Page 73 - 1963-03
P. 73
N r. 2561 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
izaiia de partid A L V II-L E A C O rM C U i-<!-= A R T I S T I C
toni colectivist
H
în tre c e re a d e la V ln g a rd
In anul 1961. organizaţia de hotărîre in cadrul unei adunări Pe scena căminului cultural din Vin- muncii de la sale. Ele au vorbit des
bază din G.A.C. Boz, raionul generale, noi am desprins con gard, raionul Sebeş, s-au întrecut în pre belşugul care s-a statornicit in
Ilia, cuprindea doar 5 membri cluzia că avem printre colecti cadrul fazei intercomunale a celui casele colectiviştilor, despre recoltele
şi 4 candidaţi dc partid. Acest viştii care cer să intre în partid, de-al Vll-lea concurs, formaţiile ar bogate, despre noua atitudine fată de
num ăr restrin s cîe m em b ri tovarăşi care prin înaltele lor tistice ile amatori din Şpritig, Girbo- muncă şi avutul obştesc.
de partid nu putea influenţa în calităţi, pot fi prim iţi direct în va şi Vingard. Spectatorii au aplau
măsura cuvenită rezolvarea pro î inelul m em brilor de partid. Un dat cu căldură programul căminului Dacă repertoriul echipelor de dan
blem elor econom ice şi politice asem enea exem plu îl constituie cultural gazdă (director Scor[a Aurel), suri este in general corespunzător,
din gospodărie. Sprijiniţi de că Adam Negrilă. Ca brigadier, el Ifi care şi-au dat concursul echipa dc acordindu-se atentie in primul rind
tre Comitetul com unal de partid s-a dovedit un bun organizator dansuri populare, formaţia corală, jocurilor locale, e necesar ca soliştii
Brănişca, noi nc-cm îndreptat al m uncii, luptător hotărît pen brigada artistică de agitaţie, solişti să depisteze şi să promoveze pe scenă
atenţia spre lărgirea activului tru a da viaţă sarcinilor trasate instrumentişti şi vocali, dintre care s-au un mai mare număr de cintecc din
fără de partid, îm bunătăţirea de partid. A. N egrilă este totod a remarcat îndeosebi Ana Solomon şi folclorul specific regiunii şi, în deo
muncii de îndrumare şi educare tă un neobosit agitator. Culti- Lucretia Sandu. sebi. cintecc noi. Din acest punct de
a lui. Şi iată cum am procedat. vînd sim ţul răspunderii la fieca vedere, merită să fie evidenţiată so
C olectivistele Ana Bîe şi Lctiţia re om din brigadă, atitudinea Spectacole bogate iu conţinut, la un lista căminului cultural din Vingard,
Pavel, sînt şefe de echipe în bri socialistă faţă de muncă, a reu nivel artistic ridicat, au prezentat şi Ana Solomon, care a interpretat in-
gada a doua de cîm p. Ele do şit ca întreaga brigadă să depu căminele culturale din Şpring şi Gir- Ir-n manieră originală un cinice din
vedesc prin fapte dragostea lor nă o m uncă rodnică în vederea bova. Textele brigăzilor artistice dc folclorul nou, creaţie proprie, elogiu
pentru muncă, m anifestă interes obţinerii unor producţii ridica agitaţie: „înfloreşte viafa-n sat la noi“ al vieţii noi din satele noastre.
faţă de. întărirea şi dezvoltarea te la ha. Aplicînd in practică în (Gîrhova) şi „Geografia Şpringului“,
econ om ico-organ izatorică a G.A.C. tocmai îndrum ările date de in au pus in lumină realizările obţinute I. MÎNDRU
Atrase in activul fără de partid, ginerul agronom, efectuînd toate in anii puterii populare de oamenii corespondent
ele au prim it sarcina de a asigu lucrările agricole in tim pul op A p reciere m eritată
ra îndeplinirea planului de pro tim, brigada I a condusă de tov.
ducţie repartizat pe cele două A. N egrilă a ob ţin u t dc pe su Ooooooooo Sala clubului „Constructorul“ din s-au bucurat şi dansatorii. Ei au in
echipe. C om unistul Manea Tovi- prafaţa destinată, 3.905 kg. griu Hunedoara a găzduit duminică faza pe terpretat cu măiestrie jocuri populare
că s-a preocupat îndeaproape dc la ha. In adunarea generală a întreprindere a celui de-al Vll-lea specifice regiunii. Taraful şi soliştii
cele două colectiviste. In discu organizaţiei, dc bază în care s-a concurs al formaţiilor artistice de ama vocali au stîrnit in repetate rinduri
ţiile cu a ceste tovarăşe, el le-a discutat cererea tov. A Negrilă aplauzele celor prezenţi în sală, prin
explicat politica partidului nos de a fi prim it in rîndurile can tori. Cele şase brigăzi artistice dc agi interpretarea deosebită a cintecelor de
tru, calităţile politice -şi m orale didaţilor de partid, com uniştii taţie, care au adus în scenă crimpeie
ce se cer mem brilor de partid, au votat in unanim itate primirea din viata şi munca constructorilor, au pe plaiurile Hunedoarei.
însem nătatea îndeplinirii sarcini lui direct in rîndurile m em brilor fost aplaudate îndelung dc publicul A. PETRU
lor trasate de partid. Inţelegind dc partid. spectator. De o apreciere deosebită corespondent
mai bine im portanţa sarcinii pe
care le-a încredinţat-o organiza Primind în organizaţia de 0000000o0
partid pe cei mai buni dintre cei
§ Biblioteca raională din Sebeş, | In raionul Alba nu s-au ridicat la
ţia de bază, ele au d esfă şu ra t o m ai b u n i c o lectiv işti, forţa orga § înzestrată cu peste 35.000 vo- g activitatea coope nivelul posibilită
su sţin u tă m uncă p o litică în ech i nizaţiei de bază a crescu t m ult, § lume, desfăşoară o bogată acli- g raţiei de consum ţilor existente, mai
pele lor în scopul realizării unei ceea ce ne-a perm is o m ai bună §O vitale în riadul cititorilor. O§ s-a dezvoltat şi a n. ate tot mai ales la produsele
productivităţi sporite la hectar. rep artizare a co m u n iştilo r Ia lo y Da la începutul anului şi o întărit considera ouă, păsări, miere
Ca urm are, colectiviştii din echi curile hotărîtoare ale producţiei, de albine etc.
pele lor şi-au însuşit şi aplicat să creăm grupe de partid pe bri 0 piuă in prezent, aici au fost § bil. Acest lucru a Pentru înlăturarea neajunsurilor
m etodele agrozootehnice înain găzi. reieşit, alit din darea de seamă pe semnalate şi continua îmbunătăţire
tate, au venit zi de zi la lucru. 8 înregistraţi aproximativ 1.500 § 1962 prezentată la conferinţa Uniunii sectorul de achiziţii şi contractări. special a legumelor şi zarzavaturilor, a activităţii de viitor, conferinţa a
Deşi c o n d iţiile a tm o sferice din. întărirea raidurilor organiza raionale a cooperativelor de consum In anul 1962 au fost achiziţionate cu s-au manifestat deficiente serioase. adoptat măsuri concrete, care, tra
anul trecut n-au fost prielnice, ţiei dc partid înseam nă în ace § dc cititori, care au citit peste | Alba, ţinută recent, cit şi din discu 320 tone mai mulţi cartofi de toam Multa produse n-au fost preluate la dusa in fapt, vor duce la ridicarea
cele două echipe au obţinut de laşi timp, şi desfăşurarea unei ţiile delegaţilor. nă, cu 200 tone mai multe roşii, cu timp din caro cauză importante can întregii activităţi a cooperaţiei de
pe p arcelele lor 4.870 kg. porum b susţinute activităţi în vederea §O 7.000 de căni. §O 275 tone mai multe legume şi de tităţi s-au depreciat calitativ. In sco consum din raionul Alba, la raaliza-
boabe la hectar. educării m arxist-leniniste a m em Fată de anul 1961, în anul 1962 peste două ori mai multe fructe de- pul înlăturării neajunsurilor manifes rea sarcinilor economice şi organi
brilor şi candidaţilor de partid. IN FOTOGRAFIE: 'Aspect § prin unităţile săteşti ale cooperaţiei cit în anul 1961. Cele mai mari can tate anul trecut in această privinţă, zatorice ce-i stau în fată.
D iscutînd cererea lor de pri Ială de ce, noi privim cu toată au fost desfăcute către populaţie cu tităţi de produse agricole, le-au va vorbitorul a subliniat necesitatea ca
mire în rîndul candidaţilor dc răspunderea m unca de educaţie 8 din sala de lectură a bibliotecii. 8 12 la sută mai multe mărfuri indus lorificat prin unităţile cooperaţiei gos organele cooperaţiei să manifeste mai IOAN ONIŢĂ
partid, com uniştii au apreciat că ce trebuie să o desfăşoare orga triale şi alimentare. Cele mai însem podăriile agricole colective din sa multă operativitate, să iacă recepţia şeful serviciului organizării şi muncii
colectivistele Ana Bie şi Letiţia o§ooooooo oooooooOOOOOOOOOOOOOOOOooooooccoooooooo8 nate depăşiri s-au înregistrat la za tele Mihalţ, Miceşti, Galtiu, Benic produselor contractate la fata locu
Pavel sînt fruntaşe în muncă, au nizaţia dc bază cu fiecare m em hăr, ulei, mobilă şi articole tehnice şi Galda de Jos. lui şi chiar în ziua recoltării acestora. de masă a Uniunii regionale
un nivel politic ridicat şi m erită In două luni de folosinţă îndelungată. a cooperativelor de consum
cinstea dc a fi prim ite in partid. bru al său. Participarea activă la Darea de seamă şi numeroşi dele Cu multă tărie au (ost criticate şi
Tot din activul fără de partid au Colectivul Exploatării m iniere Ca urmare a creşterii nivelului de gaţi au relevat faptul că, spre deo neajunsurile manifestate în sectorul HRISTACHE CAPRA
fost prim iţi candidaţi de partid adunările generale ale organiza Zam, m obilizat şi îndrum at de trai al oamenilor muncii da la sate sebire de trecut, în anul 1962 a exis de achiziţii, unde realizările obţinute şeful serviciului organizării si muncii
şi colectiviştii M iron Tam aş, Cor organizaţia de partid, a obţinut şi a unei mai bune organizări a ac tat mai multă preocupare şi faţă
nelia Mîrza, L etiţia Lucaci, Jo- ţiei de bază, critica şi autocri anul acesta însem nate succese în tivităţii comerciale, planul la desfa de reducerea cheltuielilor de circula ^Qadifl de masă a U.R.C.C. Alba
sana Berar şi m ulţi alţii. realizarea sarcinilor de plan. cerea mărfurilor a fost îndeplinit în ţie. In felul acesta, la desfacerea cu
tica, participarea la invăţăm întul Astfel, planul producţiei marfă proporţie de 101 la sută. O atenţie amănuntul a mărfurilor s-au realizat 22 MARTIE 1963 @ inema
Ocupîndu-ne cu m ultă grijă de de partid, sarcinile concrete în pe prim ele două luni a fost rea deosebită s-a acordat aprovizionării economii la cheltuieli în valoare de Programul I: 5,07 Melodii popu
lărgirea activului fără dc partid, lizat în p rop orţie dc 104 la sută, gospodăriilor agricole colective şi co peste 200.000 lei. lare romîneşti; 5,40 Valsuri; 6,07 22 MARTIE 1963
de creşterea şi educarea lui, am credinţate de către organizaţia lectiviştilor cu materiale de construc Muzică populară romînească ce DEVA : Divor( italian — cine
avut posibilitatea să cunoaştem iar indicele de calitate la pro ţii. Prin unităţile cooperaţiei, G.A.C. Fondurile proprii alo cooperativelor rută de ascultători; 6,20 Emisiu matograful „I’alria" ; HUNEDOA
de bază, expunerile ce se fac în ducţia marfă a fost îm bunătăţit au crescut şi ele cu aproape 2 mi nea pentru sate; 7,10 Muzică in RA : Lupeni 29 — cinematograful
mai bine oam enii, calităţile şi cu 5 la sută faţă de cel plani şi colectiviştii şi-au procurat 700 m.c. lioane lei, în special pe seama bene terpretată de fanfară ; 7,30 Sfatul „Victoria“; SIMERIA Vară roman
faţa lor sînt cîteva din m etodele ficat. ficiilor şi a încasării fondului social medicului: Prevenirea glaucomu- tică — cinematograful „I. Pinti-
puterea lor de m uncă, să ştim cherestea, peste 600.000 bucăţi da ţi subscris. S-au creat astfel largi po lu i; 7,45 Muzică uşoară interpre lie“; PETROŞANI: Moara diavo
pe care noi le folosim in educa Cele m ai bune rezultate au fost sibilităţi pentru lichidarea creditelor tata la xilofon ; 9,00 Din cîntecele lului — cinematograful „Al. Sa
ce ajutor să le acordăm . Proce- obţinute de schim bul nr. 2 con glă, 80 vagoane ciment etc. bancare, iar un număr de 7 coope şi dansurile popoarelor; 10,00 bia“: Crimă fără pedeapsă — ci
rea candidaţilor şi a m em brilor dus de m aistrul Gheorghe Burzu rativa din cele 8 cîto există în raion ciută corul Radioteleviziunii; 12,00 nematograful „7 Noiembrie"; 'ALBA
dind aşa, noi am prim it în cursul de partid. Sîntem convinşi că şi schim bul nr. 1 condus de mai Pentru practicarea unui comerţ ci au trecut la autofinanţare. Cîntece ale popoarelor inspirate IUL!A : Sub cupola albastră —
din lupta penlru libertate i 12,20 cinematograful „Victoria“; Dama
anului trecut 23 candidaţi de ocupîndu-ne în continuare de în strul M. Ioan. vilizat la nivelul cerinţelor actuale, Relevînd succesele obţinute dc u- Jocuri populare romineşti şi ale de pică — cinematograful „23 Au
tărirea rîndurilor organizaţiei de nităţilo coperaţiei de consum în a- minorităţilor naţionale ; 13,10 Mu gust“; SEBES: Cînd copacii erau
partid, dintre cei mai înaintaţi bază, va creşte în măsură tot IOAN FLOREA nul trecut, mulţi dintre delegaţii la zică de estradă ; 14,00 Concert do mari — cinematograful ..Progre
corespondent conferinţă n-au trecut însă cu vede prînz; 15,00 Muzică din operete; sul“; Dragostea te aşteaptă — ci
colectivişti. mai mare rolul ei dc organizator rea peste lipsurile ce s-au manifestat nematograful . M. Sadoveanu“;
a fost îmbunătăţită simţitor şi baza în activitatea acestei organizaţii. ORĂŞTIE: Partea ta de vină —
Pentru întărirea raidurilor or şi conducător politic, ceea ce va
materială a unităţilor de desfacere. Tov. Iustina "Hînza din Cricău, a
ganizaţiei noastre de partid o determ ina îm bunătăţirea muncii
în G.A.C., în tărirea ei econom ico- In acest scop au fost construite noi arătat că datorită deficientelor ce au
mare însem nătate o are hotărî- organizatorică.
magazine, iar altele au fost amena existat in sectorul da aprovizionare,
rea p len arei C.C. al P.M.R. din CĂTĂLINĂ CRIŞAN
secretar al organizaţiei de bază jate şi dotate cu mobilier. De curînd au fost perioade cînd din magazine
aprilie 1962. D ezbătînd această
din G.A.C. Boz, raionul Ilia Printre com enzile cc trebuiau au fost date în folosinţă magazine u- au lipsit o serie de mărfuri curente
executate de secţia strungari din
cadrul atelierelor centrale Cris- niversale la Mihalţ şi Cricâu, iar la
cior, se num ăra şi una privind
confecţionarea a peste 200 ventile Berghin lucrările de construcţie a
aer com prim at. Comanda purta
m enţiunea „urgentă". Pentru ca noului magazin se apropie de sfîrşit.
In construcţie se află şi magazinele
Concursul cultural’artistic din Tibru, Totoi etc. care vor fi
al pionierilor şi şcolarilor piesele să fie gata în cel mai ridicate numai din conlributia volun cu toate că acestea sc ailau din a- 15,20 Compozitori şi interpreţi de cinematograful „V. Roaită“ ; Omul
tară materială şi prin munca patrio bundentă in depozite. muzică uşoară; 10,15 Vorbeşte amfibie — cinematograful „Flacă
Duminică s-a desfăşu lişti vocali şi instrumen gice, recitatorii, fanfara scurt timp, utem iştii au hotărît tică a membrilor cooperatori. Moscova; 16,45 Melodii populare ra“; HA'ŢEG: Start către ne
să vină în ajutorul secţiei. Ast Alţi vorbitori printre care preşe din Muntenia; 17,10 Cintece col cunoscut — cinematograful „Popu
rat. la Şcoala medic tişti, orchestre, echipe de şi echipa de dansuri a fel, ei au organizat o acţiune Din darea de seamă prezentată de dintele G.A.C. din Mihalţ, tov. hoznice; 17 30 In slujba patriei; lar“; BRAD: Sentinţa se va da
de m uncă patriotică la confecţio tov. Ioan Petruşca, preşedintele Uniu Gheorghe Bedelean, au relevat fap 18,15 Noi interpreţi de muzică joi — cinematograful „St. roşie“;
A. Komensky" din dansuri clc. Scolii profesionale din narea acestor piese. nii raionale a cooperativelor, au re tul că în activitatea de preluare a uşoară romînească la microfon: LONEA : împotriva zeilor — cine
ieşit şi unele realizări obţinute în produselor agricole contractate, în cînlăreaţa Minodora Nemeş; 19,00 matograful „Minerul“; TEIUŞi
Deva faza orăşăncască a Peste o mic dc pionieri Simeria, echipa dc dan Tinerii Zeno Drăgan, Ştefan Jurnalul şalelor; 20,30 Noapte Drumuri despărţite — cinemato
Malik, D um itru Bodea, Ioan bună, copii: „In leagăn“ ; 20,40 graful „V. Roaită“; ZLATNA : Al
concursului cultural-artis- şi şcolari de la secţia suri a Scolii medii „Dc- Stanciu, Ştefan Candin şi alţii, Concert de muzică uşoară ronii-_ 9-lea cerc — cinematograful „Mun
au efectu a t p este 50 ore m uncă nească; 21,30 Melodii populare citorul" : ILIA : Perle negre — ci
tic al pionierilor şi şco pedagogică, şcolile me ccbal". brigada artistică patriotică la efectuarea operaţii romîneşti cerute do ascultători ; nematograful „Gh. Doja“ ; APOL-
lor dc slrunjiro şi frezare. Co 22,25 Muzică uşoară dc Dunaevski; DtJL DE SUS: Fantomele din
larilor. dii din Deva şi Simeria, dc agitaţie a Şcolii dc S manda a fost executată la timp, 22,38 Fragmente din opera „Ri- Spessart — cinematograful „23 Ati-<
ajutîndu-i astfel pe m ineri la rea goletto“ do Verdi. gust“.
In deschidere, forma Şcoala profesională din ani din Rapoltul Mare, lizarea sarcinilor dc plan.
ţia corală a secţiei peda Simeria şi şcolile de S dansurile şi recitările Programul I I : 12,47 Cintece şi (B u le tin
ani de pe raza oraşului PETRU MIC © jocuri populare romîneşti; 14,10
regional Deva au parti corespondent Formalii artistice ale minerilor meteo-mlo-Q-ie
gogice a prezentat cinic- cipat la concurs. pionierilor şi şcolarilor O zi obişnuită. La Clubul munci „6 August“ din Petroşani, Viorica din Valea Jiului; 14,30 Melodii
cul „Tinerel mindria tă din Sinlandrei. toresc al sindicatelor din Petroşani Franko, Ioana şi Elisabeta Mihăilă de estradă; 15,00 Muzică popu PENTRU 24 ORE
rii“. S-au perindat apoi S-au bucurai dc apre sălile sînt pline de oameni. Ce preo ş.a. Ei sînt lucrători harnici şi dan lară romînească; 10,10 Solişti de
MIRON S1MEDREA cupări au ei în timpul liber, ce îi satori care vor să reprezinte cu cins muzică uşoară ; 16,30 Cintece pio Vreme închisă cu cerul noros,
pe scenă, brigăzi artistice cieri deosebite formaţia atrage la club în această după-amia- te colectivul de muncă şi clubul din niereşti ; 17,00 Program interpre temporar acoperit. Vor cădea ploi
PETRE BORA ză ? Să deschidem cîteva uşi,.. care iac parte. tat de elevi ai Scolii medii do locale. Temperatura staţionară,
muzică din Timişoara; 19 00 Mu ziua va fi cuprinsă intre 8 şi 13
do agitaţie, recitatori, so corală a secţiei pedago corespondenţi zică uşoară do compozitori ro- grade, iar noaptea între 6 şi 4 gra
mini; 19,30 Teatru la microfon : de. Vîntul va sufla potrivit cu in
cÂii stăvilitaţutlt ic — Vom participa la concurs şi cu „Angello, tiranul Padovei“ ; 22,35 tensificări locale din sud-vest.
dansul cu tema „S-au mutat în casă Muzică de dans.
Iată-ne în sala in care repetă or nouă", spuse instructorul. PENTRU URMĂTOARELE
chestra semisimionică a clubului. Cei Buletine de ştiri şi radiojurnale: 3 ZILE
25 de instrumentişti, dirijaţi de tov. k 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
17,00; 20,00; 22 00; 23,50 (pro Vreme schimbătoare ai cerul no
Cu ani in urmă, o bună parte din blema eficientei economice a acestei Tot pentru obţinerea unor recolte Vasile Lucaciu, se pregătesc intens La bibliotecă c înghesuială. Ca să gramul I); 12.00; 14,00; 16,00; ros şi favorabilă ploilor locale.
pentru cel de-al Vll-lea concurs al împrumuţi o carte trebuie să aştepţi 18,00; 21,30; 23,00 (programul II).
terenurile arabile din Şard, raionul acţiuni. Rind pe rind, îndoielile au sporite, colectiviştii au desţelenii 9 artiştilor amatori. Muncitori, medici, la rind. Unii consultă colecţiile dc
funcţionari vor transmite publicului ziare şi reviste, alţii răsfoiesc căr
Alba, aveau de suferit din cauza fost înlăturate. Frin cîteva calcule ha. teren, in care vor insămîn(a po din Valea Jiului, prin intermediul in ţile proaspăt împrumutate.
strumentelor, bogăţia sentimentelon
inundaţiilor. Fc locurile numite tăcute dc tehniciană colectivei s-a rumb pentru 5.000 kg. boabe la ha. din operele lui Ciprian Porumbescu, Intr-altă sală are loc o „joic dc
Gunod, Mozart, Verdi şl ale altor tinerel".
„Luncă“, „Şesuii“, „După grădini“ demonstrat că in trupul de hotar „Po Disculind cu uiicarc din colecti compozitori de seamă. Orchestra re
sau „După moară“, acolo unde sc dul Ruccrzii“, pc o suprafaţă dc 17 viştii din Şard despre aceste pro petă şi melodia „Patrie scumpă şi In sala de şali, tineri şi virstnici
mîndră", compusă do dirijorul V. urmăresc partidele disputate. Am
cultiva griu şi porumb, aproape in ha. se pierdea din cauza inundaţiilor bleme, vei simţi in vorba fiecăruia Lucaciu. crezut că c vorba de un concurs.
Nu !
fiecare an se pierdea u mure canti SO la sută din producţia dc griu. La mindric. Şi este normal. Fiecare din V. Motoc şi N. Scărlătoiu, doi din
tate dc recoltă. Ţăranii muncitori fel stăteau lucrurile şi in alte trupuri tre ci a contribuit la această reali tre cei mai apreciaţi solişti de mu — E o zi obişnuită ! — mi-a spus
zică simfonică din Valea Jiului, re directorul clubului, tov. Andraş, ghi-
care aveau parcele de pămint în ace de hotar din „Şesuri“, „După gră zare. petă şi ci. Primul interpretează aria cindu-mi parcă gindurile.
lui Gal din opereta „Vint de liber
le locuri, priveau atunci cu inima dini“ sau „După moară“. Dc aceea, Cornel 'fălnar, preşedin tate“ de Dunaevski. Claritatea şi fi *
neţea vocii sînt calităţi ireproşabile
slrînsă cum şuvoaiele de apă înecau Plinind fată în faţă producţiile tele comitetului excutiv al sfatului ale cintăreţului. Apoi, tov. Scărlă- — Dacă aţi rămîne mai multe zile,
grinelc, sau cum upa băltea pe muri din anii în care au avut loc inun popular comunal şi Ilie Heuiş, se loiu, participant Ia iaza finală a ceiui aţi putea participa şi la repetiţiile
suprafeţe cultivate cu porumb. Sa re daţii cu cele din anii fără calamităţi, cretarul organizaţiei dc partid din de-al VI-!ca concurs al formaţiilor sau spectacolele altor formaţii artis INiAPRlNDEREA PLANTE MEDICINALE
semnau oamenii, gindiudu-sc că pro oamenii s-au hotărît. Intr-o adunare G.A.C., au stat puţin pc ginduri artistice de amatori, interpretează a- tice pe care le avem.
babil anul viilor nu vor mai fi inun generală s-a stabilit ca lucrările dc cînd a fost vorba să enumere cîteva ria Iui Lenski din opera „Evgheni O R AJŞJF I E
daţii. curăţare a canclelor să fie efectuate nume ele colectivişti fruntaşi la Oueghin“ de Ceaikovski. Siguranţa — Adică ?
Cindva. pe aceste locuri au exis prin muncă patriotică. şi naturaleţea sînt lucruri care emo Str. I. C. F rim u nr. 50 — te le fo n 252
tat nişte canale prin care sc scurgeau Fiind identificat traseul vechilor această acţiune. Consider că deputaţii ţionează atunci cind it asculţi pe — Orchestra de muzicuţe, dirijată
apele, dar nefiind întreţinute s-au as Cornel Danul, Vaier Dumilrcan, Ion medicul Scărlătoiu. do fierarul de la U.R.U.M.P., Nicolao A rm ra ţă v a c a n t e urrsrftătoaireie p o s tu r i:
canale, în luna august a anului tre Trif, Cornel Turlea. şi Aurel Guşat Ghezu, fanfara, soliştii, cele trei bri
tupat. cut s-a început munca. Fără a fi ne şi-au adus aportul din plin la aceas * găzi de agitaţie... ® şef serviciu culturi şi achiziţii — botanist sau econom ist;
O dată cu înfiinţarea gospodăriei glijate celelalte lucrări din gospodă tă lucrare, ne-a spus Iov. Cornel © şef serviciu producţie — inginer ch im ist;
rie, pînă in iarnă au fost curăţate 'fălnar, consiiltîndu-şi carnetul dc no — Facem suita 1 — Aveţi ali|ia instructori ? ® planificator principal;
colective, in care a intrat treptat lot tiţe. — Oltenească ? — Nu avem decît unul, dar har & magazioner principal.
salul, ţăranii muncitori din Şard au canalele din „Valea Şardului“ şi P ostu rile se vor ocupa pe bazii de con cu rs, care se va ţine
început să privească ultfcl lucrurile. „Valea Bucerzii“, pe o lungime dc Alături de ci au muncit si colec — Nu. Suita de dansuri ardeleneşti. nic. E tov. Ilaşeganu, actor la Tea n ziua de 30 m artie 1963 ora 10, la I.P.M. O răştie.
6.500 in. La această acţiune au par tiviştii Octavian Brişcaş, Ion Mun Cele 15 perechi de dansatori ai trul de stat „Valea Jiului" din loca Cererile se prim esc la sediul întreprinderii. Lămuriri supli
Terenurile respective puteau fi scoa ticipat 600 dc colectivişti, efectuînd teanu, Mircca Anghel, Augustin Fa clubului au început şi ei repetiţiile. litate. Dnentare se pot cere în scris sau telefonic.
3.600 ore de muncă patriotică. solea, Chirilă Barbu, Ion Popa, Tro In timpul repetării dausului, îndru
se din inundaţii. ian Lucaci şi mulţi alţii, completă mările instructorului sînt laconice şi Am mai aliat tot de la tov. An I
La urni din sesiunile sfatului popu In primăvara acestui an, folosind tov. Ilie Heuiş. draş că cei 200 de corişti vor apare
zilele mai călduroase, s-au mai cu directe. Şi, oricare dintre dansatori curînd din nou pe scenă.
lar comunal a fost ridicată problema răţat 2.200 m. liniari de canal in execută, tic că e vorba de lăcătuşii
drenării terenurilor inundabile. La de la U.R.U.M.P., Dumitru Tomescu, ...La club, intr-o după-amiazâ ca ori
scurt timp după aceea, consiliul de Ştefan Szekely, Ion Buzgaru, fio că care alta... In fiecare sală sc valori
conducere al gospodăriei a discutat trupurile de hotar „După moară“, Mobilizaţi da către organizaţia de fică talente. Totul pentru oamenii
muncii, pentru instruirea şi educarea - i 't s - . d y - ? v —A . . A . > . .a . i -ffr, ^
lor.
şi cl despre terenurile respective. S-a „După grădini“ şi „Intre iazuri“. partid şi dc deputaţii sfatului popu SPITALUL UNIFICAT GHBLAR *
propus siî fie căutate, urmele vechi In prezent 119 ha. teren arabil au lar comunal, colectiviştii din Şard ERNEST USKAR >
lor canale, şi prin muncă patriotică fost ferite dc inundaţii. Prin redarea muncesc zi de zi pe ogoarele gospo metodist principal la Casa regională an g ajează im ediat I
dăriei. lor colective, pentru întărirea *
să fie curălatc. în producţie a acestei suprafeţe s-au ei economico-organizatorică, pentru 0 un contabil cu salariu lunar de 9 2 5 lei !
Unii membri din consiliu şovăiau. creat premize în vederea obţinerii obţinerea de producţii sporite la Condiţii de angajare — studii medii I
unor recolte de griu şi porumb cu hectar. »
Te întrebau dacă această acţiune nu 40—80 la sută mai mari faţă de ve
va slinjeni celelalte munci din ca *
drul colectivei. Se mai punea pro chile condiţii. M. RUGINESCU
sînt muncitoarele ele Ia întreprinderea a creaţiei populara