Page 80 - 1963-03

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 256.3

CPEAXTGOC. UE2M ESS®®®®
ft
n

''¦’n o o c o r o o c o c o o o îcoooooo o o o o o r .t - o o o o o o o n OOOOOQOOOOOOOOOOoooooooooooooooooooooooo VV»%VV»I^VVVVVI,«V»,,»V»'«,,«V".»F«
CREŞTEREA PASĂRILOR ÎN FERME MARI, BINE
8 „GOSPODĂRIILE DE STAT ŞI GOSPODĂRIILE CO- Creşterea păsărilor a de­
venit în ultim ii ani una din
0 LECTIVE TREBUIE SPRIJINITE SA-ŞI CREEZE FIE- ORGANIZATE, UNDE SE FOLOSESC NUTREŢURI c é é h é ii p a e é tfilu fi’ principalele îndeletniciri
8 CARE O MATCA DE PĂSĂRI (GĂINI, CURCI, RAŢE COMBINATE, ESTE MAI ECONOMICA CU 40—50 ale colectiviştilor din Oraş
LA SUTĂ" tie. Ea constituie în acelaşi
1 SAU GiŞTE), SA CREASCĂ 500—600 DE PASÂRI LA timp pentru gospodărie c
8 100 HECTARE. sursă permanentă: de veni­
turi băneşti. Num ai în anul
(Din Raportul asupra mersului îndeplinirii Directivelor Congresului al .r r u trecut, din valorificarea

lll-lert al partidului privind construi ren socialismului la sate şi dezvoltarea 30.000 buc.

agriculturii prezentat de tovarăşul Gliedrglie Ghcorghiu-Dej la plenara C.C. 10000 moled ,

al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie 1901).

COCOOOOO<0000000OOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOO oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo puilor şi a ouălor rezul­
tate de la păsările matcă
vem eondiţii pentru continua 15.000 Lsuc această unitate a realiza'
venituri care însumeaz:
9000 mo

dezvoltare a aviculturii 1 2 G0 Ü U r p este 110.000 lei.
5000 inaíeo. Iată de ce (aşa cum re

iese şi din graficul alătu­

Directivele celui de-;il IlI-lea Con­ ale anului curent această gospodărie proaspătă de vaci, ouă îierte, lapte 15100 llfJC rat), potrivit planului dc
gres al P.M.R. prevăd ca producţia colectivă, a realizat numai din sec- acru etc.). 690 matee» dezvoltare în perspectivă,
anuală de carne de pasăre să ajungă lorul avicol un venit de peste 45.000 la sfîrşitu l anu lu i 1965,
în 1965 la 120.000 Ione, iar produc­ tei. Rezultate frumoase în dezvoltarea Prevenirea bolilor prin vaccinări, G.A.C. „Dacia" din O răştie
ţia de ouă ia 4—4,5 miliarde Bucăţi, creşterii păsărilor au obţinut şi G.A.C. curăţenia puierniţelor prin desinfec- va ajunge să deţină o mat­
adică de două ori mai mare, deci! Sebeş, Bergbin etc. tări şi văruiri repetate, sînt de ase­ că dc 10.000 păsări.
in anul 1959. Pentru realizarea acestor menea măsuri importante de care
producţii va treimi — aşa cum se a- Sînt însă şi unele gospodării agri­ conducerile G.A.C. este bine să ţină cA dd p o sin r i ir a in te c , iiii experienţa i®asirâ
rată în documentele plenarei C.C. a! cole colective care nu au dat atenţia seama. in creşterea şi lirăiirca păsărilor
P.M.R. din iunie —iulie 1901, ca cuvenită creşterii păsărilor. la n a p re ţ d e rú sí re d a i
G.A.C. şi G.A.S. să crească în medie Multe G.A.C. din regiunea noastră
cîte 500—600 păsări la sula de nec­ In scopul reati/ării sarcinilor reie­ au acumulat o experienţă bogată în Pentru a creşte păsări sănătoase' ren unor noi măsuri pentru ridicarea Practica ne-a dovedit că în ­ troducem în hrană abia după
lare teren. şite din documentele de partid şi de creşterea puilor, lucru dovedit prin şi bine dezvoltate este nevoie de ai de adăposturi. De aceea, s-a hotărît
slat, încă din anul trecut organele însăşi numărul mic de pierderi ce l-au dăposturi corespunzătoare, adică să ca pentru găinile adulte să construim grijirea şi hrănirea raţională cin ci zile. în c e p în d de la a-
Unităţile noastre agricole pol să tehnice agricole au luat măsuri con­ avut în anii precedenţi. Datorită a- fie bine luminate, spaţioase, higieni- o hală cu o capacitate de 2000 cape­
contribuie într-o măsură tot mai mare crete în şederea dezvoltării acestei cestui fapt, gospodării colective ca ce. Animaţi de această dorinţă colec­ te. Pînă în prezent am procurat pie­ a puilor constituie principalii ceastă vîrstă, în hrană se ad­
la înfăptuirea acestor prevederi. A- ramuri de producţie la majoritatea ccie din Orăştie, Sebeş, Berghin şi tiviştii noştri aj.i hotărît să exe<?ule triş, var, lemn ele. Ne lipseşte doar
ceasta, mai ales datorită condiţiilor G.A.C., asigiirînd ouăle pentru !nai­ altele au reuşit ca în cursul anului construcţii trainice şi la un preţ dc factori în obţinerea unor pă­ m inistrează şi calciu, iar apa
ce. le oferă regiunea Hunedoara pen­ bai şi diiuzind la G.A.C. peste 3)0.000 1962 să realizeze încărcătura de pă­ cost r îdus. ţigla. Noua hală va fi gata în cel
tru dezvoltarea creşterii păsărilor. pui de o zi. Totodată s-au şcolarizat sări la 109 ha. prevăzută de Direc­ mult o lună de zile şi va costa mai- sări sănătoase, capabile să de băut se dă puilor încălzi­
185 femei care muncesc acum in uni­ tivele celui de-al Ilt-lea Congres al Prima construcţie realizată in gosi puţin de 12.000 lei. Si la construc­
O simplă ilustrare ne poate ediii- tăţile agricole ca şete de terme san P.M.R. pentru anul 1965. podăria noastră a (ost o puierniţâ ţia acesteia vor fi folosite resursele dea producţii m ari de carne tă la tem peratura din puier­
ca asupra avantajelor pe care le a- crescătoare de păsări. De asemenea, pentru 2000 dc pui. Construcţia a- locala. De fapt colectiviştii s-au an­
duce creşterea păsărilor pentru eco­ în cadrul G.A.C. s-au construit 63 Este necesar să învăţăm neconte­ cesleia a fost terminală în mai pu­ gajat să participe prin muncă patrio­ şi ouă, să valorifice bine hra­ niţe. O dată pe zi, introducem
nomia naţională, pentru fiecare gos­ de adăposturi pentru pasări, prevă­ nit clin experienţa gospodăriilor cu ţin de 10 zile şi a costat doar 10.000 tică la realizarea noii hale do păsări.
podărie colectivă şi de stat. I aţă de rezultate bune, din experienţa cres­ de lei. Cum am reuşit noi ca intr-un na. Cum am procedat noi în în apă şi hiperm anganat de
carnea obţinută de la celelalte spe­ zute cu sobe şi cotloane, iar la com­ cătoarelor de păsări fruntaşe şi să timp atil de scurt şi cu o sumă In aceste zile de primăvară vom
cii de animale, carnea de pasăre se plexele avicole din Orăştie, Sebeş şi aplicăm în practică cele mai noi mică de bani să realizăm acest adă­ mai confecţiona coteţe portative cu această privinţă ? In primul potasiu în cantităţi judicios
produce cel mai ieftin. In timp ce Deva s-au folosit cu eficacitate lăm­ cuceriri ale ştiinţei în domeniul a- post ? care vom transporta păsările la cimp,
pentru un kg. carne de porc sînt ne­ pile inîraroşii. vicuUurii. pe mirişti şi poieni. rînd aş vrea să precizez că stabilite.
cesare 5 kg. concentrate, iar pentru Mai întîi trebuie să arătăm că o
un kg. carne de vacă 8 'kg. concen­ Pentru anul 1963, sarcinile pe re­ In acest sens, consiliile agricole în parte din materiale ca: pietriş şi ni­ Asemenea metode de construcţie au în toţi anii de cînd creştem în c e p în d din a 11-a zi, uru-
trate, pentru un kg. carne de pasăre giune sînt mai mari în ceea ce pri­ colaborare cu comisiile de femei, sip au fost procurate pe plan local, fost folosite şi la celelalte adăposturi
sînt necesare doar 3—3,5 kg. de con­ veşte creşterea păsărilor. In acest care au organizai în acest an nume­ iar cărămida a fost confecţionată da realizate in gospodăria noastră. Nu­ păsări fiecare lot de pui a ielile ce le dăm în hrana pui­
centrate. Dacă mai adăugăm ta aceas­ an, staţiunile de incubaţie din ca­ roase schimburi de experienţă în către colectivişti. In plus, colectiviştii mai aşa se explică faptul că şi adă­
ta şi valoarea cărnii şi a ouălor re­ drul regiunii cor livra gospodăriilor domeniul creşterii păsărilor, vor tre­ au prestat şi cile 3 zile de muncă posturile pentru animale au costat pu­ fost cazat în puierniţe spaţioa­ lor sînt m ăcinate din ce în cc
zultate de la păsări putem să ne patriotică Ia ridicarea construcţiei. ţin fiind in acelaşi timp foarte du­
dăm uşor seama cît de avantajoasă colective peste 350.000 pui de o zi, bui ca in viitor să organizeze şi vi- rabile. se, în care înainte ca puii să mai mari.
este creşterea păsărilor. in vederea realizării la stîrşilul anu­ zite la gospodăriile cu rezultate bu­ Aşa stind lucrurile am plătit bani
lui a unui efectiv de peste 120.000 ne, să facă schimburi de experienţă doar pe ţiglă, var şi lemn la care. VASILE VULCU 1ie aduşi (eşa lo n a t) de la in ­ D upă 30 de zile, ra ţiile se
In regiunea noastră sînt multe gos­ găini matcă faţă de 38.000 cît au la faţa locului. s-a mai adăugat valoarea zilelor-mun secretarul organizaţiei de bază
podării agricole colective care s-au existai la începutul anului. In acest că acordate brigăzii de constructori cubatorul gosp od ăriei, s-a fă­ m ă resc la 80 gram e şi sîn t a l­
convins din experienţă proprie de im­ scop conducerile G.A.C., comisiile de Dezvoltînd continuu creşterea pă­ P.M.R. din G.A.C. Răhău
portanţa ce o are creşterea păsări­ femei şi specialiştii vor trebui să ia sărilor, gospodăriile agricole colecti­ In anul 1963 avem sarcina să creş cut o dezinfecţie riguroasă cu cătuite din 25 gram e uruieli
lor in întărirea şi dezvoltarea tor ve din regiunea noastră, vor obţine tem 3.000 de pui. Se impune deci lua GEIEORGHE IR1MIE
economică, fapt ce i-a determinat pe toate măsurile necesare pentru pri­ mari venituri băneşti, contribuind tehnician zootehnist clorură de var. S-au văruit diferite, 25 grame, lapte srnin
colectivişti să acorde o atenţie tot mirea şi cazarea în bune condiţiuni prin aceasta la ridicarea valorii zilei-
mai mare sporirii numărului de pă­ a puilor. nnincă şi mai ales la aprovizionarea pereţii şi s-au confecţionat tînit acru, 5 grame grăunţe
sări la sula de hectare. A.şa de exem­
plu, colectiviştii din Toteşti, raionul Se ştie că puii sînt foarte sensibili populaţiei cu carne şi ouă de pasăre. sobe cu cotlon pentru a asi­ întregi sau zdrobite, 3 grame
Haţeg, realizînd în cîteva luni ale la irig. De aceea în prima săptămî- LIVIU I3EJAN
anului 1962, numai prin vînzarea pui­ nă de creştere ei au nevoie de o gura tem peratura necesară tărîţe de grîu, 4 grame brînză
tor de o zi şi a cocoşeilor venituri temperatură de 28—30 grade, tem­ medio veterinar — şeful secţiei
ele aproape 20.000 Ici, au hotărît ca peratură ce se scade ai 1—2 grade de creşterea animalelor din cadrul puilor. De asem en ea, obser- sau carne crudă, 10 gram e n u ­
in anul acesta să crească peste 2.400 pe săptămînă spre a se ajunge Ia
păsări. vîrsta de 2 luni la o temperatură de Consiliului agricol regional vînd. aglom erări sub firide, în treţ verde şi 8 gram e cartofi.
18 grade. Acest lucru trebuie să-I
De asemenea, G.A.C. din Orăştie cunoască orice îngrijitoare de păsă­ u ltim u l tim p s-au luat m ăsuri In p lu s, sc m ai adaugă 0,5
şi-a dezvoltat an de an ramura avi­ ri, care are datoria să controleze în
colă, ajungind ca în 1962 să crească p entru con stru irea în fiecare gram e d rojd ie de bere şi 0,6
32.000 pui din care a reţinut o mat­ permanenţă termometrele instalate
că de 5.000 găini şi a realizat un ve­ la 8 — 10 cm. de podea. Cu multă puierniţă a cîte unui pod de grame cretă furajeră. Raţiile
nit de 110.000 Iei. In primele 2 luni grijă trebuie asigurată şi furajarea
puitor. In primele două săptămîni de seînduri, deasupra cotlonului, sînt adm inistrate în 6 tai­
creştere, perioadă caracterizată prtn-
tr-un ritm rapid de dezvoltare, se pod care se prelungeşte pînă nuri zilnice.
recomandă ca G.A.C. să asigure nu­
treţuri bogate in albumină (brînză la m ijlocul încăperii. Pe res­ Cînd puii îm p lin esc 90— 100

tul de pardoseală n eocu p at de zile, ra ţiile ajung la 100 gra­

lilllll >8SS S'c/ pi1 yjl f t t !I J!|fI|1M||IL-?re;%JE K E pod, se pun paie care se me, fiind servite de patru ori
* * t !J!§i<AEEEEEEm sk WEEEmWmMi schim bă de două ori pe săp­ pe zi, iar la 6 luni, de trei ori
iWEfEEEm.
W EEwm tămână. D atorită fo lo sir ii pe i>zi.. D upă fiecare • ta in ,v res­
acestor m etod e (căld u ra ve­ t u r ile . neconsum a-te- s-mt- în d e­

nind .de jos în sus este re­ părtate pentru a nu ferm enta, S

partizată uniform ), puii ocu­ iar vasele în care se dă apa, \

Respectarea cu pă întreaga suprafaţă a po­ se spală bine.
strictele a progra­
mului de hrânire dului evitîndu-se în felul aces­ In prezent, gospodăria noa­
a păsărilor consti­
tuie o preocupare ta pierderile prin înghesuire. stră deţine şi un număr în­
de seamă pentru
Ecaterina Serafim- H rănirea puilor se face în sem nat de păsări m atcă. Ale­
ceanu şi Marin Ne-
galescti, îngrijitoa­ mod ştiinţific, începînd exact gerea acestora dintre păsările
re la ferma gospo­
dăriei din Simeria. după 6 ore de la ecloziune. ce urmau să fie valorificate,

laln-le, in foto­ Raţiile pe care le dăm puilor s-a făcut cu m ultă atenţie.
grafia de fală, arl-
în prim ele cinci zile sîn t alcă­ Faţă de îngrijirea şi hrănirea
ministrind un nou
Vom dubla prevederile tuite din- 4 gram e uruieli di­ acestora, m anifestăm de ase­
planului de producţie tain păsărilor.
ferite, 2 grame de brînză sau m enea grijă deosebită. Pe lin­

carne crudă, 1 gram de ouă gă faptul că ele sînt adăpos­

fierte, un gram de m orcovi şi tite în bune condiţiuni şi că

2 grame de lapte sm întînit în hale se face zilnic curăţe­

Ne ocupam de creşterea păsă­ unele măsuri au şi fost luate. Pc după ce în prealabil a fost. nie, le asigurăm o hrană con­
rilor num ai de cîţiva ani. In anul lingă cele trei hale cu o capaci­
1960 am crescu t doar 200 de pă­ tate de 1.000 păsări fiecare, vom acrit. In această perioadă puii sistentă alcătuită din furaje
sări. Peste un an numărul lor a mai construi alte noi încăperi.
ajuns însă la 2.000. In anul tre­ Mă refer în m od deosebit la p rim esc zilnic cîte 10 tainuri. b ogate în u n ită ţi nutritive.
cut, sectorul avicol din gospo­ construirea celor două puierniţe
dăria noastră a fost şi mai pu­ cu o capacitate de 10.000 pui. De Pe m ăsură ce cresc, scădem Din hrana păsărilor nu lipsesc
ternic dezvoltat. Veniturile rea­ asem enea, vom mai ridica încă
liza te în 1962 se cifrează la sum a două hale, cu o capacitate de şi tem peratura în puierniţe am estecurile de uruială, tărî-
de p este 45.000 lei. A 1.000 păsări fiecare. T oate a ces­
tea vor fi am plasate într-un loc (cu cîte un grad la fiecare 5 ţele de grîu, lucerna verde (în
Am dat cele cîteva exemple bun, unde există păşune şi apă.
pentru a arăta felul cum s-a dez­ Ele vor fi term inate în timpul zile, pînă cînd ea ajunge la tim pul verii), m orcovii, ovă­
voltat această ramură în gospo­ cel mai scurt.
dăria noastră colectivă. Pentru 20—22 grade C clsiu s). zul încolţit, drojdia de bere,
anul în curs s-a prevăzut în pla­ Raportat la suprafaţa arabilă
nul de producţie creşterea a de cai'e dispunem , nici num ărul Din a cincea zi dăm puilor creta furajeră etc.
5.000 de găini. La în cep u t aveam de 10.000 pui prevăzut pentru
im presia că va fi im posibil să acest an nu este însă pe măsura ca hrană ouă fierte, brînză Prin aplicarea măsurilor
atingem o asem enea cifră. Dis- posibilităţilor. Tocmai de aceea,
cutînd cu m em brii consiliului de ne străduim ca prin toate m ij­ proaspătă de vaci şi iaurt (so­ am intite, noi reuşim să obţi­
conducere al gospodăriei şi cu loacele să dezvoltăm şi mai muit
alţi colectivişti şi analizînd po­ sectorul nostru avicol. In felul O ra m u ră cu largi p e rs p e c tiv e cotin d 100 gram e brînză la 1 n em an de an p u i şi păsări
sibilităţile de care dispunem , am acesta vom putea contribui într-o
ajuns la concluzia că această ci­ m ăsură tot mai m are la apro­ kg. de am estec şi 3— 4 ouă la sănătoase. Din valorificarea
fră poate fi chiar depăşită. Iată vizionarea centrelor m uncitoreşti
de ce în ultim ul tim p am hotă- cu im portante cantităţi de carne Cu doi ani în urm ă, co lectiv iş­ 100 dc p u i), m orcovi raşi şi lor şi a ou ălor ce le produc,
rît să creştem 10.000 pui dc găi­ şi ouă. Crescînd un mare număr tii din Toteşti au privit cu une­
nă şi 800 gîşte, adică să dublăm de păsări, sîntem convinşi că şi le rezerve înfiinţarea ferm ei de procurat încă două incubatoare, riei să producem 7.000 pui de untură de peşte, în proporţie obţinem însem nate venituri
prevederile planului de produc­ veniturile gospodăriei, ale colec­ păsări în gospodăria noastră. în ­ în care s-au ob ţin u t alţi 5.600 găină şi boboci de raţă, din care
ţie. Pentru a traduce în viaţă tiviştilor noştri vor creşte con­ trebarea dacă vor cîştiga sau, pui de găină şi 250 boboci de circa 5.000 vor fi valorificaţi. de î — 1,5 la su tă din can tita ­ b ă n eşti care con trib u ie la
această hotărîre consiliul de con­ siderabil. dimpotrivă, vor pierde cu o ase­ raţă.
ducere al gospodăriei noastre m enea îndeletnicire, şi-o puneau In ce priveşte veniturile, pla­ tea de hrană uscată. Cînd continua întărire a gospodă
colective are datoria să creeze MIHAI C1BAN m ulţi colectivişti. Propunerea Cînd, din valorificarea puilor nul de producţie al gospodăriei
toate condiţiile necesare. De fapt, preşedintele G.A.C. din venită din partea consiliului de de o zi s-au realizat venituri de colective pe acest an prevede ca puii au posibilitatea de a ieşi riei noastre colective, la ridi
conducere şi susţinută de către 14.900 lei, iar cîteva luni m ai tîr- de pe urm a valorificării a 800
Alba lutia com unişti, cu privire la crearea ziu, prin valorificarea cocoşeilor, găini, 300 boboci de gîscă şi 300 ia soare, nu li se m ai adm i­ carea nivelului de viaţă al co­
ferm ei, a fo st acceptată pînă Ia alte 4.865 lei, colectiv iştii şi-au boboci de raţă, să realizăm ve­
urm ă. Pentru început, s-a procu­ dat seama că ferma de păsări nituri însem nate. Prin vînzarea nistrează în hrană untură de lectiviştilor.
rat un incubator cu ajutorul că­ este una din ram urile aducătoa­ cărnii de pasăre pe baza contrac­
ruia s au ob ţin u t 900 de pui. O re de însem nate venituri băneşti tului încheiat, a ouălor şi a pui­ peşte. Ing. VIRGINIA DĂSCĂLESCU
parte din ei au fost reţinuţi pen­ pentru gospodărie. De aceea, în lor de o zi rezultaţi de la in­ Amestecurile um ede le in­ G.A.C. Sebeş
tru înfiinţarea ferm ei de păsări anul trecut, am cum părat 90 cubatoare, gospodăria va realiza
a gospodăriei, iar restul puilor boboci de gîscă, ajungind ca în un venit de p este 35.500 lei.
prezent să deţinem un număr în­
i-am livrat altor unităţi. In anul sem nat de găini, gîşte şi raţe Pentru efectivul matcă de pă­
m atcă. sări pe care le va deţine gospo­
1962 co lectiv iştii din T oteşti şi-au dăria la sfîrşitul acestui an, au
Pentru anul acesta, ne-am pro­ fost construite din resurse lo­
pus ca in incubatoarele gospodă- cale trei coteţe, iar pentru altele
2, care vor fi ridicate în acest

IP \ N NO an, s-a procurat o m are parte
din m ateriale. Ţinînd seam a de
A posibilităţile pe care le avem, am
A sta b ilit ca pînă în anul 1965 să
dezvoltăm ferm a de păsări de la

4.090 de bucăţi (m a tcă ) din care

A 2.500 găini, 1.000 raţe şi 500 gîş­
te. Acestea potrivit calculelor
A făcute vor aduce anual gospo­
dăriei noastre colective venituri
A de p este 200.000 Iei. &
A
A TURCU PAVEL mm
preşedinte al G.A.C. din Toln.şli
A I $ II:
A ¦ ¦ i;«
A
A ;„v- ?gf V M iiM É m
A
A 5E5E5E5E5E525E5E5E5E5E5E5E5E555ESH5T2
A
A jţj Cu ajutorul celor 7 incu- K]
A 3 batoare, proprietate ob- !}j
A 3 ştească, Ia G.A.C. din Sebeş
A [0 se vor p roduce anul acesta
A ™ 40.000 de pui.

A C] In fo to g r a fie : ing. Vir-
A a ginia D ăscălescu şi briga-
A ă diera zootehnică Elisabeta
A DANCIU PARASCHIVA
A SUSAN ELENA AVRĂMESCU ELENA CÂRFIN1ŞAN IRINA tij Renţa, urm ărind scoaterea
îngrijitoare la ferm a de îngrijitoare la ferma de a unui nou lot de pui din ^
A îngrijitoare la ferma de păsări a G.A.C. din V inţul îngrijitoare la ferma de păsări a G.A.C. din R ăhău

A p ăsări ~a G.A.C. din V inerea de Jos păsări a G.A.C. din satul ü. jjj incubator. 5j
> '* * '’*• Xb.Ţfe-itiiV»
4 fcsSa. v. -a.V. lai «. 1 ^ Aurel Vlaicu V ini

E52sassasEEiajseatncararae?caacictj: