Page 75 - 1963-03

-T^rraTaça UéfttralËT
Anul XV. Nr. 2562
La otelăria nr. 2 a C. S. H unedoara se execută ajustarea u n u i cuptor Martin.
In fotografie: una din echipele de oţelari în plină activitate.
In g in e r u l— om d e c o n c e p ţie !
Directivele celui de al Jll-lea Con­
gres al P.M.R. au pus în faţa colecti­
velor de muncă din industria extrac­
tivă a ţării noastre sarcini deosebite.
Ele vor trebui să militeze neobosit
pentru sporirea productivităţii muncii
pe baza ridicării gradului de meca­
nizare a lucrărilor miniere şi aplică­
rii celor mai productive metode de
exploatare, pentru reducerea conti­
nuă a preţului de cost al producţiei.
Ori, ducerea la îndeplinire a acestor
sarcini necesită în primul rînd
o muncă de concepţie susţi­
nută din partea cadrelor teh-
nico-inginereşti. Inginerii şi teh­
nicienii mineri sint chemaţi în primul
rind să facă drum tot mai larg teh­
nicii noi în procesul de producţie,
să găsească cele mai productive me­
tode de exploatare, să aplice cu cu­
raj cuceririle tehnicii moderne în a-
bataje, pe galerii şi în lot fluxul teh­ tehnic, inginerii se ocupă doar de
nologic, astfel incit munca minerilor
să devină tot mai uşoară şi mai
spornică. Dar, pentru aceasta, se cere
să li se creeze condiţii pentru stu­
diu şi aprofundarea problemelor ce
necesită rezolvare, să fie folosiţi con­ nereşti, care ar putea rezolva multe
form pregătirii şi nivelului lor de cu­
noştinţe.
In cele ce urmează mă voi referi
la cîleva aspecte din care se poate
deduce felul în care-şi desfăşoară ac­
tivitatea inginerii din cadrul trustu­
lui minier Deva şi ce ne-am propus
pentru îmbunătăţirea ei în viitor. De
la bun început trebuie menţionat că
un număr mare de ingineri, mai ales
de la exploatări, nu depun o muncă
de concepţie, inginerească. De obicei
se pierd in probleme mărunte : re­
partizarea muncitorilor în echipe, e-
libcrarea bunurilor de materiale, e-
fectuarea pontajului, număratul vago-
nelclor ş.a.m.d. In cursul schimbului
trec eventual o dată pe la cîteva
locuri de muncă şi cu aceasta şi-au
încheiat şutul. Cu alte cuvinte, fac
exact ceea ce ar trebui să facă mai­
ştrii de sector. Exemple concrete se
pot da de la fiecare exploatare, ba
chiar de la fiecare sector.
De unde provine această deficien­ suri menite să ducă la rezolvarea cit nivelului tehnic al exploatărilor şi 70 ha. care vor fi însăm înţate
ţă ? In primul rînd de la faptul că mai grabnică a acestor cerinţe şi îm­ sectoarelor miniere.
mulţi dintre ingineri se complac în si­ bunătăţirea muncii cadrelor ingine­
tuaţia aceasta şi nu se străduiesc să reşti. Astfel au fost desfiinţate o se­
întărească autoritalea maiştrilor, nu rie de posturi, ca acela de şef de mi­
le creează condiţii să-şi exercite ro­ nă la E. M. Deva şi posturile de mai­
lul de conducători direcţi ai proce­
sului de producţie. Apoi, la exploa­
tări, au îost create posturi care se
suprapun şi nu permit ca personalul
tehnico-ingineresc să presteze o mun­
că diferenţiată şi raţională. La E. M.
Deva spre exemplu, existau posturile
de şef de exploatare, inginer şef, şefi
de mină şi şefi de sectoare. Or, exis-
tind şef de exploatare nu-şi mai avea
rostul şeful de mină. Acesta era sub-
Condiţii optime de muncă
şi de v ia ţă
S-a uşurat m ult m unca cefe­ talul din Sim eria, circum scrip­ d iferite întreprinderi şi unităţi diţiile colective la radio, sint
riştilor în ultim ii ani. M ecani­ ţia m edicală de linie din Petro­ agricole socialiste, se vor organi­ doar cîteva acţiuni ce vor putea
zarea şi automatizarea au pă­
truns adînc şi aici. Pe de altă
parte s-au îm bunătăţit mult
condiţiile de trai. Sint tot mai
m ulţi m ecanici de locom otivă de plăcut tim pul liber. Im piegatul vor organiza diferite expuneri, vi­ trec vacanţa în colectiv şi în m od
la depoul C.F.R. P etroşan i care
cîşlig ă lunar în ju ru l a 2.500
lei. In locuinţele ceferiştilor din
Petroşani găseşti acum mobilă cesta vrea să meargă în excursie obşteşti, de înfrum useţare a ora­ Este de datoria tuturor şcoli­
în valoare de 7.000-10.000 lei, fri­
gidere, aparate de radio, haine
frum oase.
Pentru m uncitorii ceferişti
funcţionează policlinica şi spi­
V ineri 22 m artie 1963
Ing. APOSTOL GHEORGHE
directorul Trustului minier Deva
stituit de primul, iar el la rîndul
lui substituia pe şefii de sectoare
care subsliluiau pe maiştri ş.a.m.d.
piuă Ia şefii de echipe.
La alte exploatări ca cele de la
Muncelu, Teliuc, Ghelar, Săcărîmb, la
sectoare au fost infiin' !le posturi de
maiştri principali, maiştri şi şefi de
sectoare (care de obicei erau ingi­
neri). Aici se petrece acelaşi feno­
men descris mai sus, dar cu o treap­
tă nîdi jos-; maistrul principal este
substituit complet de către şefui de
sector etc.
Se intîmplă însă şi un alt fenomen.
Intr-o serie de servicii ale exploa­
tărilor c a : organizarea muncii, pro­
ducţie, investiţii şi chiar serviciul
statistici, evidenţă şi rapoarte, sini
rupţi de adevărata muncă de con­
cepţie.
Ială deci că o serie de cadre ingi­
probleme tehnice superioare, se ocu­
pă de lucruri mărunte, ce le pot re­
zolva foarte bine maiştrii. Asemenea
probleme mari ce se cer a fi solu­
ţionate de cadrele inginereşti, în ca­
drul trustului nostru, sint multe. La
E. M. Deva este necesară aplicarea
unor metode de exploatare de mare
productivitate şi înlocuirea completă
a lemnului de mină. La Teliuc trebuie
studiată şi aplicată exploatarea şi
rambleerea mecanizată, îmbunătăţirea
calităţii minereului extras din carie­
ră.
Exploatarea şi rambleerea mecani­
zată şi îmbunătăţirea calităţii mine­
reului sint obiective ce trebuie să
stea şi in atenţia inginerilor şi tehni­
cienilor de la Ghelar. La mina Mun­
celu este necesară aplicarea unei me­
tode de exploatare de mare produc­
tivitate.
In ultimul timp in cadrul trustului
nostru au fost luate o serie de mă­
ştri principali la unele sectoare. A
îost întărit apoi rolul şi autoritatea
maiştrilor, incredinţîndu-li-se la une­
le exploatări chiar conducerea sec­
toarelor. Acest lucru a creat posi­
bilitatea întăririi serviciilor tehnice, asiduă, zilele de vacanţă oferă un
de concepţie, cu cadre inginereşti cu
multă experienţă în producţie.
Iar pentru ca activitatea ingineri­
lor să nu fie sporadică, la voia în-
timplării, au fost alcătuite colective
şani ; anual la trenul sanitar
prim esc vizită medicală gratui­
tă toţi salariaţii C.F.R.
Ceferiştii îşi petrec tot mai
de m işcare Teodor Constanti-
nescu a fost anul trecut în ex­
cu rsie în R.P. B u lg a r ia ; anul a-
în U.R.S.S. sau R.S. Cehoslovacă.
Mulţi alţii îşi petrec concediile
în staţiuni, m erg la cabane.
S. BASARAB vor găsi m ijloace m u ltip le de se sim tă cît m ai bine în vacan­
corespondent destindere şi recreere.
PROLETARI DIM TOATE ŢARIl.E, UNIŢI-VA ! încheierea lucrărilor sesiunii adunării generale
pe probleme. Spre exemplu inginerii
loan Humă, Alexandru Oargă de la
Teliuc, Teoiil Chcinenaş şi Gheorghe
Nicorescu din cadrul trustului au sar­
cina de a studia, experimenta şi a-
plica mecanizarea exploatării şi ram-
bleerii a 5 abataje de la mina Te­
liuc. Ing. Vasile Cîrpan de la E. M.
Deva, împreună cu un colectiv, se o-
cupă de mecanizarea transportului in
abataje la această mină şi reducerea
consumului de material lemnos. Ing.
loan Cinadi de la Muncelu se ocu­
pă de introducerea metodei de ex­
ploatare cu surparea în subetaje. La
uzina de preparare Deva un colectiv
compus din inginerii loan Şliopu,
Gheorghe Jurca şi Dumitru Breazu au
sarcina să rezolve problema reducerii
pierderilor metalice.
La concluzia că este bine să intro­
ducem în munca inginerilor practica
lucrului pe colective, cu teme bine
stabilite şi termene de rezolvare a
lor, ne-au condus o serie de rezul­
tate practice, obţinute anterior, la u-
nele exploatări. Aşa de pildă, la E.M.
Bălţa Crăciuneşti, inginerii Pelru Pe­
penar şi Victor Laslău, colaborind, au
reuşit să reducă consumul de lemn de
mină cu 50 la sulă faţă de 11 la sută
cit se prevede în planul tehnic. La sta­ m ează a fi însăm înţate, s-au e-
ţia de cercetări, inginerii Nicolae Bog­
dan şi Mircea Şerban, împreună cu
tehnicianul Miclea au obţinui reali­
zări importante în înlocuirea unor
reactivi foarte costisitori etc. Mergînd
şi în viitor pe această cale, a for­
mării de colective de ingineri in ca­
drul exploatărilor, s-au colective mix­
te de ingineri din producţie şi de la
trust, cu teme bine stabilite şi ter­
mene concrete de soluţionare a lor,
întărind în acelaşi timp rolul maistru­
lui în producţie7 şi dîndu-i posibilita­
tea să devină cu adevărat conducăto­
rul direct şi unic al producţiei, vom
reuşi să ridicăm munca cadrelor in­
ginereşti la nivelul cerinţelor şi să
facem un salt simţitor în ridicarea
V a c a n ţ a p io n ie rilo r
şi ş c o la rilo r
Vacanţa de primăvară a pio­
nierilor şi şcolarilor a sosit. Du­
pă încă un trim estru de muncă
m inunat prilej pentru reconfor-
tarea fizică şi intelectuală a tu­
turor elevilor.
In regiunea noastră, ca şi în
întreaga ţară, conducerile şcoli­
lor, organizaţiile de tineret s-au tare, acestea să stîrnească inte­
pregătit din vrem e pentru ' ca resul elevilor, să contribuie la re-
şcolarii să-şi poată petrece va­
canţa în mod plăcut, recreativ
şi educativ.
In zilele vacanţei vor avea loc
excursii în aer liber şi vizite la unor cărţi, şezători literare, au­
za program e cultural-artistice cu
elevii, întîlniri cu fruntaşii în
producţie, cu activişti de partid
şi de stat etc.
De asem enea, pentru elevi se zis pentru a se vedea că îşi pe­
zionări în grup a unor film e, se
vor face lecturi şi alte m anifes­
tări cultural-educative. Mulţi din­
tre elevi vor participa la acţiuni
şelor şi satelor noastre, vor în­
văţa noi cîntece pioniereşti, iar
la casele pionierilor, cluburi, că­
m ine culturale şi case de cultură,
4 pagini 20 bani
Spectacol
de ciute ce olteneşti
Recent, o formaţie a Filarmonicii
de Stat „Oltenia“ din Craiova a pre­
zentat în sala clubului muncitoresc
din Petrila un spectacol de cîntece
olteneşti.
Cei peste 1.000 'de spectatori care
au luat parte la acest spectacol au
aplaudat îndelung cînlecele Măriei Lă-
tărefu, cele ale lui Emil Gavriş, Tita
Bdrbulescu, precum şi doinele instru­
mentiştilor Marin Dineu, Florică Fe-
raru, Constantin Chisai şi alţii.
găina petru
corespondent
Conferinţe la sate
In ziua de 17 martie a.c.. Comite­
tul raional pentru cultură şi artă Ha­
ţeg, a trimis ia sale 17 conferenţiari.
Printre ei se numără şi Natalia Ga-
vrilităi, Iuliana Sondor de la Şcoala
medie din Haţeg şi farmacista Mia
Dogarii, care au expus la căminele
culturale din Bertlielol, Sînlămăria De la lansarea iniţiativei construc­ au pornit o însufleţită întrecere so­ nu s-au ridicat la nivelul sarcinilor;
şi Păleşti, conferinţele „Rentabilita­ torilor de locuinţe din Cttgir au tre­ cialistă. In legătură cu activitatea şan­ Aceasta din cauza intemperiilor. Din
tea creşterii păsărilor în G.A.C.", cut doar cîleva săptămîni: Din dorinţa tierului, am pus tovarăşului ing. CA- cauza condiţiilor atmosferice au fost
Soarta păcii în mîinile popoarelor“
şi „Realizările regimului democrat-
popular in raionul Ilateg“.
PETRE FĂRCAŞIU
corespondent
Pe ogoarele gospodăriilor colective,
în campania de primăvară
Rifm susţinui
In aceste zile hotărîtoare pen­
tru soarta producţiei, pe ogoa­
rele unităţilor agricole din raio­
nul Alba, cam pania agricolă de
primăvară se desfăşoară în ritm
susţinut. Din datele aflate la
Consiliul agricol raional reiese
că pînă la data de 21 m artie a.c.,
unităţile agricole, cu sprijinul
m ecanizatorilor de la S.M.T. din
Alba Iulia, au efectuat arături
de primăvară pe o suprafaţă de
p este 500 ha., lucrări de cultiva-
ţie pe 480 ha. şi au însăm înţat
Aceeaşi atenţie fufuror lucrărilor agricole
Pregătiţi din tim p, m em brii ce-
lor două gospodării agricole co­
lective de pe raza com unei Ilia
au început de îndată ce terenul
a permis, lucrările agricole de
prim ăvară. Pînă în ziua de 21
m artie a.c. Ia G.A.C. din Bretea
M ureşană şi la G.A.C. din Ilia,
au fo st însăm în ţate 25 ha. cu
ovăz, iar pe alte 20 ha. care ur­
îngrăşăminte chimice ,oe culturile din toamnă
In vederea obţinerii unor pro­
ducţii sporite la culturile din
toamnă, colectiviştii din satul
Rişca, raionul Brad, au trecut
zilele acestea la fertilizarea sole­
lor de grîu, orz şi secară, cu a-
zotat de amoniu.
Pentru a cuprinde supitrfeţe cit
mai mari s-au aplicat diferenţiat,
în funcţie de natura solului,
La G. Â. C. din Sînfandrei
Lucrările agricole din campa­
nia de primăvară sint în plină des­
făşurare şi la gospodăria agrico­
lă colectivă din Sîntandrei. Pînă
în prezent aici au fost însăm în­
ţate 20 ha. cu ovăz, 5 ha. cu lu-
cernă şi 20 ha. cu. trifoi în cu l­
tură ascunsă.
Pentru a obţine recolte sporite,
colectiviştii au transportai şi
adm inistrat gunoi de grajd pe
în această primăvară cu cartofi,
Conducerile şcolilor au acum u­
lat o bună experienţă în organi­
zarea cît mai plăcută a vacanţe­
lor. Pe baza unor planuri judi­
cios întocm ite ele vor trebui să
asigure elevilor pe perioaya va­
canţei asem enea m anifestări cul­
tural-educative, incit, prin con­
ţinutul şi form a lor de prezen­
creerea şi educarea lor.
întrecerile sportive, excursiile,
vizitele la m uzee şi m onum ente
istorice, prezentarea sau recenzia
fi organizate cu elevii în această
vacanţă. Este greşit ca pe peri­
oada vacanţei elevii să fie che­
m aţi în fiecare zi la şcoală, aşa-
organizat. Acţiunile întreprinse cu
elevii în tim pul vacanţei trebuie
să îmbrace forme cît mai varia­
te şi atractive.
lor, a sfaturilor populare, a or­
ganizaţiilor de tineret, a profeso­
rilor şi părinţilor să facă totul
pentru ca pionierii şi şcolarii sa
ţa de primăvară.
a Academiei R. P. Române
Joi au continuat lucrările sesiunii
adunării generale a Academiei R.P.
Romîne. In cursul dimineţii au fost
aleşi noi membri titulari — din rîn-
dul membrilor corespondenţi — pre­
cum şi noi membri corespondenţi ai
Academiei R.P. Romîne.
După-amiază au fost aleşi preşedin­
ţii secţiilor ştiinţifice şi preşedinţii fi­
lialelor din Cluj şi Iaşi ale Acade­
miei R.P. Romîne.
Seara a avut loc şedinţa de închi­
dere a sesiunii în care a fost ales)
următorul Prezidiu al Academiei R.P.
Romîne:
Ilie Murgulescu — preşedinte.
Iorgu Iordan — vicepreşedinte,
preşedintele secţiei de Limbă, Lite­
ratură şi Artă.
Ştefan Milcu — vicepreşedinte.
Ştefan Nădăşan — vicepreşedinte
Şerban Ţiţeica — vicepreşedinte
Dumitru Dumitrescu — secretar
prim al Academiei.
Alexandru Codarcea — preşedin­
tele Secţiei Geologie şi Geografie.
Constantin Daicoviciu — preşedin­
tele Secţiei de Ştiinţe istorice.
Horia Hulubei — preşedintele sec­
A ngajam entul se înfăptuieşte
de a da viată lozincii „Fiecare bloc
construit mai repede, mai bine“ şi
constructorii şantierului T.R.C.H. din
Brad, in baza angajamentelor luate.
cu culturi din epoca I 221 ha.
Paralel cu acestea au fost efec­
túale lucrări pentru plantarea vi­
ţei de vie pe o suprafaţă de 28
ha. S-au mai executat gropi în
vederea plantării de pomi fructi­
feri pe o suprafaţă de 115 ha.
şi au fost stropiţi contra dăună­
torilor p este 110.000 pom i.
Printre gospodăriile colective
fruntaşe în această cam panie se
numără cele din Teiuş, Strcmţ,
Bershin şi altele.
xecutat arături. In acelaşi timp,
colectiviştii au aplicat pe terenu­
rile cu aciditate, p este 30 ton e a-
mendamente calcaroase.
Pentru asigurarea bazei fura­
jere au fost executate lucrări de
curăţire a păşunilor pe o supra­
faţă de 103 ha.
SABIN SUBA
corespondent
starea culturilor, planta premer­
gătoare, soiul cultivat, etc doze
m oderate de azotat de amoniu.
Cantităţile folosite au variat în­
tre 80— 175 kg. azotat de am oniu
la hectar.
Acţiunea de fertilizare a solului
cu îngrăşăm inte chim ice va fi
term inată în cel m ult 2— 3 zile.
Ing. ST. POPESCU
corespondent
sfeclă de zahăr şi sfeclă fura­
jeră.
STELIAN ANDREŞEL
corespondent
Lucrarea a fost bine executată! Aşa au apreciat m aistrul Gheorghe Iosa şi Ioan Drăehici
şef de brigadă de la atelierele „Ardealul" din Alba Iulia, reparaţia unui tractor executată de m eca’
nicul Ioan Josan.
ţiei de ştiinţe malematice şl fizice.
Gh. Ionescu-Siseşti
Atanase Joja — preşedintele sec­
ţiei de ştiinţe economice, filozofice
şi juridice.
Vasile Malinschi
Gheorghe Mihoc
Vasile Mîrza
Grigore Moisil
Costin Neniţescu — preşedintele
secţiei de ştiinţe chimice.
Ştefan S. Nicolau — preşedintele
secţiei de ştiinţe medicale.
Ştefan Peterfi.
Emil Pop — preşedintele sec­
ţiei de biologie şi ştiinţe agricole.
Mihail Ralea
Remus Răduleţ — preşedintele
secţiei de ştiinţe tehnice.
Raluca Ripan — preşedintele filia­
lei Cluj.
Cristofor Simionescu — preşedin­
tele filialei Iaşi.
Acad. Athanase Joja a relevat me­
ritele acad. Ilie Murgulescu ca om
de ştiinţă şi ministru al Invăţămin-
tului.
Luind cuvîntul In adunarea genera­
ROL HERTL, şeful şantierului nr. 2
T.R.C.H. Brad, cîleva întrebări. Iată
răspunsurile date :
— Cum aţi organizat munca în ve­
derea înfăptuirii angajamentelor lua­
te în întrecerea socialistă ?
— Şantierul nostru este tinăr. A făşurat din plin. Mai ales după che­
luat fiinţă doar în acest an, o dată marea la întrecere lansată de con­
cu preluarea de către T.R.C.H. a ac­ structorii din Cugir, în cadrul şantie­
tivităţii de construcţii de locuinţe de
ia T.C.M.M. Excluzînd greutăţile în­
ceputului, colectivul de muncitori,
ingineri şi tehnicieni din cadrul şan­
tierului a pornit din prima zi la o
muncă susţinută. Şantierul a fost or­
ganizat pe două loturi, unul de con­
strucţii şi altul, de instalaţii. Fiecare De asemenea, la blocurile „C“ cu 10
iot este organizat pe principiul gos­
podăririi chibzuite şi îşi are sarcini
de plan precise. In felul acesta s-a
întărit responsabilitatea lotului fată
de îndeplinirea tuturor indicilor de
pian. Tot pentru ridicarea răspunde­
rii faţă de sarcinile de plan s-a cău­
tat să se permanentizeze echipele pe
lucrări. Astfel, noi am organizat
munca după sistemul în lanţ. O echi­
pă de zidari lucrează ia două blocuri.
In timp ce la un bloc se execută
zidăria, la celălalt dulgherii, fierarii
belonişli şi beloniştii lucrează la
montarea fîşiiior la planşei: şi tur­
narea betonului de egalizare. Astfel,
se asigură continuitate în muncă.
In ce priveşte aprovizionarea şan­
tierului s-au întocmit, în urma indi­
caţiilor date de conducerea T.R.C.H.,
liste de materiale pentru fiecare lu­
crare în pai te. In felul acesta s-au
asigurat din abundenţă şi la timp
materialele necesare. Şantierul are
cantităţi suficiente de cărămidă, var,
ciment. De asemenea, am organizat
o balastieră locală pentru betoanele
de mărci mai inferioare şi mortare.
Pentru o bună deservire a locu­
rilor do muncă, au fost montate la
blocuri macarale şi benzi transpor­
toare. Preconizăm să organizăm in
curînd o staţie centralizată de pre­
parare a betoanelor şi mortarelor.
Dar în acelaşi timp noi urmărim
zilnic felul în care se desfăşoară lu­
crările, dacă se încadrează în gra­
ficul calendaristic întocmit pe fiecare
bloc în parte. După caz, acolo unde
lucrările nu s-au desfăşurat în cele
mai bune condiţiuni, s-au luat mă­
suri.
— Care sint rezultatele ?
— In primele luni ale anului, ele
lă, acad. Ilie Murgulescu a mulţumit
membrilor Academici pentru încrede­
rea acordată, angajîndu-se în numele
Prezidiului, să depună toate eforturile
în vederea intensificării activităţii de
cercetare ştiinţifică pusă in slujba
construcţiei socialismului în ţara noa­
stră.
Acad. Iorgu Iordan a dat apoi citiro
unei scrisori adresate C.C. al P.M.R.,
tovarăşului Gheorghe Gheorgliiu-Dej,
prin care oamenii de ştiinţă din ţara
noastră îşi exprimă dragostea şi de­
votamentul lor faţă de partid şi ho-
tărirea lor de a depune toate efor­
turile pentru intensificarea cercetă­
rilor ştiinţifice.
Adunarea generală a votat apoi in
unanimitate hotărîrea prin care se a-
probă activitatea Academiei R.P. Ro-
mîne pe anul 1962 şi planul de cer­
cetare pe anul 1963 şi se ratifică
toate hotărfrile Academiei în perioa­
da de la ultima sesiune.
Au fost decernate apoi intr-un ca­
dru festiv premiile Academiei R.P.
Romîne pe anii 1960 şi 1961 pentru
lucrări de deosebită valoare in diie-
rite domenii de activitate.
(Agerpres)
întrerupte toate lucrările timp de
cca. 120 ore. Noi am început toate
lucrările la zidărie, nu am avut ni­
mio de finisat.
In ultimele săptămîni insă, cind
timpul a fost prielnic, munca s-a des­
rului nostru s-a simţit un nou im­
puls in muncă. In primele săptă­
mîni din luna martie, prevederile de
plan au fost depăşite. S-a reuşit ca
la blocurile tip „B“ cu 24 aparta­
mente, un nivel de zidărie complet
cu planşeu să fie executat in 6 zile;
apartamente, un nivel de zidărie
complet eu planşeu, se realizează
in 4 zile. Muncind astfel, noi am
reuşit să ridicăm in acest an la blo­
curile B 14, 15 şi 16, C 13 şi 14,
cite două nivele, la blocul B 17 un
nivel, la blocul C 15 s-a executat
fundaţia şi elevaţia, iar la noua
şcoală de 16 clase, s-au executat să­
păturile la fundaţii şi s-a turnat cce.
60 la sută din betoane. In acelaşi
timp, la noul club din Gurabarza s-a
turnat elevaţia, iar demisolul este
complet gata.
Un lucru pozitiv este faptul că ton­
te echipele din cadrul şantierului
şi-an îndeplinit şi depăşit normele
de producţie. s
Faptul că in momentul de faţă au
început lucrările la ţoale cele 117
apartamente planificate pentru acest
an, ne dă o garanţie în plus că pla­
nul va fi depăşit. Totodată, sintem
holărîti să ne respectăm şi angaja­
mentul de a da in plus pesie sarcina
de plan 27 apartamente.
In acest timp insă, şantierul a in-
tîmpinat şi unele greutăţi. Nu avem
suficiente cadre de maiştri, din care
cauză controlul şi îndrumarea echi­
pelor se face în mică măsură. Greu­
tăţi am întîmpinat şi din cauza re­
ţelei electrice executate de T.C.M.M.,
deoarece nu s-au executat conform
proiectului. Din această cauză, ca­
blurile electrice s-au defectat şi timp
de cîteva zile, macaralele nu au
funcţionat, iar deservirea locurilor
de muncă s-a făcut manual.
Pentru viitor noi am preconizat'
să luăm şi alte măsuri care să asi­
gure un ritin corespunzător de mun­
că pe şantier, să îmbunătăţim con­
tinuu calitatea lucrărilor.