul: o simtă m iştii au cu răţat 10 ha. dc păşune cursul legum icol să aplice în cursuri. Cursul pentru timplari
ruptă răsucită de vini pe după depăşindu-şi astfel angajam en­ practică. încă cu m ult înainte au este urm at dc 40 dc m uncitori.
{ legătura telefonică cil Otelul Iioşu. stilp. O desfăcu cu greu şi începu r curăţat zăpada de pe mai bine La 1 aprilie va începe şi un curs
să urce cu ea pe stilp. Viului, par- r dc 500 m.p. teren şi au am ena­ pentru 20 dc tapiţeri. A ceste
J Cel care dăduse avizul avea de co­ că-l împinge înapoi. După alte ci- J na informează jat paturile calde pentru obţine­ cursuri se vor ţine dc două ori
leva eforturi, liniorul ajunse la } pe săplâm înă şi au o durată dc
municat ceva urgent. După un scurt stilp. Se legă cu centura de sigu­ o
ranţă. mai răsuflă puţin şi se o
schimb /le cuvinte însă. legătura fu apucă de lucru Vintul încerca să

întreruptă. Incunaşliinfată de acest

lucru, operatoarea constată apariţia

unui deranjament. dea mai des pe artişti în m ijlo­
cul lor.
* — Ce să-i spun acum cetăţeanu­ ;TEIU Ş
I* ANA GLIGOR
lui f — işi zise eu. Să aştepte pînă tehnician lnsămînlează de zor

înlăturăm deranjamentul sau să In cinstea fruntaşilor

vină mâine de dimineaţă ? Aici nu

se cunoaşte unde anume s-a pro­

t dus... i se opună cu toată înverşunarea tul. S-au evidenţiat tinerii Mihuţ In satul Balom ir sînt m ulţi co­ Consiliul dc conducere al rea de răsaduri timpurii. Pentru zece luni.
de care era în stare. MHuile liuio- Răzvan, Silviu M ihăescu, Marga­ lectivişti harnici. Rafila Danciu, G.A.C. „30 D ecem brie", îndrum at udat ei au încălzit apa la 25—
* Înainte de a du un răspuns, in­ rului îi erau îngheţate dar el nu reta Prip, Olivia Rădoni, Maria Aurel Belea, Vaier Danciu, Voi- dc către com itetul dc partid din 28 dc grade. In felu l a cesta să- A. ANCA
tră pe uşă liniarul Vasile Cristn- renunţă la îndeplinirea datoriei Dobrean şi alţii. ch iţa B elea, sîn t cîţiva din a- gospodărie, a trecut la organiza­ m înţa a în colţit şi a răsărit în funcţionar
f lescu care fusese anunţai intre sale. După cîteva minute intră cu ceştia. In cinstea lor, form aţiile rea tem einică a m uncii pe bri­ ciuda gerului.
f portativul in circuit şi anunţă cen­ FILON PlRVTi artistice ale căm inului cultural găzi şi echipe, a luat m ăsuri pen­ C. S„ Hunedoara
t timp. Cînd cetăţeanul cu convor­ trala că deranjamentul a fost în­ contabil — d irector A. Ţ uculină — au pre­ tru repararea în tregu lu i utilaj a-
lăturat. gricol, transjooiTul gunoiului dc
t birea întreruptă il văzu că vrea să În turneu Ia sate grajd la cîm p şi asigurarea în­ C onducerea serviciu lu i C.T.C.
— Pentru el e ceva obişnuit. îi tregii cantităţi dc săm înţă nece­ din com binat a luat m ăsuri pen­
e plece la drum pe o astfel de vre­ spuse operatoarea celui care dorea O form aţie a Teatrului de Stat Lucrări de fertilizare tru deschiderea a mai m ulte
t să vorbească cu Otelul Roşu, ca „Valea Jiului" din Petroşani a sară pentru cele 567 ha. care a păşunii cursuri dc ridicare a calificării
t mi . îi spuse răspuns la mulţumirile adresate li- întreprins un turneu prin mai zentat un frum os program. Co­ urmează a se însăm înţa în aceas­ profesionale a controlorilor teh­
t — Să nu te deranjezi pentru nioriilui. m ulte com une din raionul nos­ rul a interpretat cînlecclc „Co­ tă prim ăvară. Pentru a spori jmoducţia dc n ici ele ca lita te. In a c e ste cursuri
tru. Artiştii din Petroşani au lectivă m îndră floare", „Hora co­ masă verde şi pentru a asigu­ sint cuprinşi 200 de controlori
t mine tovarăşe, deşi aveam ceva ur­ 7 îrziu. etnii liniorul Crislulescu prezentat în faţa colectiviştilor lectivelor" şi altele, iar soliştii Pînă la 16 m artie co lectiv iştii ra în acest fel o hrană îndestu­ tehnici. Programele cursurilor
se inapote în oraş. nu uită să trea­ du: T olcşli, Sarm isegeluza, Baru vocali Puiu M ureşan, Clara Fur- din brigăzile Iui C. F ostoc şi A. sînt adecvate tehnologiei de fa­
( gent de vorbit cu Otelul Roşu. Mai că din nou pe la centrală să între­ Mare şi Berthelot piesele de tea­ dui, Gheorghe Bîrlea şi Maria Lazăr, ajutaţi dc tractoriştii din b rica ţie clin fiecare se c ţie . Cei dc
t aştept piuă mâine dimineaţă. Nu e. be dacă nu s-au ivit şi alte deran­ tru: „Las’că vine N u ţă “ şi „Ro­ Jianu, au interpretat din cînte- la lam inoare studiază, în afară
t bine să pleci la drum pe o astfel jamente. Dimineaţa trebuia să fir m eo şi Julieta la Mizil". Specta­ cele noastre populare. Colectivis­ brigada X llI-a dc la S.M.T. Alba, dc S.T.A.S.-uri şi G.O.S.T.-uri,
t liber. Dar el se prezentă la servi­ colele cu aceste piese s-au bucu­ tele Ileana Spînu şi Savcta Dan­ lată şi ieftină pentru vitele gos­ co n d iţiile dc lam inare şi de re-
i de vreme. F, noapte şi ger. Nit ştii ciu ca şi cînd în timpul nopţii nu rat de m ult succes, colectiviştii ciu au recitat poezii, iar echipa au însăm inţat aproape 3 ha. cu cepţionarc a lam inatelor. Aceste
ce ti se poale intimpla. s-ar fi înthnplat nimic. exprim îndu-şi dorinţa de ai ve- de dansuri a com jîletat acest podăriei, în ultim ele zile, colec­ cu rsu ri au sco p u l de a-i înarm a
t program care s-a bucurat de orz şi 5 ha. cu sfeclă de zahăr. pe controlorii tehnici cu noi cu­
t — Pan a-i prima dală cînd ple­ I. CRIŞAN m ultă apreciere din partea colec­ tiviştii au cu răţat toate cele 357 noştinţe.
corespondent In prezent ei continuă sem ănatul
* căm noi, Umorii. la drum ca acum. . “«mi ha. dc păşune ale gosjiodărici. N. PANAITESCU
sfeclei de zahăr, a mazării şi
j Dumneata mai Cai puţin aici. Sper De asem enea, o mare suprafaţă tehnician
a ovăzului.
că totul se va termina cu bine şi a fo st îngrăşată. Pe 130 ha. s-a

l cit mai repede. Nu voi lucra sin-

dat su p erfo sfa t iar pe 60 ha. ni-

i După ce ieşi din oraş, Vasile tiviştilor. trocalcar.
t Crislulescu observă că începuse să
PETRE FĂRCAŞ1U ADRIAN OŢOIU
funcţionar tehnician