Page 77 - 1963-03
P. 77
Nr. 2562 o w M i muaiSHUUn -AG. 3
jww^«nr-M«uiftr^ --J.V-ZUââWrti*M*& &Lss3tt*w*,rt*m
Edasearea com u n istă a tinerilor
cî®lecetlY lşti — In a t e n ţ ia Popice întreceri sportive
o r g a n iz a ţ iilo r U.T.IMi. d e Sa !sate Cu etapa disputată duminică la Duminică, au avut loc la spi
Petroşani a luat sfirşit faza orăşe talul din Pîclişa, întîlniri spor
C om itetul raional U.T.M. Sebeş Şpring, Păuca, Pianul de Sus, a le efectua un colectivist. Prin nească a campionatului de popice „Cupa E liberării“ la fo tb a l tive la volei, între echipele Să
acordă o atenţie sporită edu M iercurea, Roşia de Secaş etc., tre tinerii colectivişti care au rezervat echipelor feminine. Ia Lu- n ătatea I-Iateg şi Ş co a la m ed ie
cării tinerilor colectivişti în spi au învăţat poezii despre partid, cel m ai m are num ăr de zile- peni, partida dintre cele două echi Din iniţiativa Consiliului oră- La Vulcan, Minerul Aninoa- m ixtă Haţeg, iar la tenis de
ritul dragostei faţă de m unca in c-intece patriotice. m uncă se numără şi Ioan Orlet pe locale, Minerul şi Viscoza, a m asă, între M etalurgistul Cugir
gosp od ărie, faţă ele apărarea clin G.A.C. V ingard, care anul fost aşteptată cu mull interes. ŢI- şenesc U.C.F.S. Petroşani şi cu sa a întrecut destul de greu şi Retezatul Haţeg.
avu tu lu i o b ştesc. Ţn a cest scop, Cu ocazia instruirii aparatului, trecut a efectuat 600 zile-muncă, nind cont că după înfringerea su
organizaţiile U.T.M. de la sate com itetul raional U.T.M. a dat N icolae I.udoşa din G.A.C. Apol ferită în tur la limită, Minerul spe .... ... - .. lo form aţia studenţilor din Peiro- Tinerii jucători care alcătu
sînt îndrum ate să-şi prevadă în indicaţii ea fiecare instructor să dul d e S u s cu 320 ele zile-m un ra să-şi ia revanşa şi totodată să sprijinul com isiei orăşen eşti de ^ ^ scoru l de 2_ ţ (1_ 4 ). iesc echipa de volei a Şcolii
planurile de m uncă acţiuni m e urm ărească îndeaproape felul în că, P itter H ans cu 251 zile-num- aspire la locul iutii în clasament. m edii m ixte din H aţeg s-au
nite să contribuie la educarea care organizaţiile U.T.M. pregă că etc. A crescut în ultim ul timp Forma bună manifestată însă de ju fotbal, s-a organizat o compe- In etapa urm ntoarc participă prezentat bine în acest m eci.
com unistă a tinerilor colectivişti. tesc adunările generale, ce tem e răspunderea tinerilor colectivişti cătoarele de la Viscoza a spulberat Ei au term inat învingători cu
O rganizaţiile U.T.M. din G.A.C. pun în dezbatere, să acorde mai pentru calitatea m uncii ce o orice speranţă a echipei Minerul. tiţie dotată cu „Cupa Eliberă- echipele Energia Paroşeni, scorul de 3— 2. S-au rem arcat
Draşov, Poştat, Cilnic, Ohaba, m ult ajutor birourilor organiza efectuează, interesul lor pentru Viscoza a obţinut o victorie meri de la Haţeg, prof. V ictor Stan-
şi-au prevăzut în planul de m un ţiilor de bază in pregătirea refe dezvoltarea ramurilor de produc tată. Rezultat final 2.077—1.9G3 po rii". In cadrul prim ei etape C.F.R. Petroşani, Unirea Băni- ciu (instructorul echipei) şi
ratelor şi selecţionarea proble ţie aducătoare de m ari venituri. pice doborite. S-au evidenţiat în elevii Eugen M ujic şi Otto Mi
că, printre altele, prezentarea m elor puse in discuţie. In ulti mod deosebit jucătoarele Cornelia s-au disputat două întîlniri. La ta> Preparaţia Petrila, Jiul II hai. De la Sănătatea s-au re
mul timp, adunările generale N um ai în această iarnă, p este 20 Petrovlci, cu 381 p.d., Constanţa marcat Ion Luscon şi Alexan
unor expuneri p e tem e legate de sînt mai bine pregătite, în cadrul cţe tin eri co lectiv işti au cerut Moldovan cu 381 p.d., care au con U ricani, echipa m in erilor din P etrila, Parîngul Lonea şi Ml- dru Săcăreanu.
lor se dezbat problem e legate de con siliilor de con d u cere ale G.A.C. tribuit în marc măsură Ia obţine
cunoaşterea trecutului de luptă participarea tineretului la m unca şi organizaţiilor de partid să fie rea victoriei, precum şi tinerele ju localitate a dispus de Viscoza nerul Vulcan Tot în cursul zilei de dum i
al partidului nostru, al U.T.C., în G.A.C., la con solid area econo- repartizaţi să lucreze în sectorul cătoare Eugenia Biro şi Maria Gal. nică, s-a disputat şi întîlnirea
organizarea unor întîlniri cu ae- mieo-orgamzatorică a acestora. zootehnic. N icolae Savu, Iosif De la învinse am reţinut pe Maria Lupeni cu scorul de 2—1 B. STAICU dintre echipele de tenis de
tivişti de partid şi de stat, cu O rganizaţiile U.T.M. din G.A.C. Bumbu, Mihai Brik, au devenit Nemeş şi Susana Loi. ( 2-1 ). corespondent m asă M etalurgistul Cugir şi Re
colectiviştii fruntaşi, organizarea Apoldul de Sus, Miercurea, Doş- îngrijitori de animale. Pentru ab tezatul Haţeg. Ambele echipe
de joi ale tineretului etc. Preve tat, Pianul ele ,Tos, Cilnic, au pus La Lonea, tinăra formaţie din io M eci am ical au prestat un joc de calitate de
derile acestor planuri se şi în în dezbaterea adunărilor gene negaţia cu care m u n cesc sînt calitate a cedat în faţa jucătoare un bun nivel tehnic, urm ărit cu
făp tu iesc. La G.A C. Apoldul de rale teme cum s în t : „Cum pu lor de Ia Utilajul Petroşani la o di înaintea începerii cam piona eficace în faţa porţii. Scorul interes de numărul mare de
Sus a fost organizată o intîlnire tem obţine 3,000 litri lapte pe apreciaţi şi stim aţi de ceilalţi co ferenţă de 136 popice doborite spectatori. M etalurgiştii au reu
a tinerilor colectivişti cu tov. caD de vacă furajată", „Despre lectivişti. tului de fotbal, m iercuri pe sta de 2— 0 (0 —0) pentru A.S. Cu şit să-i depăşească pe haţegani
Dumitru Oprinescu, m em bru su calitatea muncii", „Fiecare tînăr Scor final 1.705—1.569 p.d. Clasa
pleant al biroului com itetului să efectueze cel puţin 200 zile- Privind educarea com unistă a dionul „Cetate" din Deva, s-au gir, a fost realizat prin goluri în vin gîn d cu scorul de 5—3.
raional de partid, care le-a vor muncă" şi altele. tinerilor colectivişti mai avem mentul campionatului feminin do
bit despre lupta partidului nos însă m ulte de făcut. Noi nu am întîlnit într-un m eci am ical, înscrise de Dinea (m in. 72), cu S-au rem arcat de la oaspeţi
tru pentru făurirea unei vieţi In acest an de învăţăm înt p o reuşit ca clin exp erien ţa acum u popice ss prezintă astfel: 1. Vis
fericite. T inerii din G.A.C. Do- litic, organizaţiile U-T.M. din sa lată de unele organizaţii U.T.M. echipele M ineral Deva şi A S. un şut de la distanţă, şi B ul Ioan Crişan, Ion Stoienescu şi
bîrea s-au întîlnit cu tov. Alexan tele raionului Sebeş şi-au inten să facem un bun al tuturor. Ca coza Lupeni ; 2, Minerul I.upeni ;
dra Ardeleanu, secretar al co sificat munca politico-educativă o problem ă de ordin general, Cugir. Partida a plăcut în ge bucau (m in. 73), cu largul con N ico la e Mi tea, iar de la gazde
m itetu lu i com unal ele partid în rîndurile tineretului în vede care va sta în faţa Comitetului 3. Utilajul Petroşani ; 4- Paiîngu!
Miercurea, care a expus sarci rea însuşirii tem einice de către raional U.T.M. este organizarea lonea. neral spectatorilor prin fazele curs al portarului Demin. Virgil Boza şi Ion Luscon.
nile de mare răspundere ce re fiecare utem ist a învăţăturii mar- timpului liber al tineretului, care
vin tinerilor colectivişti în ve xist-leniniste, a politicii parti în prezent nu corespunde posi S BALOl create. In prima parte, Minerul S a u rem arcat Burtea, Bul- AUREL ANCA
derea con so lid ă rii G.A.C. dului nostru, In acest scop, în- bilităţilor de care noi dispunem corespondent
văţăm întul politic U.T.M. a fost M ulte organizaţii U.T.M. din sa are cîteva ocazii clare de a des bucan şi Toth de la A.S. Cugir, corespondent
In acest an, com itetul raional organizat m ai bine. P este 2.460 tele raionului nostru nu se ocu
U.T.M. urm ăreşte cu consecven pă cu toată atenţia de buna or chide scorul pe care le ratea Tunam , N iştor şi Enderle de
tă m odul în care organizaţiile ganizare a unor „joi“ şi „durai
ză însă cu m ultă uşurinţă. A.S. la M inerul.
Cugir deşi a jucat m ai bine în I. SIMION
cîm p, nu s-a dovedit tot atît de corespondent
„ V ia ţa s o ţie i
mele a fost
U.T.M. din G.A.C colaborează cu tineri frecventează cursurile a 42 nici" ale tineretului, organizarea s a l v a t a 6*
conducerile căm inelor culturale cercuri „Să ne cunoaştem patria unor concursuri sportive, con Zilele trecute, la redacţie a
în vederea prezentării în faţa ti socialistă". 25 cercuri de stu d ie curşuri-ghicitoare etc. Deşi une
nerilor a unor conferinţe şi ex re a Statutului U.T.M. şi 5 ori se organizează, tem atica loi
puneri pe tem e ştiinţifice, agri cursuri politice. Acordindu-se este neinteresantă, neatractivă
cole şi de cultură generală. La mai m ultă grijă bunei d esfăşu La jo ile de tin eret nu se organi sosit o scrisoare. 7 ovarăşul Ioan
G.A.C. Daia, Pianul de Jos, Apol- rări a activităţii acestor cercuri, zează acţiu n i educativ-instructi- Lava, din Curpiniş, raionul
dul de Sus şj altele, au fost ex conţinutului şi eficacităţii, m ulţi ve, cu m are eficacitate în rîndul Sebeş, autorul scrisorii, ne adu
puse conferinţe ca : „Ştiinţa şi propagandişti, printre care şi tineretului, care să conducă la ce la cunoştinţă un fapt petre
religia", „Grija faţă ele avutul tov, Ana Olteanu din G.A.C. Tău, îm bogăţirea cunoştinţelor tine cut în familia sa.
obştesc — sarcină de bază a fie Maria B en ea din G.A.C. Păuca, rilor colectivişti, rezumîndu-se în lată ce ne-a relatat tovarăşul
cărui utem ist", „Dezvoltarea Ioan Mogoş din Pianul de Sus, ultim ă instanţă doar la o seară
continuă a conştiinţei socialiste M ihail SeheJI din G.A.C. Gîrbova de dans. Avem gospodării agri Ioan Lavu.
şi alţii, predau lecţii eu un bogat cole colective ca acelea din Se-
a tinerilor — sarcină importantă +
a organizaţiei U.Ţ.M.". O naştere grea. S-au ivit com
plicaţii. Din cauza durerilor
Printre m etodele folosite de or conţinut, pe marginea cărora se căşel, Apoldul de Sus, Ludoş,
şi a pierderii de sînge, vedeam
ganizaţiile U.T.M. din raionul poartă discuţii interesante, care Draşov, Apoldul de Jos, unde or cum se chinuieşte.
Sebeş în educarea com unistă a ajută pe cursanţi în îm bogăţirea ganizaţiile U.T.M. se preocupă Am alergat la telefon. Me
tineretului se num ără şi acţiu cunoştinţelor politice şi ideolo dicul Cornel Henegariu, de la
nile întreprinse cu ocazia sărbă gice. slab de inform area politică a ti circumscripţia sanitară din co
toririi m ajoratului, cu prilejul muna Gîrbova, raionul Sebeş, a
înm înării buletinului de identi Munca de educaţie ce o desfă nerilor colectivişti, de punerea sosit în scurt timp. După ce i-a
tate, a organizării unor con şoară organizaţiile U.T.M. din dat prunele îngrijiri şi i-a ad
cursuri „Cine ştie cîştigă", „Dru G.A.C., a dat i'ezultate bune. lor în cunoştinţă cu cele mai noi ministrat injecţiile necesare, a
m eţii veseli", învăţarea de cîn- Creşte tot mai m ult numărul ti transportat-o la dispensar.
tece patriotice. A stfel, p este 500 nerilor care depăşesc numărul cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii.
a e ţin e r i, din cadrul G.A.C. de ziie-muncă prevăzute în adu 'Tensiunea arterială îi era în
nările generale ale G.A.C. pentru Asupra acestor problem e va tre scădere. Cu mult sub normal.
De urgenţă i s-a făcut transfu
bui să ne îndreptăm toată aten zie de sînge şi plasmă. Medicul,
împreună cu Ana Arnău şi Log-
ţia, Num ai aşa vom putea con 00000000 oooooooo descr Ioana, cadre sanitare, au
vegheat la via(a sofiei mele
8 Printre construcţiile ridicate § ore întregi.
tribui la creşterea unui tineret ^ în anii regimului democrat-pojiu- g
Tirziu, după miezul nopţii,
cu o înaltă con ştiin ţă, luptători | Iar în Ghelar, sa numără şi clă• o tensiunea arterială a început să
se apropie de normal. Pe fata
FE URMELE MATERIALELOR PUBLICATEhotărîţi pentru traducerea în 8 direa clubului „Nicolae Bălces- 8 medicului brobonită de sudoa
fap te a sarcinilor trasate de § cu". Aici, minerii din localitate re, a apărut un început de zim-
8 fi familiile lor îşi petrec după- 8 bet. Adresîndu-se celor două
Producţie ritmică partid. asistente, le-a spus: femeia este
g amieze plăcute şi instructive, 8 yy Un responsabil... iresponsabil“ salvată.
TRAIAN BRADU 1 participhul la manifestările cui- | Nu după mult timp, sofia
mea va putea munci din nou
prim-secretar al Comitetului X tural-ediicative ce se organi- § Aşa s-a intitulat articolul apărut în Uniunea raională a cooperaţiei de pe ogoarele gospodăriei colecti
raional U.Ţ.M. Sebeş nr. 2.528 al ziarului nostru. Articolul consum Brad, ne arată tn răspunsul ve din Cărpiniş. Datorită con
şi de calitate § zează. § critica o serie de deficiente care exis «ău trimis redacţiei că cele relatate ştiinciozităţii cu care cadrele sa
tau la restaurantul din Brad şi mai sînt întrutotul juste. Conducerea nitare din comuna Gîrbova au
UCOOOOOOTOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOoooooooo ales nepăsarea de care dădea dovadă U.R.C.C. împreună cu conducerea luptat pentru viata sofiei mele,
responsabilul acestei unităţi Ioan cooperativei „Brâdeana“ au analizat în caso noastră este din nou
întreprinderea de industrie lo zatorice, în scopul îm bunătăţirii Inovatorilor — Bendea. In articol se arăta că la deficientele semnalate şi au luat măsu bucurie.
cală „Vasile Roaită" din H aţeg calităţii m obilei. In sala de în sprijin concret, eficient restaurantul din Brad eurâtenia şi
a în ch eiat anul 1962 eu su ccese cleiat furnir pentru menţinerea rile necesare. Printre altele responsa
însem nate. Colectivul de m unci unei temperaturi tehnologice La Fabrica chimică din Orăştje, Ca urmare a acţiunilor întreprin
tori, ingineri şi tehnicieni a ra constante am mai montat o sobă numeroşi muncitori, tehnicieni şi in se numai în două luni ale acestui bilul restaurantului, Ioan Bendea, a
portat îndeplinirea sarcinilor de iar în sala de finisat cu nitrolac gineri manifestă mult interes pentru an au fost înregistrate 18 inovaţii, cu
plan anuale, la principalii indica am asigurat o tem peratură opti descoperirea şi folosirea rezervelor două mai mult fată de aceeaşi peri deservirea cetăţenilor lasă mult de fost schimbat ca fiind necorespunză-
tori, cu o lună înainte de termen. mă executării acestei operaţiuni
pretenţioase. interne în producţie. Comitetul de oadă a anului trecut. Din acestea 1G dorit. tor.
Continuînd şirul succeselor şi . In procesul de producţie, din
în acest an atenţia noastră este sectorul de tîm plărie rezultă m ul partid şi comitetul sindicatului din au fost aplicate. Pe lingă îmbunătăţi
îndreptată înspre îndeplinirea te reziduri care pînă acum se fo
ritm ică a sarcinilor de plan. In loseau la foc şi în alte scopuri. cadrul fabricii sprijină cabinetul teh rea procesului tehnologia de fabrica Au fost luate m ăsuri
egală m ăsură ne preocupă şi îm Ne-am gîndit să valorificăm aces
bunătăţirea calităţii m obilei, ca te deşeuri. Astfel, atelierul din nic in elaborarea tematicilor de ino ţie, aplicarea acestor inovaţii vor a-
re este principalul nostru pro H aţeg s-a profilat pe confecţii de
dus. In anul trecut din cauză că produse de tîm plărie m ici ca tăvi, vaţii, in popularizarea Inovatorilor, duce sconomii de circa 326.000 lei. La rubrica „Cu faţa spre public“ Răspunzînd criticii, conducerea or
nu s-a m anifestat exigenţă la re bibelouri, port prosoape, cutii alrăgînd tot mai mulţi oameni ai In viitor, comitetul de partid şi ca din 6 ianuarie a.c. a apărut o sarica- ganizaşi comerciale locale Alimen
pentru scobitori şi altele care muncii în rezolvarea problemelor de tură însoţită de explicaţie în care se tara Lnterraionala Deva, arăta că au
cepţia interfazică, u n d e lucrări sînt solicitate în com erţ. In felul producţie. binetul tehnic vor acorda şi mai mult arăta faptul că la magazinul alimentar fost luate măsuri pentru a nu se mai
au fost făcute de m întuială şi sprijin inovatorilor, se va îngriji ca din colonia oraşului Cugir se consu consuma asemenea băuturi în acest
I.C.R.M. Tim işoara la recepţii, Pentru dezvoltarea mişcării de ino acestora să 11 se creeze condiţii bune mă anumite băuturi alcoolice, lucru magazin alimentar. Această măsură a
vaţii, pe mai departe, anul acesta co pentru desfăşurarea unei activităţi
mitetul de partid şi-a propus, îm rodnice. fost luată şi la celelalte magazine a-
preună eu conducerea tehnică, orga
IOAN BEŞTELEIE
nizarea unor brigăzi complaxe de ino corespondent nepermis. timentare din cadrul întreprinderii.
ne-a resp in s u n ele garnituri de acesta realizăm b en eficii în sem vaţii pe secţii, care să se preocupe
m obilă. L ipsurile m a n ifesta te în nate. E xem p lele date nu sîn t sin în mod deosebit de rezolvarea pro
perioada anului 1962 au fo st pri gurele m ăsuri preconizate pentru blemelor cuprinse în planul tematic în oraşul Hunedoara: grădinile de zarzavaturi să lucre
lej de învăţăm inte pentru noi. asigurarea desfăşurării în bune de inovaţii pe anul 1963. Merită citată ze colectiviştii cei mai pricepuţi
condiţiuni a procesului tehnolo în această direcţie contribuţia inova O APROVIZIONARE în cultivarea legum elor. Mulţi
In şedinţa de dezbatere a ci gic. In lunile urm ătoare vom ter torilor de la secţia Il-a, mase plasti CORESPUNZĂTOARE CU LEGUME dintre aceştia au fost trim işi pen
frelor de plan pe anul 1963 s-au mina hala dc m ontat şi vopsit ce, unde prin aplicarea unor inova tru specializare la cursurile de
analizat cu spirit de răspundere bucătării, vom m onta o linie de- ţii, productivitatea muncii a crescut Oraşul Hunedoara are o popu G.A.C. au livrat pe bază de con te venituri băneşti. Anul acesta scurtă durată iniţiate în regiu
lipsurile m anifestate. Atunci s-a covil de la secţia asam blat bucă cu paste 8 Ia sută şi s-au obţinut pie laţie num eroasă. Puternicul cen tracte către O.A.D.L.F. şi pe pia ele şi-au m ărit suprafeţele ce le nea noastră. De asem enea, în ur
stabilit şi un plan de m ăsuri teh- tării la secţia de vopsit, pentru se de bună calitate. Cele mai impor tru industrial al ţării are nevoie, ţa neorganizată peste 390 tone le vor cultiva cu legum e. G.A.C. Ba ma desfăşurării prim ului an de
nico-organizatorice. Anul trecut uşurarea transportului şi evita tante inovaţii aparţin inovatorilor Coţ pentru a asigura o bună aprovi gume. Trebuie să arăt că aceas tiz va cultiva legume pe o supra învăţămînt agrozootehnic, unde
se iveau stagnări în procesul de rea degradărilor. Pentru îm bu Vasile, Susan Ioan şi Puian Dionisie. zionare a populaţiei, de cantităţi tă cantitate de legume produsă faţă de 20 ha., G.A.C. S trei pe 15 s-au predat cunoştinţe în dom e
producţie din cauză că şefii de nătăţirea calităţii m obilei ne-am Aceste inovaţii se referă la folosirea mari de legum e care să fie livra anul trecu t de G.A.C. de pe ra ha., Sîncrai pe 12 ha., P eştişu l niul legcm iculturii, colectiviştii
secţii productive nu se aprovizio propus să procurăm două maşini deşeului de polistiren şi polietilenă, te ritm ic şi în sortim ente varia za oraşului n-au asigurat d ecîtîn Mare pe 11 ha. şi altele. Cultu şi-au însuşit cunoştinţe tem einice
nau cu m ateriale la timp, ci le de şlefuit m anuale. Măsuri s-au la recuperarea uleiurilor de la ma te, din primăvară pînă în toam mică măsură cerinţele de con rile de legum e au fost extinse şi pe care acum au prilejul să le
solicitau doar cînd era nevoie. Se luat şi în vederea îndeplinirii şinile „Nora“ şi altele. Muncitorii U- nă, iar unele chiar şi în perioa sum ale populaţiei. în u n ele G.A.C. tinere care n-au aplice în practică.
întîm pla însă ca unele materiale sarcinilor de plan la ram urile ex dilă Ioan, Stoica Ioan şi alţii, din ca da de iarnă. Pornind de la acest mai cultivat pînă acum legume.
necesare să lipsească din magazia tractivă, textilă şi alimentară. drul secţiei mecanic-şef, au propus considerent ne-am adresat tov. ;d T l I e j i M Â i a - Printre ele se numără gospodă ÎNTREBARE : In urma m ăsu
întreprinderii. Atunci unele echi folosirea apelor de condens ca apă Gh. Viţă, preşedintele Consiliu riile colective din Boj, Valea Sîn- rilor luate, ce cantitate de legu
pe erau nevoite să stea pînă se La cariera de nisip m etalurgic caldă la spălarea oxizilor de fier. lui agricol al oraşului regional ÎNTREBARE : Pornind de la georgiu, Strei-Săcel şi Nădăştia me va fi obţinută în anul acesta
procurau m aterialele necesare. s-a deschis un al doilea front de Hunedoara pentru a afla ce mă experienţa anului trecut ce mă Inferioară unde sînt condiţii pri şi în ce m ăsu ră se va asigura a-
Pentru a evita stagnările, aşa lucru. Aici s-au făcut descoper- Comitetul de partid şi comitetul suri au fost întreprinse în acest suri au fost luate pentru o mai elnice şi terenuri favorabile pro- provizionarea pieţei ?
cum prevede şi planul de măsuri tări şi s-au taluzat m alurile. sindicatului se interesează de munca scop. bună aprovizionare a pieţelor duţiei de legume.
tehnico-organizatorice, şefii sec inovatorilor şi controlează modul în Hunedoarei cu legiune ? R Ă S P U N S : Ca urm are a ex
Pentru secţia de producere a care cabinetul tehnic se ocupă de ÎNTREBARE : Pe ce suprafaţă O m are atenţie va fi acordată tinderii suprafeţei cultivate cu
ţiilor prezintă la începutul fie sucurilor din fructe se va procu studierea şi aplicarea inovaţiilor pro au fost extinse culturile legum i R Ă SPU N S: In primul rînd legum elor timpurii, condiţie de legum e cît şi a efectuării unor lu
cărei luni liste cu necesarul de ra o m aşină de um plut şi capsu puse. cole în anul trecu t în u n ităţile a- Consiliul agricol sub îndrum a mare însem nătate pentru aprovi crări m enite să asigure sporirea
m aterii şi m ateriale. Ca urma lat sticle. Peste cîtva tim p vom gricole de pe raza oraşului regio- rea Comitetului orăşenesc de zionarea pieţii în prim ele luni ale producţiei la ha., se vor obţine
re în lunile ianuarie şi februa începe producţia de concentrate Cursuri «Ie ridicare ual Hunedoara şi în ce măsură partid şi a Comitetului executiv primăverii. In acest scop a fost ap roxim ativ 1.162 ton e legu m e şi
rie a.c. nu au m ai existat ase furajere tip ARN.) şi ARNî u nde producţia realizată a satisfăcut al sfatului popular al oraşului re am enajată pînă în prezent o su zarzavaturi. Din această cantita
m enea întreruperi în procesul de vor fi valorificaţi cocenii de po a catâlficârsl cerinţele populaţiei ? gional Hunedoara a luat măsuri prafaţă de 1.613 m.p. răsadniţe, te 547 ton e vor fi livrate de că
producţie. rumb, cetina de brad, făina de de extindere a suprafeţelor cul faţă de 1.500 m.p. cît a fo st pla tre G.A.C. pe bază de co n tra cte
mazăre şi alte resurse locale. In Din inifiativa comitetului de partid RĂSPUNS : In anul trecut gos tivate cu legume, în gospodăriile nificat. Din suprafaţa totală a ră O.A.D.L.F. De asem en ea, o can
Pentru asigurarea îndeplinirii acest scop am procurat aparata- şi a comitetului sindicatului de la cele podăriile agricole colective din agricole colective. Pentru anul sadniţelor, circa 1.400 rn.p. au titate însem nată de legum e va fi
planului de producţie la sorti jul necesar care urmează a fi două linii de laminoare din G.S. Hu P eştişu l Mare, Batiz, Strei, Căla- 1963, su p rafaţa prevăzută a fi fost însăm înţate cu varză tim pu livrată tot pe bază de contracte
m entele de m obilă s-a făcut o re m on tat în prim ul trim estru al a- nedoara, au fost înfiinţate de curind nul Mic, Streisîngeorgiu, Zlaşti, cultivată cu legume, va creşte de rie, ridichi, salată, ardei, vinete cantinelor C.S.H.
partizare judicioasă a forţelor nului 1963. cursuri de ridicare a calificării mun Buituri şi altele au cultivat car la 74 ha. la 104 ha. O serie de şi roşii. Gospodăria colectivă din
de muncă. Ne-am orientat ca cei citorilor. La aceste cursuri, participă tofi, varză, roşii, rădăcinoase, gospodării colective ca acelea din Peştişul Mare a însăm înţat 240 După cum se observă producţia
mai pricepuţi şi m ai experim en Sarcinile ce ne stau în faţă în întreg personalul ce deserveşte cele castraveţi, ardei graşi, fasole ver Batiz, Strei, Sîncrai, Peştişul Ma m.p. răsadniţe, cea din Buituri de legu m e a G.A.C. de pe raza
taţi muncitori să efectueze lucră acest an sînt m ult mai mari. Ele două linii de laminoare. Prin aceste de şi unele legume timpurii pe o re care au cultivat legum e în anul 112 m .p. etc. A ceeaşi a ten ţie s-a oraşului regional Hunedoara a
rile cele mai pretenţioase. Ca ur sînt m obilizatoare. Prin traduce cursuri, muncitorii îşi însuşesc cunoş suprafaţă totală de 74 hectare. trecut, au acum ulat o bună ex crescut faţă de anul trecut de cir
mare şi fluxul tehnologic s-a îm rea în viaţă a prevederilor planu tinţele necesare deservirii utilajelor şi Astfel s-au cultivat 29 ha. cu var perienţă şi au obţinut im portan acordat însăm înţării în răsadni ca 2,5 ori. Insă num ai can tita
bunătăţit iar calitatea lucrărilor lui de m ăsuri tehnico-organiza aplicării metodelor avansate de muncă. ză, 6 ha. cu ceapă, 6 ha. cu ardei, tea produsă pe suprafeţele din
a crescut sim ţitor. M uncitorii ca torice şi a m obilizării întregului ţe şi în celelalte gospodării. jurul oraşului nu va putea satis
re efectuează aceste operaţiuni colectiv de m uncitori vom asigu Lect'nle sînt predate de către mai graşi, 3,67 ha. castraveţi, 4 ha. face cerinţele populaţiei. De ace
m anifestă mai mult spirit de răs ra îndeplinirea ritm ică a sarcini ştri şi ingineri cu o înaltă pregătire Pentru sporirea producţiei de ea, O.A.D.L.F. H un ed oara p e lin
pundere pentru calitatea fiecărei lor de plan, înainte de termenul tehnică. Printre aceştia amintim pe cu fasole păstăi, şi alte culturi. gă contractele încheiate cu
operaţii în parte. stabilit. tovarăşii ingineri Zoltan Lucaci, Mihai legum e consiliul agricol a îndru G.A.C. de pe raza oraşu lu i, a mai
Carabaş'i, Gheorghe Mateescu şi mais Din cantitatea totală cultivată. contractat cantităţi sporite de le
încă din prima lună a anului CORNEL JELEDINŢAN trul Viorel Matei. m at gospodăriile colective ca la gum e cu unele unităţi socialiste
1963 am aplicat în p ractică cî- din alte regiuni ale ţării, în spe
teva din obiectivele prevăzute în directorul I.I.L. „Vasile Roaită" GHEORGHE TAMAŞ cial din Banat şi Oltenia.
planul de măsuri tehnico-organi corespondent
Haţeg
