Page 76 - 1963-03

PAG. 2
IPSE în sale de cultura ale L I II»-
(EffRMHEII IE eactivitaterodnică,tagala în continui!
gSt^SIIDHUSL (UÍS
:::;:;:::::::}yî:*;::::::::::n::;jt
Anul trecut, la sfîrşitul lunii octombrie, ziarul nostru a publicat un raid jj
rezultate frumoase!; pe marginea acţiunilor cultural-educative ce se desfăşoară in sălile de cui-
ii litră ale marelui combinat siderurgic hunedorean. Acesta, printre altele, a jj
i; scos la iveală şi o serie de deficiente manifestate la-unele săli de cultură, ::
| cauzele care au dus la apariţia lor.
Pornind pe urmele raidului amintit, redăm citeva noi constatări. jj
* de aillură.
Eiiîil s t m u n c e şte cas p a s iu n e
Sdla de cultură de la „Reparaţii
electrice“ este frumos şi cu gust pa­
voazată. Ea te îmbie să petreci aici
citeva minute. Lucrătorii secţiei se
mindresc, pe bună dreptate, cu o a-
semenea sală şi, bineînţeles, cu acti­
vitatea ce se desfăşoară aici. Mult
apreciată esle „Lunea culturală“ cînd
iau parte la conferinţe pe teme c a :
„Despre morala comunistă“, „Noţiuni
electrotehnice“ şi altele. Tot in ca­
drul acestei zile se ţin şi recenzii ale de agitaţie, biblioteca, acţiunile edu­
romanelor preferate, cum a fost şi
cea prezentată de tov. Ioachim Lu-
pea daspre romanul „Pămînt desţe­ organizarea unor exairsii pentru cu­ a luat parte un mare număr de mun­
lenii“, precum şi cronici ale eveni- noaşterea frumuseţilor patriei.
Expuneri tehnice accesibile, convingătoare
In eadrul diferitelor acţiuni ce se
organizează la sala de cultură din
secţia I-a furnale, expunerile ai ca­
racter tehnic stirnesc printre munci­
tori un viu interes şi se bucură de
o largă participare. Acestea, alcătui­
te şi prezantaie de inginerii secţiei
(tovarăşii D. Bobîrnea, P. Opriş, N.
Gheorgheoni şi alţii) tratează înlr-o
formă atractivă, accesibilă, ai exem­
ple convingătoare, luate de la locul
de muncă, cele mai importante şi ac­
tuale probleme ridicate de specifi­
cul producţiei la furnale. Spre exem­
plu, în ultima vreme aici au [ost ex­
puse teme c a : „Puneraa în funcţiu­
ne, oprirea şi pornirea furnalelor“,
„Pregătirea materiilor prime pentru
furnale“, „Deranjamente şi avarii la
creuzet“ etc. Colectivul sălii de cul­
tură (responsabil tov. Viorel Morarii),
ai sprijinul atent al comitetului sin­
dical de secţie, sa preocupă in con­
tinuare de organizarea unor aseme­
nea expuneri, cu conţinut adecvat
preocupărilor celor ce muncesc aici.
In zilele ce urmează, la sala de cul­
tură va fi organizat un schimb de
experienţă, în cadrul căruia tovarăşii
Teodor Capră, şeful echipei de în­
cărcători de la furnalul 1 şi Dumitru
Duca, şeful echipei de topitori de la
acelaşi furnal, pe baza unor expunari,
vor Împărtăşi muneitorilor de la fur­
nalele nr. 2, 3 şi 4 metodele de lu­
cru, experienţa acumulată, vor arăta
aim a fost posibilă obţinerea unor
Lucrurile s-au sch im b a t, dar...
In raidul amintit, tovarăşii de la
C.F.U. au fost sriticaţi pentru slaba
activitate culturală. De atunci multe
lusruri s-au schimbat in bine. Bri­
gada artistică a devenit cunoscută in
întregul combinai pentru programele
ei de calitate; s-au tinut numeroase
conferinţe în fata lucrătorilor din
staţii, precum ş i‘informări politice;
In vederea îmbunătăţirii procesu­
lui de producţie, pentru popularizarea
metodelor de muncă, s-a hotărît re­
luarea acţiunilor organizate la sala
da cultură în „Marţea feroviarului“.
Pentru început au fost puse în dis­
cuţie temele: Căile de reducere a
i în ultimele trei săptămîni. nimic
— Am dori cîleva relaţii refaritoa-
re la munca cultural-educativă ca se
desfăşoară la sala de cultură...
— Cu plăcere.
— Ce acţiuni s-au organizat aici în
ultimul timp ?
— Pe primul plan au fost tot fe­
lul de şedinţe. Apoi, la sala de cul­
tură mai joacă oamenii şah. Avem 6
jocuri de şab. Cine doreşte să facă
o partidă le cere de la femeia de
serviciu şi...
— Altceva? Expuneri pe diferite
teme, concursuri „Cine ştie meserie
eîştigă“, resenzii ale unor cărţi teh­
nice, audiţii colective la radio ori al­
te acţiuni de acest fel ?
— In ultimele trei săptămîni, ni-
C-a.
Din constatările tăcute pe urmele
raidului întreprins se poale trage
următoarea concluzie: in majorita­
tea lor, sălile de cultură de la
C.S.H. sînt în prezent mai bine fo­
losite, activitatea ce se desfăşoară
aici este mai bogată. Comisiile cul­
turale şi responsabilii sălilor de cul­
tură, sub îndrumarea organizaţiilor
de partid, manifestă un inleres cres­
când faţă de organizarea in aceste
săli a unor activităţi cit mai bo­
gate, atractive, venind în sprijinul
muncitorilor pentru ridicarea nive­
lului lor profesional şi de cultură
generală, ajutindu-i la îndeplinirea
cu succes a sarcinilor de producţie
ce le revin.
Avînd o tematică precisă şi ur­
mărind un scop bine definit, acti­
vităţile de la sălile de cultură ale
O.S.M. 1, secţia I-a furnale, re­
paraţii electrice şi altele au reuşit
să antreneze în jurul lor o masă
largă de muncitori, să le suscite in­
teresul faţă de noutatea acţiunilor
întreprinse, să-i facă pe muncitori
T,1!k
ji
montelor internaţionale, audiţii colec­
tive la radio. Tot aici, brigada artis­
tică de agitaţie prezintă programe
inspirate din viaţa şi activitatea sec­
ţiei.
Sala de cultură are şi un mare
număr de aotivişli cum sînt Catinca
Busuioc, Amos Stoica, Constantin
Năstase, Nicolae Miclea, Iuliu Keni
şi mulţi alţii. Ei au îndrăgit brigada
cative organizate în colectiv. Pentru
această primăvară, ei au preconizat
bune rezultate la furnalul 1 in ce pri­
veşte calitatea fontei. Apoi, după a-
ceastă acţiune tovarăşul inginer D.
Bobîrnea va prezenta materialul inti­
tulat „Despre evacuarea produselor
din furnal a“. Expunerile amintite, ca
şi altele, vor contribui la Îmbogăţi­
rea cunoştinţelor profesionale ale
muncitorilor secţiei.
Responsabilul sălii de cultură 'de la O.S.M. nr. 2. tov.
Grivifean Nicolae. in loc să se preocupe de organizarea
acţiunilor de Ia ^ila de cultură, face... promisiuni pe care
nu şi le respectă.
— De inîinc mă voi ocupai personal de sala de -cultură.* V-o promit
solemn...
— Ieri lot asta ne-ai spus şi nu te-ai (imit de cuvint.
mediei de staţionare a vagoanelor“
şi „Metode folosita la manevre şi cir­
culaţia trenurilor“.
Dar, ca şi în raidul trecut, şi de a-
ceastă dată s-a constatat o slabă ac­
tivitate în munca cu cartea. Tovară­
şul Ţîmpăii Vasile, responsabilul co­
misiei culturale, n-a luat în acest
sens nici un fel de măsuri pentru
lichidarea lipsurilor semnalate în
ziar. Aşa se face că în acest an la
C.F.U. nu a fost organizată nici o ac­
ţiune cu cartea, De acest lucru se
fac vinovaţi alit tov. Ţîmpău, cit
şi tov. Plaştin Ioan, responsabilul să­
lii de cultură.
mic. Am fost foarte ocupaţi. Audiţii
la radio nu putem face deoarece apa­
ratul de radio este defect. Ştiţi, un­
de a fost pus penlru păstrare, nişte
şoareci au ros citeva rezistente. Aşa
că...
— Dar cine este responsabilul să­
lii de cultură ?
— Tovarăşul inginer Ioan Rădoi.
Mai aveţi vreo întrebare?
— Da ! Cit o să mai dureze o ase­
menea situaţie ?
— ?!?
O precizare. Discuţia de mai sus a
avut Iog la secţia Il-a furnale cu tov.
Ernest Dimoş, responsabilul comisiei
culturale din cadrul comitetului sin­
dical de secţie;'
...Alte amănunta sînt de prisos.
mN C IL IU 71
să îndrăgească acoste săli de cul­
tură, unde găsesc întotdeauna nu
numai un prilej de destindere dar
şl un mijloc de îmbogăţire a cu­
noştinţelor lor.
Dar dacă in majoritatea lor, sălile
de cullurădela C.S.II, şi-au îmbună­
tăţii activitatea, unele, datorită lip­
sei de preocupare susţinută din par­
tea unor oameni, n-au reuşit să se
achite în întregime de sarcinile ce
le revin. In săli de cultură, ca a-
celea de la secţia Il-a furnale,
C.F.U., laminorul de 800 şl altele,
activitatea ce sp desfăşoară este în­
că săracă, unilaterală şi sporadică.
Responsabilii acestor săli de cultu­
ră nu s-au preocupat pentru a gă­
si şi folosi iorrae noi de muncă, a-
tractive, de a antrena inginerii şi
tehnicienii la organizarea unor ma­
nifestări cultural-educative mai bo­
gate.
Pentru ca în sălile de ailtură ale
C.S.H. să se desfăşoare o activitate
vie, mobilizatoare, la care să parti­
Preocupări atente,
Comisia culturală de la oţelăria
Martin nr. 1, al cărei responsabil este
tovarăşul Stanca Florea, s-a preocu­
pat îndeaproape de hunul mers al
activităţii ce se desfăşoară la sala
Un loc important în planurile de
muncă au acordat membrii acestei co­
misii schimburilor de experienţă,
conferinţelor tehnice, concursurilor
gen „Cine ştie meserie ciştigâ“, fil­
melor documentare şi altor acţiuni
menite să ducă la îmbogăţirea cunoş­
tinţelor profesionale ale oţelarUor.
De 'ţjildă, schimbul de experienţă
„Cum organizăm lucrul pe şarjă pen­
tru reducerea duratei de elaborare“,
la oare au participat echipele de oţa-
lari de la cuptorul 1 a fost deosebit
de reuşit. De asemenea, conferinţe
c a : „Elaborarea otelului în cuptorul
Martin“, .„Lingoul cu scoatere maxi­
mă" şi altele, au fost acţiuni la care
citori. Mult apreciat a fost şi con­
cursul „Cine ştia meserie cîşligă“,
organizat la sala de cultură împreună
cu Comitetul U.T.M. Preocupîndu-se
îndeaproape de răspîndirea experien­
ţei Înaintate, comisia ailturală de la
O.S.M. nr. 1 a organizat şi vizionări
de filme documentare: „Turnarea con­
tinuă a oţelului“ şi „Automatizarea
oteiăriilor“, la care au participat pe
schimburi oţelarii de la O.S.M. 1 şi 2.
Acestea sint numai citeva din for­
mele de activitate ce se desfăşoară
la sala de cultură a secţiei O.S.M.
nr. 1.
Condiţii slmî,
ce se aşteaptă?
Laminorul de 800. La discuţia înce­
pută participă tovarăşii Ion Muntea-
nu, preşedintele comitatului sindical
de secţie, Ioan Botu, responsabilul co:
misiei culturale şi Emilia Georgescu,
responsabila sălii de cultură.
— Cum se face că în secţie nu a
luat încă fiinţă o brigadă artistică de
agitaţie ?
— N-avem condiţii. In schimb avem
echipă de teatru. Aceasta a pregătit
piesa „Deşteaptă pămîntului“ şi <.
prezentat în toamnă patru spectacole,
la fiecare schimb în parte. De la în­
ceputul anului, cu piesa amintită, au
mai fost prezentate două spectacole.
In prezent, artiştii amatori ai secţiei
se pregătesc să pună în scenă pie­
sa „Darul“. Pentru brigadă însă... e
nevoie de text, de interpreţi.
Lucrurile nu stau însă aşa cum le
prezintă tovarăşii de mai sus. Tine­
rii din secţie sînt dornici să-şi dez­
volte talentele, să participe ia activi­ formaţii; 6,20 Emisiunea pentru
tatea artistică. Cea mai bună dovadă
este faptul că atunci cînd a fost vor­
ba de teatru nu s-a ridicat problema
lipsei de interpreţi. In ceea ce prR
veşte textul pentru brigadă, în toam­
nă, tov. Aurel Mihăilescu (acest lu­
cru a fost semnalat şi în raidul pre­
cedent) a întocmit nu mai puţin de...
5 texte dar care, din lipsă de preocu­
pare, nu au fost valorificate pe sce­
nă. In concluzie, nu se poate afirma
că la această secţie nu există condi­
ţii pentru formarea unei brigăzi ar­
tistice de agitaţie. Există însă altce­
v a : o doză însemnată de nepăsare.
cipe o masă cit mai largă de mun­
citori, comitetul sindicatului, sub
îndrumarea comitetului de partid,
ar putea iniţia o întrecere între toa­
te sălile de cultură, cu obiective
şi termene bine stabilite. Această
întrecere ar stimula nu numai ac­
tiviştii culturali, dar ar duce la ri­
dicarea calităţii muncii, la îmbună­
tăţirea conţinutului şi formelor de
manifestări cultural-educative, la ri­
dicarea nivelului profesional, de
cultură generală şi a conştiinţei so­
cialiste a muncitorilor.
i.egîod rezultatele acestei între­
ceri de rezultatele obţinute de mun­
citori în procesul de producţie, ea
ar contribui, în mod implicit, la ob­
ţinerea de noi succese în îndeplini­
rea şi depăşirea planului de pro­
ducţie, în ridicarea calităţii produse­
lor.
La C.S.H. există posibilităţi mul­
tiple pentru îmbunătăţirea activităţii
în sălile de cultură. Ele trebuie in­
să mal bine valorificate. ,
!an raw r
Experienja noastră în creşterea puilor
Creşterea puilor este o îndeletni­
cire care cere nu numai dragoste de
muncă, ci şi pricepere. In primul
rlnd, trebuie să fie respectate anu­
mite reguli de care depind în mare
măsură creşterea sănătoasă şi dez­
voltarea puilor, precum şi evitarea
pierderilor de efectiv.
Iată cum se procedează în aceas­
tă privinţă la gospodăria de stat din
Mintia. înainte de aducerea puilor
de la incubator, pregătim cit mai
bine adăposturile. Verificăm instala­
ţiile de încălzire şi executăm repa­
raţiile curente-Ta puierniţe, după care
începem dezinfectia prin îndepărta­
rea aşternutului şi dezinfectarea uti­
lajului şi a pardoselilor pe care le
spălăm cu soluţie de sodă (3 la sută)
şi formol (8 la sută), caldă la 60 de
grade, după care le limpezim cu apă
curată. Flambăm apoi cu lampa de
benzină atît utilajul ce urmează să-l
folosim, cît şi pardoseala şi pereţii
— prin aceasta asigurind o mai bună
Acţiuni
• E levii Ş co lii de 8 ani din electorală nr. 32 a oraşului din Dobra despre lu p ta eroică circa 3,3 u.n. la un spor de 1 kg.
Sălaşul Superior au prezentat un S eb eş, a ven it în m ijlocu l p io­ purtată de clasa m u n citoare, sub in greutate, iar pierderile de efectiv
bogat program artistic, alcătuit’
din dansuri populare locale, co­
ruri şi recitări, cu prilejul orga­
nizării unei sărbători tinereşti
la şcoala din localitate. Progra­ zări ob ţin u te de poporul nostru lii au prezentat un bogat pro­ registrate sint de 0,03 la sută, cu
m e asemănătoare au prezentat
şi elevii şcolilor din Ohaba de
sub Piatră, Sălaşul Inferior, Pa-
roş şi Nucşoara (Andrei Năstase
— corespondent).
3 Brigada artistică de agitaţie
a clasei a V lI-a de la Şcoala de
8 ani din Gurasada a prezentat
recent în faţa publicului un nou
text. Spectacolul s-a bucurat de
succes (Mariana Cilibiu — co­
respondentă).
0 R ecent, tov. Constantin Bă-
cilă, deputat în circum scripţia
/% G IE N D /%
^Q adin
23 MARTIE 1963
PROGRAMUL I: 5,40 Muzică
populară romînească; 6,07 Muzică
distractivă interprétala de mici
sate; 6,30 Cîntece din folclorul
nou şi jocuri populare romînaşti;
7.10 Dansuri de estradă; 7,30 Sfa­
tul medicului : Prevenirea tusei
convulsive ; 8,08 Orchestre de mu­
zică uşoară; 9,00 Roza vînturilor;
9,25 Muzică populară romînească
cerută de ascultători; 10,15 Cîh-
tece pentru cei mici; 11,05 Scene
din opere,- 11,35 Prelucrări de fol­
clor de compozitori din tari socia­
liste,- 12,20 In -săli şi pe stadioa­
ne; 12,30 Muzică uşoară romîneas-
cí i 14,30 Melodii populare rornî-
neşti şi ale minorităţilor naţiona­
le; 16,15 Vorbeşte Moscova,- 16,45
Cinta orchestra de muzică popu­
lară „Flacăra Prahovei“ din Plo­
ieşti ; 18,20 Program muzical pen­
lru fruntaşi in producţie din in­
dustrie si agricultură,- 19,00 Scri­
sori din tară; 20,15 Cîntă Alexan­
dru Gro/.uta,- 20,30 Muzică de
dans; 21,25 Melodii populare ro-
mîneşti; 22,25 Muzică de dans. 9-lea cerc — cinematograful „Mun­
PROGRAMUL II : 12,15 Din cin- citorul“: ll.lA : Casa de la răscru­
tecele tineretului sovietio,- 12,35 ce — cinematograful „Gh. Doja“;
Fragmente din opereta „Frumoasa APOLDUL DE. SUS: Omul de lin­
Elena“ de Offenbach; 13,15 Mu: gă tine — cinematograful „23 Au­
zică populară romînească interpre­
tată de Ilie Bulgaru, Sandu Flo­
rea şi Fănică Stănescu-Romîneşti;
15,05 Din muzica popoarelor;
16.10 Cîntă orchestra de mandoli­
ne a Uzinelor de tractoare din
Braşov ; 17,00 Valsuri de concert;
19,00 Melodii populare romîneşti
cerule de ascultători; 20,00 Muzi­
că de dans; 20,30 Noapte bună
copii: „Mărul înfiat“ ,- 20,40 Tineri
interpreţi de muzică populară ro-
mînaaseă Maria Madiu, Ion Bogza,
Nicolae Florian, Stanuiu Simion şi
Stănică Gheorghe,- 21,15 Muzică
de dans;; 21,45 Agendă teatrală,-
gi'.'iui’jjl.jiawejiuraCTnjiMittjlumicuuiikhiw«na.bj'XU-ujumb!-
lEzasascrrasHraarsHM« !aaggaBftfeăategâ*«la^^ LMLiaÉWW
¦ -V De o deosebită apreciere din par­
dezinfectare şl Înlăturarea umezelii
din adăposturi — după care văruim
puierniţele cu var gras (80 la sută)
şi var cloros (20 la sută). Dacă e
pericol de paraziţi, se face o gazare
cu sulf. Curăţenia o menţinem pe
toată durata creşterii puilor, opărind 20 de put zilnic — pînă in vîrsta
sau flambînd adăposturile, lopetile,
găleţile şi celălalt inventar folosit, tînit, după ce în prealabil a fost pus
iar pînă la vîrsta de o lună a pui­
lor, sshimbăm şi aşternutul din două
in două zile. In fata fiecărei puler-
nite amenajăm cîte un dezinfector,
iar la Intrare, îngrijitoarele se în­
că)ţă cu cisme şi se îmbracă cu ha­
late.
Cu 48. ore înainte de primirea pui­ proane de vară pe lucerniere.
lor, se face încălzirea adăposturilor,
asigurînd o temperatură constantă în
jurul a 30 de grade.
Un rol hotărilor în obţinerea de
rezultate bune îl are furajarea. La
noi, cind se intioduc puii în crescă­
torie, li se dă imediat mîncare. In
primele 3 zile, hrana lor constă din
cultural-artisticeale
nierilor detaşam entului' rif. 1 de
la Şcoala’ de 8 ani nr. 3 din
Sebeş. Acesta a vorbit celor pre­
zenţi despre m inunatele reali­
în anii regim ului dem ocrat-popu­
lar şi despre prefacerile ce au
avut loc în ultim ii ani, în loca­
litate.
T ovarăşele Ana Vi nţ an şi Mi­
nerva Stîna, profesoare, au pre­
zentat în continuare cîleva re­
portaje de Geo Bogza (Otilia
Ţinea — corespondentă).
® Cu cîtva tim p în urmă, tov.
S ilviu Cercea, a ctivist al Com i­
tetului raional al P.M.R. Ilia, a
vorbit elevilor Şcolii de 8 ani
@ in em a
23 MARTIE 1963
DEVA : Divorţ italian — cine­
matograful „Patria“; HUNEDOA­
RA : Lupeni 29 — cinematograful
„Victoria“; SIMERIA Vară roman­
tică — cinematograful „I. Pinti-
lie“; PETROŞANI: Moara diavo­
lului — cinematograful „Al. Sa­
bia“ ; Crimă fără pedeapsă — ci­
nematograful ,J Noiembrie“; AERA
IULIA : Sub cupola albastră —
cinematograful „Victoria“; Dama
de pică — cinematograful „23 Au­
gust“, SF.RES ' Cînd copacii erau
mari — cinematograful ..Progre­
sul“ ; Dragostea le aşteaptă — ci­
nematograful . M. Sadoveanu" ;
ORA-STIE: Partea ta de vină —
cinematograful ..V. Roaită“ ; Omul
amfibie — cinematograful „Flacă­
ra“; HAŢEG: Start către ne­
cunoscut — cinematograful „Popu­
lar“; BRAD Sentinţa se x>a da
joi — cinematograful ..St. roşie“;
I.ONEA : împotriva zeilor — cine­
matograful „Minerul“; TF.IUS:
l.a 30 de uni — cinemalo-¦
graful „V. Roaită“, ZLATNA : Al
gust“.
cJ}nde.Hti
me.teoi'olotyie
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul
mai mult acoperit. Vor cădea ploi
intermitente. Temperatura staţio­
nară ; ziua va fi cuprinsă între 8
şi 12 grade iar noaptea între 0 şi
5 grade. Vînt potrivit cu intensi­
ficări [din sud-vest şi vest.
’62
Sărbătoarea
cintecuiui şi jocului
Pe scena căminului cultural din
Bgşorod Sr'au inlîlnit duminică artiş­
tii amatori din satele Tîrsa, Chitid
(şi Boşorod. Colectiviştii din Chitid
au trimis la concurs solişti vocali, °
formaţie de dansuri şi brigada artistică
de agitaţie care a vorbit despre viaţa
nouă din gospodărie, iar cel din Boşo­
rod o formaţie da dansuri şi solişti
vocali.
tea celor peste 200 de colectivişti,
prezenţi în sală s-au bucurat fluie­
raţii din Tîrsa, dansatorii din Bo­
şorod, pi intre care Marioara Nandu,
Măriuca Pestereanu, Ioan Marcu,
Ioan Buciuman şi alţii, precum si
dansatorii căminului din Chitid,
U. EUGEN
corespondent
Membrii G-A.C. din Alba Iu- |
| Ha şi-au propus ca în acest cşn S
să cultive legume pe 50 ha. ^
Pentru aceasta ei au amenajat $
500 mp. de răsadniţe în care §
pină în prezent au insămin(at §
500 m.p. cu varză timpurie, ro- g
şii, ardei ele, §
IN FOTOGRAFIE: Colecli- \
„ viştii din brigada legumicolă, ”
§ Ufcrind la amenajarea, ultime- ţ
| lor suprafeţe de răsadniţe. !!j
0 3 0 C C -0 0 0 OCCOOOOC O Q Q Q Q O Q O Q.CCOOOQQ Q<3C<3000<5 OQOOQQOO
făină de mălai cernută şl useată, iar noi — da la Întreprinderea de In­
după 3 zile, li se dă un amestec de dustrie locală ,.l Mai“ Deva).
făină de porumb (40 la sută), orz (20
la sută) şi făină de ovăz (20 la Incepind de la vîrsta de două sâp-
sută). Pe lingă aceasta, se mai dan tâniini, în ra(ia puilor se adaugă
şi ouă fierte tari, socotind un ou la mai multă albumină care constă in
făină de carne sau peşte, ori de­
de 10 zile — precum şi lapte smîn- şeuri de la abator. Aceste furaje de
origine animală le preparăm în mo­
la acrit. Pentru asigurarea vitami­ mentul in care se administrează, iar
nelor, iarna mai administrăm mor­ după hrănirea puilor, imediat, exe­
cov furajer ras — 10 grame pentru cutăm curăţirea jgheaburilor, lucra­
fiecare pui — untură de peşte şi re care în nici un caz nu trebuie
drojdie de bere, iar vara masă ver­ aminată pînă la următorul tain.
de. De fapt, vara la noi, puii după
ce stau 30—45 de zile In puierniţe, Densitatea pe m,p„ respectarea
se trec în cotele mobile sau tn şo- programului de hrănire pe vîrste,
sînt de asemenea condiţii ce duc la
obţinerea de rezultate bune în creş­
Avem de asemenea grijă ca din terea puilor. Ţinţnd seama de aceas­
raţia puilor să nu lipsească sărurile ta, noi asigurăm o densitate de 15—
minerale: praf de cretă, făină de 18 pui pe m.p., pînă la vîrsta de o
lună, de Ia 30 la 60 de zile d ie 12
oase sau de scoici. (Făina de scoici pe m.p., iar după două-trei luni, cite
8 pui pe m.p. Programul de hrănire
esle Ia indemina oricărei unităti este întocmit astfel : pină la două
săptămîni, puilor. 11 se dă mîncare
agricole din regiune pentru că se din două in două ore, după două
poate procura — aşa cum facem şi
săptămîni pînă ia două luni, din 3
In trei ore, Iar apoi de 4 ori pe zi.
elevilorîngrijind puii in felul arătat, gos­
podăria noastră a obţinut rezultate
frumoase. Astfel, consumul a fost de
Gmducercă partidului, pentru sînt din ce în ce maPrtiîci, In 1?.
zilele lum inoase de astăzi şi des­ zile, de exemplu, din seria celor
pre realizările regimului dem o­ 9.600 pui Introduşi anul acesta în
crat-popular. Apoi pionierii şco­
crescătoriile noastre, pierderile în­
gram artistic. mult sub procentul admis.
De curînd, elevii şcolii amin­ îngrijirea atenlă a puilor ne,a per­
tite au prezentat un program ar­ mis să creştem păsări mai multe,
tistic pe scena căm inului cultu­ bine dezvoltate, reuşind să livrăm
ral din localitate, la care au par- statului în anul trecut 50 tone carne
U.cipat circa 200 de sp ectatori. in loc de 36 cît prevedea planul.
S-au bucurat de o caldă aprecie­ Anul acesta, avem ca sarcină de
re colectivul brigăzii artistice de plan să livrăm 61 tone carne de pa­
agitaţie, care a interpretat tex­ săre. îngrijind puii aşa cum am ară­
tul „Tţi m u lţu m im , p artid iubit", tat, noi vom reuşi să ne îndeplinim
şi cel teatral, care a pus în sce­ cu cinste această sarcină.
nă piesa ,.Cine bate" de I. Ma-
Ing. ALEXANDRU CHIRIAG
noliu (V ictor Crlşovan, Elena
şeful staţiunii de incubaţie
M oise — corespondenţi). a G.A.S. Mintia
COMBINATUL CARBONIFER
J? V A LE A .....JIU LU I“ PETROŞANI
Are iaa sto c fSIsiBoaţifoSI :
— piese din fontă presiune ; piese
— şuruburi mecanice ;
— nituri ;
— pietre polizor ;
— izolatori ;
— discuri ferodou ;
— tuburi fontă scurgere inclusiv
de îm binare ;
—- rulmenţi ;
— fiiinguri ;
— reactivi ;
— perii pentru motoare electrice.
Livrarea materialelor se face prom t pe baza
com enzilor ferm e trimise pe adresa C. C, V. }.
Petroşani str. 23 August nr. 2 telefon 301 — 303
CZZ23C?ZZDCrr^CZZZ2CZZeDCZe20CZZ&CZZ2DCZZ2DCZ22DG?ZZ. (-77?-
SEMINŢE
de porum b hibrid, legum inoase, plante
de nutreţ, legume, flori etc. precum şi
m aterial săditor viti.pom icol din cele
mai valoroase soiuri, găsiţi la toate uni­
/ ^ A g r o s e m ^ tăţile AGROSE/VI.
Sem inţe de legume şi flori în plicuri
J\| găsiţi la to ate cooperativele săteşti,
Procuraţi-vă din tim p sentinţele şi m aterialul viti-pomicol ne-
ncesar unităţii dvs.
) Adresa n o a stră e s te : în tre p rin d e re a regională AGIIOSEM
oO răştie sti 9 Mai nr. 17 telefon 379.
K SECŢIA INTERRAIONALÂ ORAŞTIE STR. EXTRAVILAN NR. 10 TE­
CILEFON 320.
M agazine : ALBA 1ULIA, C a lea M oţilor nr. 5 te le fo n 62.
CSZZDCZ^CZZ23CEtt<^ZZ3CZ&Z>CZZZ2CZZ23CZZ22CZZZDCZZ2DCZZ2D