Page 81 - 1963-03

Nr. 2563
Unul dintre mijloacele importante
pentru Întărirea legăturilor partidului
cu masele, pentru mobilizarea oame­
nilor muncii din oraşe şi sate la în­
făptuirea hotărîrilor partidului şi gu­
vernului îl constituie activul fără do
partid. In lumina sarcinilor reieşite
din documentele celui dc-al III4ea
Congres şi a plenarelor C.C. al
P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea
muncii organizaţiilor de bază cu ac­
tivul fără de partid, biroul Comitetu­
lui raional al P.M.R. Orăştie a acor­
dat o atenţie permanentă acestei la­
turi importante a muncii de partid.
In acest scop membrii biroului şi ai
comitetului raional de partid au mers
in organizaţiile de bază. ajutîndu-lo
si îndrumîndu-le in selecţionarea ac­
tivului fără de partid, în îmbunătă­
ţirea activităţii acestuia. De aseme­
nea, Iov. Alexandru Sulutiu, prim se­
cretar, tov. loan Diaconescu şi loan
Păstrăv, secretari, cit şi ceilalţi mem­
bri ai • biroului Comitetului raional
al P.M.R. Orăştie au tăcut expuneri
în fata activului fără fie partid pe
teme ca: „Apărarea şi dezvoltarea
avutului obştesc“, „Despre discipli­
na in muncă“, „înaltul titlu do mem­
bru de partid“ etc. Drept urmare, in
raionul Orăştie numărul lowjrăşilor
din activul tară de partid a crescut
continuu. De exemplu, la slirş-itul a-
nului 1962 am avut in raionul nostru
un număr de 3.756 tovarăşi în acti­
vul fără de partid, fată de 3.665 citi
erau in aceeaşi perioadă a anului
1961. Din aceştia 1.77-1 fac parte din
activul fără de partid care munceşte,
pe lingă organizaţiile dc bază da la
otaşe, iar 1.984 îşi desfăşoară activi­
tatea pc lingă organizaţiile dc bază de
la sate.
Comitetul raional de partid, a ve­
gheat in permanentă şi a îndrumat
organizaţiile de bază de a se orienta
in aşa fel incit în activul fără de
partid să fie atraşi muncitori, colec­
tivişti. mecanizatori, intelectuali si
alţi oameni ai muncii cara datorită
activităţii desfăşurate constituie c-
xemplu demn de urmat, se bucură de
prestigiu în fata maselor şi pot să le
mobilizeze în acţiunile iniţiate de or­
ganizaţiile de partid. In acest sens
putem aprecia că organizaţiile de
partid s-au orientat in mod just şi
compoziţia activului fără de partid
este corespunzătoare. Ţinînd însă
cont că în acţiunile iniţiata şl orga­
nizate de partid se ridică din mase
elemente valoroase, organizatori pri­
cepuţi. cu dragoste tată de cauza
partidului, fruntaşi in producţie, Ino­
vatori şi rationalizatori, ţărani colec­ giu organizaţia de partid are un spri­
tivişti. ingineri şi tehnicieni şi mulţi jin preţios din partea activului fă­
alţi oameni ai muncii, biroul Comite-
. tului raional de partid a îndrumat
organizaţiile dc bază de a completa
în permanentă activul fără de partid
cu noi tovarăşi care au dat dovadă
in activitatea lor că merită ace6t lu­
cru.
Datorită ajutorului dat de. cătra bi­
roul Comitetului raional de partid
multe organizaţii de bază au acuntu-
luat o experienţă bogată in munca
cu activul fără de paflid.
Una din metodele cele mal răs-
pindite de muncă cu activul fără de
partid este invitarea acestuia la a-
dunările generale de partid deschise.
Astfel, organizaţia de bază din secţia
turnătorie de la U.M. Cugir văzînd
că procentul de rebut este ridicat, a
convocat o adunare generală deschi­
să pentru dezbaterea acestei proble­
me. la care au fost invitaţi si munci­
tori din activul fără de partid. Pe
baza propunerilor făcute s-au putut
elabora măsuri care au dus la scă­
derea procentului de rebut de la 6,5
la 5,5 la sută. O practică bună în
ceea ce priveşte antrenarea activului
fără de partid in rezolvarea unor pro­
bleme s-a dovedit că are şi organi­
zaţia de bază din cadrul întreprinde­
rii de panificaţie din Cugir. Spriji-
nindu-se pe activul fără de partid
această organizaţie de baza a izbutit
să elaboreze şi să traducă în fapte
o serie de măsuri menite să contri­
buie la îmbunătăţirea calităţii pîinii.
CUM INSTRU1M Şi EDUCAM TINERETUL ŞCOLAR
Urmăresc cu viu interes m a­
terialele ce apar în ziar la ru­
brica de discuţii. Cele publicate
recent au ridicat problem e deo­
sebit de im portante, legate dc
form area la elevi a unor trăsă­
turi dc caracter şi deprinderi
sănătoase, pe baza unei profun­
de cunoaşteri a particularităţi­
lor lor psiho-m orale. S-a subli­
niat, pe drept cuvînt, cit de im ­
portantă este activitatea profe­
sorilor şi învăţătorilor depusă în
această direcţie, cum uneori lip­
sa de înţelegere, de tact pedago­
gic, ca şi aplicarea unor proce­
dee greşite, influenţează negativ
dezvoltarea ulterioară a copilu­
lui.
Dar, în educarea elevului, un
rol to t atât de în sem n a t revine
fam iliei. Părinţii trebuie să fie
mereu alături de şcoală, să spri­
jine fiecare acţiune întreprinsă
de cadrele didactice, să fie aproa­
pe de preocupările copiilor şi
ale educatorilor lor şi să-i ajute
cu răspundere dc cîtc ori este ne­
voie.
Sint diriginta clasei a X-a B.
In activitatea mea m-afn stră­
duit să ţin o perm anentă legă­
tură cu părinţii elevilor, să-i pun
în curent cu acţiunile şcolii, cu
situaţia la învăţătură şi discipli­
nă a copiilor lo r ; am rezolvat
împreună de m ulte ori proble­
me im portante pentru bunul
m ers al procesului instructiv-
rrenvvymBmrximrxr-’rrrr.^?<?,->-/.*ay
BALAZS RUDOLF
secretar al Comitetului raional
al P.M.R. Orăştie
In cadrul organizaţiilor de bază din
oraşul Orăştie, s-a permanentizat
pration ca de liecare dată cu ocazia
tinerii adunărilor generale ale organi­
zaţiilor de bază, unde so analizează
aspecte ale muncii economice, să (ie
invitat şi activul fără dc partid, fiind
astfel consultat asupra măsurilor luate
tic organizaţia fio bază. Tot cu aceas­
tă ocazie, organizaţiile do bază re­
partizează sarcini concrete tovarăşilor
din activul fără fie partid ajulîndu-i
apoi la realizarea lor. Organizaţia de
bază dc la fabrica „Vidra“, de exem­
plu, analizînd activitatea desfăşura­
tă pentru realizarea planului dc pro­
ducţie pe trimestrul III at anului tre­
cut a invitat si activul fără de partid,
care prin propunerile ce le-a făcut
şi a adus o contribuţie substanţială
la stabilirea măsurilor ce erau nece­
sare a ti luate pentru îndeplinirea
picvedarilor planului de producţie.
Rezultate bune au obţinut şi orga­
nizaţiile de bază din agricultură, caro
îndrumate şi ajutate de către biroul
>i comitetul raional de partid s-au
preocupat îndeaproape de mărirea nu­
mărului celor din activul fără de
partid prin atragerea in rindul aces­
tora a celor mai buni colectivişti, in­
gineri şi tehnicieni. De pildă, activul
tără de partid al organizaţiei de bază
din gospodăria colectivă „Dacia" din
Orăştie este format dintr-un număr
de 53 tovarăşi. Aceştia au fost re­
partizaţi pe brigăzi şi echipe cu sdi-
cini concrete de a mobiliza inlreaga
masă de colectivişti la îndeplinirea
sarcinilor ce stau în fata gospodăriei
colective. Ca rezultat al muncii des­
făşurate de activul fără de partid sub
îndrumarea organizaţiei dc bază. în
anul 1962 lucrările in cadrul G.A.C.
s-au desfăşurat la timp şi in bune
condiliuni, participarea colectiviştilor
la muncă fiind mai mare ca in anii
precedenţi. Mulţi tovarăşi care fac
parte din activul fără de partid din
cadrul acestei gospodării au efectuat
in anul 1962 un număr mare de ziie-
muncă. De exemplu. loan Ambrus a
efectuat un număr de peste 400 zile-
muncă, SOfica Szeghedy 230 zile-
muncă, Chilia Bodea şi Mlnerva Eodea
peste 200 zile-muncă.
In lupta pentru întărirea e.oonomi-
co-organizatorică a G.A.C. din Geoa-
ră de partid. Acesta este Invitat la
adunările generale deschise ale orga­
nizaţiei de partid, 1 se dau in studiu
anumite probleme care trebuie rezol­
vate etc. De exemplu, in cadrul unşi
adunări generale deschise a organiza­
ţiei de partid la care au fost invi­
taţi si tovarăşi din activul fără de
partid s-a discutat despre dez­
voltarea sectorului zootehnic. Mal
mulţi îngrijitori au sesizat cu
acesi prilej faptul că se pier­
de timp preţios cu adăpatul vi­
lelor, axistind o singură fîntînă la
care trebuie adăpate 400 vite. Pentru
a se remedia acest neajuns s-a pro­
pus să se studieze această problema
şi să se ia măsuri. Organizaţia de
partid a găsit bună această propune­
re si de aceea a hotărlt să încredin­
ţeze sarcina de a studia posibilitatea
de a asigura o sursă de apă necesară,
unor tov'-ăşi din activul fără de
partid care lucrează în acest sec­
tor. Colectiviştii loan Crişan, Adam
Kerecheş şi alţii din activul fără de
partid au privit cu răspundere această
sarcină. Pe baza studiului, ei au con­
statat că se poate săpa un put mai
adine care să aibă un debit suficient
de apă pentru a alimenta, printr-o
Instalaţie, toate trei 'grajdurile. In a-
a^mwer/nexxrasn-.ee«ftcwssgf-şimrnanHaaaosa ,
educativ. Ca urmare, tot m ai
m ulţi părinţi, cum sîrit Blindu
Pauna, Ign ătescu Aurel, Grtin-
feld Sim ion, Nicoară Procopie
şi alţii, vin cu regularitate la
şco a lă pentru a sc in teresa ele
cop ii, ele felu l cu m îşi în d ep li­
nesc sai'cinile, cu scopul de a
ne ajuta în muncă. Pe lingă
aceştia însă, m ai există şi părinţi
care nu num ai că nu-şi m anifes­
tă interesul pentru astfel de
problem e dar de m ulte ori, prin
atitudinea lor, dezorientează co­
piii, îi îm ping chiar la repeta­
rea unor abateri. Despre citeva
asem enea aspecte întâlnite în ac­
tivitatea m ea de dirigintă, aş
vrea să vorbesc în acest mate­
rial.
Eleva A. F. co m itea o seric dc
abateri de la disciplina şcolară.
Părăsea internatul fără să ceară
învoire, se plim b a pe stradă in
afara tim pului liber prevăzut de
program, se prezenta la şcoală
într-o ţinută necorespunzătoare
etc. O dată, cînd a lipsit neîn­
voită de la internat şi a fost
trasă la răspundere pentru acest
lucru, în loc să-şi recunoască
greşeala, a răspuns cu aroganţă
f?
cest scop ei au prevăzut a se monta
o motopompă si conducte care şă a-
sigure alimentarea cu apă a animale­
lor chiar în grajd. S-a cerut apoi şi
părerea comuniştilor Ion Bătrină şi
Vasila Stoica. Împreună au prezentat
apoi această propunere organizaţiei
de partid şi conducerii gospodăriei.
Propunerea a fost însuşită de condu­
cerea gospodăriei şi s-a procurat o
motopompă şi conductele necesare in­
stalaţiei.
Atragerea colactiviştilor din activul
fără de pârliţi la îndeplinirea sarcini­
lor ce stau in faţa organizaţiei de ba­
ză necesită tolodată şi o permanentă
muncă de creştera şi educare a lor.
In acest scop organizaţiile de partid
repartizează comuniştii cu vechime sa
se ocupe do 1-2 tovarăşi din activul
fără de partid. De pildă, organizaţia
de partid din G.A.C. Cioara arc creat
un activ fără de partid care cuprin­
de 92 de colectivişti. Dc creşterea şi
aducerea lor se ocupă tei mai buni
comunişti. Tov. loan Ursu s-a îngri­
ji! de colectiviştii Vasile Zinca şi
Umil Fulescu din activul fără de
partid, comunistul Sabin Emandi avea
c-r sarcină să se ocupe de educarea şi
creşterea tovarăşilor Achim Olaru şi
Vasile Stănilă. Datorită preocupării
celor doi comunişti, colectiviştii de
care s-au îngrijit şi-an ridicat nive­
lul politic, au îndeplinit sarcinile în­
credinţate de organizaţia de partid.
Cunoscind mai bine telul pentru care
luptă partidul nostru, ei au cerut să
fie primiţi în rindul candidaţilor de
partid Apreciind activitatea lor con­
cretă, nivalul lor politic, comuniştii
l-au primit în rindul candidalilor de
partid.
Organele si organizaţiile de partid,
sub îndrumarea comitetului raional de
partid desfăşoară în prezent o acti­
vitate susţinută pentru mobilizarea şi
mai largă a maselor muncitoare din
fabrici şi uzine, din gospodarii de
stat şi colective la înfăptuirea in
cele mai bune conditluni a sarcini­
lor ce decurg din.planul de stat pe
1963. Trebuie Insă să arătăm că in
cadrul raionului nostru mai există
inej organizaţii de bază ca acslea de
la staţia C.F.R. Cugir, secţiile tran­
sport şi chimie II de la Fabrica chi­
mică din Orăştie, cooperativa „Viată
nouă" Orăştie, satele Almasul de
Mijloc si Ardeu care nu se preocu­
pă in mod susţinut si permanent de
lelul cum munceşte activul fără de
partid, tiu-1 antrenează în rezolvarea
unor sarcini. Biroul Comitetului raio­
nal da partid şi-a propus ca pe vii­
lor să acorde acestor organizaţii dp
bază mai mult sprijin pentru a-si îm­
bunătăţi activitatea.
In cadrul măsurilor prevăzute a fi
luate pentru continua îmbunătăţirea
munciLJn acest domeniu, membri ai
biroului comitetului raional de partid
j ~>' V iii' cri prilejul instruirii apa-
rî'ulni iie partid şi a secretarilor or­
ganizai „ n de bază din G.A.C, G.A.S.
si S.M.T. care are ioc in prezent, des­
pre sarcinile ce Io revin organizaţiilor
¦de partid in munca desfăşurată cu ac-
ţ'vrl fără de partid. Biroul comitetu­
lui raional de partid şi-a prevăzut de
asemenea să organizeze in cursul lu­
nii aprilie uu schimb de experienţă
ia care să participe secretarii unor
organizaţii de partid de la sate. Pe
biz.=j unui plan se vor organiza in fa­
ta activului ele partid conferinţe, ex­
puneri cara să contribuie la creşterea
şt educarea acestuia.
SSsjpMîies8! p e ie m e e d u c a tiv e
Printre acţiunile educative ce
le iniţiază organizaţia U.T.M. nr.
2^ de la lam inorul d e s în n ă din
C.S. H unedoara se num ără şi în-
tîlnirile cu com uniştii care le
vorbesc tinerilor despre viaţa
din trecut şi trăsăturile omului
de tip nou ce trebuie să carac­
terizeze pc fiecare tinăr.
R ecent, tovarăşul M ihai Aioa-
nei a făcut o expunere pe tema
atît m ie, cit şi directorului şco­
lii. Am chem at atunci părinţii
la şcoală. A venit tată) elevei.
L-am inform at asupra acestor
com portări şi i-am atras atenţia
că ele influenţează în rău re­
zu ltatele la învăţătură. Acesta
însă, nu a luat m ăsurile necesa­
re pentru îndreptarea elevei, ci
a răspuns că noi sîntem aceia
care n-o înţelegem şi o persecu­
tăm, că ea este o fire mai vioaie
şi că, în definitiv, ceea cc a fă­
cut, sîn t fleacu ri. E leva A. F.,
încurajată în acest tel, a conti­
nuat şirul abaterilor. Atunci,
consiliul pedagogic a hotărît eli­
minarea ei din internat. O situa­
ţie neplăcută pentru elevă, dar
mai ales pentru părinţi, cărora
acest fapt. ca şi discuţiile purtate
cu noi ulterior, le-au dat de gin-
dit. De atunci, părinţii au ţinut
o m ai strinsă legătură cu şcoa­
la, au m an ifesta t o grijă atentă
faţă de copil, de com portările
lui. Unindu-ne eforturile am reu­
şit să îndreptăm eleva pc dra­
mul bun. Ea face parte acum
dintre elevii disciplinaţi şi con­
ştiincioşi ai clasei. Dacă părinţii
procedau aşa de la început se
evitau din tim p urm ările acte­
lor de indisciplină a elevei.
Mai rău este că unii părinţi
continuă să-şi „protejeze" copiii
fără a-şi da seam a cit dc m ult
greşesc, cit dc dăunătoare este
DRWDt $ « [ » PAG. 3
?T'TC^'^ TyTKTilvm^
IA NOUL CLUB
B rig ă zi ştiin ţific e ia s a te De cutând salariaţilor de la Spita­ seri literare, concursuri „Cine ştie,
lul din Piclişa, raionul Haţeg, le-a cîştlgâ“, prezentări de cârti ele.
Cele patra brigăzi ştiinţifice de acesteia au răspuns la 961 de fost dat in folosinţă un nou club. Clu­
pe lingă Comitetul pentru cultu­ întrebări. In cadrul clubului au luat fiinţă o
ră şi artă al Sfatului popular ra­ bul dispune de încălzire centrală, o echipă de cor, una de teatru şi o a-
ional clin H aţeg, au efectu at în D um inică, 17 m artie, cele pa­ bibliotecă cu 1.600 volume, materiale chipă de dansurir care au prezentat
acest an, 14 deplasări în satele tru brigăzi ştiinţifice s-au depla­ sportive eta.
raionului. sat în satele Stei, Dem suş, Săla­ pentru pacienţi şi pentru salariaţii
şul Inferior şi Ohaba de sub Bibliotecara clubului, Iov. Iuga E- spitalului citeva spectacole.
Oamenii m uncii din Măccu, Piatră. lena, a organizat deja la bibliotecă
Sălaşul Superior, Sîm pctru, Hă- IOAN POGAN
ţăgel etc., au prim it cu acest In dum inicile următoare, bri­ corespondent
prilej răspunsuri la cele mai di­ găzile ştiinţifice se vor deplasa
verse problem e cc-i interesează. in alte sate ale raionului. IE —
In cele 14 con su lta ţii date de rde fiică — cinematograful „23 Au­
brigăzile ştiinţifice, mem brii PETRE FÂRCAŞIU (H a d io- gust“; SEBEŞ: Cind co!sacii erau
corespondent mari — cinematograful „Progre­
24 MARTIE 1963 sul“ ; Dragostea te aşteaptă — ci­
nematograful „M. Sadoveanu“ :
PROGRAMUL 1 : 6,00 ; Cînte- ORĂŞTIE. Partea ta de vină —
A r ta în M o ld o v a şi Ţ a r a R o m în e a s c ă ce şi jacuri populare ; 7,10 Con­ cinematografui „V. Roaită“ ; Omul
în seco lu l al X lX -le a
cert de dimineaţă ; 8,00 Sumarul amfibin — cinematograful' „Flacă­
presei centrale ; 8,10 Şcoala şi via­ ra"; HAŢEG: Start către ne­
Concursul, gen „Drumeţii ve­ ror întrebărilor puse. Numai în­ ţa ; 8,30 Muzică populară ; 9,00 cunoscut — cinematograful „Popu­
seli", organizat dc Şcoala m edie trebările de baraj au adus ele­
din Orăştie eu elevii claselor a vilor din clasa a X-a B cîştiga- Muzică de estradă ; 9,30 Teatru la lar" ; BRAD: Fata cu care eram
X-a A, B, şi C, pe tem a : „Aria rca concursului.
în Moldova şi Ţara Romîncas- I microfon pentru copii : „Semnale prieten — cinematograful „St. ro­
că în secolul al XlX-lea", s-a înainte de concurs, elevii cla­
bucurat de un succes deosebit. selor VII—XI, au prezentat salvatoare“ ; 11,00 Program muzi­ şie" : LONEA : Curcanii — cine­
spectacolul „La şezătoare".
Concurenţii, bine pregătiţi, au cal cerut dc oamenii muncii dc pe matograful „Minerul" : TEIUŞ: La |
dat răspunsuri com petente tutu- TIMIŞ DRAGOŞ
corespondent ogoare; 11,30 Vorbeşte Moscova; 30 de ani — cinematograful „V.
12,00 Muzică din opere cerută de Roaită" : ZLATNA : Căluţul coco­
ascultători ; 12,30 Vitrina cu nou­ şat — cinematograful „Muncito­
tăţi dc muzică uşoară ; 13,10- Dc rul“; ILIA : Casa de la răscru- •
toate pentru toţi ; 14,00 Melodii ce — cinematograful „Gh. Doja“;
A cţiuni c u ltu ra 1 - e d u c s . t v e p e n tru tin e re t populare cerute dc ascultători ; APOLDUL DE SUS: Omul de lin­
14,30 Interpreţi dc muzică uşoară ; gă tine — cinematograful „23 Au­
15.10 Piese instrumentale ; 15,30
In sala clubului m uncitoresc rin de la Şantierul nr. 9 con­ Din viata satelor patriei : 16.10 gust".
a! sindicatelor din oraşul regio­ strucţii a voibit tinerilor despre
nal Petroşani se organizează în „Viaţa şi activitatea luptătorului Muzică din opere: 16,40 Formaţii O h ile tin
fiecare săptămână diferite acti­ com unist ceh Julius Fucik" şi a artistice de amatori de la sate :
vităţi cultural-educative pentru fost prezentată opera scriitoru­ 17,00 Muzică de estradă; 17,15
tin e r e t: concursuri gen „Cine lui ceh.
Muzică : 18,30 Album de romanţe ;
ştie cîştigă", prezentări şi recen­ La această m anifestare au par­
zii de cărţi, jocuri distractiv-edu- ticipat p este 300 de tineri şi ti­ 19,33 Melodii... melodii... — emi­
cative etc. nere.
siune de muzică uşoară ; 20,00 PENTRU 24 ORE
La u ltim a acţiune culturală ce C. IONESCU Teatru la microfon — premiera
a avut loc aici, tov. Ste'.ea Ma- corespondent
„Fiicele“ ; 21,20 Muzică de dans. Vreme schimbătoare cu cerul mai
S p e c ta c o l p e n tru colectivişti PROGRAMUL II : 7,00 Cîntă mult noros. Vor cădea ploi locale.
fanfara reprezentativă a Armatei : Temperatura staţionară, ziua va fi
Echipa artistică a ceferiştilor şi-au dat concursul Constantin 7,30 Drag mi-c la gospodărie — cuprinsă intre 7 şl 12 grade, iar
din staţia Simeria-triaj a pre­ Ungureanu. Mihai Cărbune. cîntcce şi jocuri populare : 8,00 noaptea între 0 şi 4 grade. Vântul
zentat recent în laţa colectiviş­ Formaţii de muzică uşoară ; 8,30 va suila moderat cu intensificări
tilo r dirt Tîm pa un bogat pro­ Gheorghe Blăgă'lă, Elena Cazan Clubul voioşiei ; 9,00 Melodii popu­ locale din vest şl nord-vest.
gram dc cîniece şi dansuri popu­ şi alţii.
lare. lare romineşti şi ale minorităţilor PENTRU URMĂTOARELE
C. DIACONESCU
La susţinerea spectacolului corespondent naţionale cerute de ascultători ; 3 ZILE
9,30 Muzică uşoară de compozitori Vremea rămîne favorabilă pre­
sovietici : 10,30 Revista presei străi­ cipitaţiilor cu temperatura în scă­
ne : 14.05 Cîntă Luigi lonescu ; dere treptată.
14,30 Cine ştie, cîştigă ; 15.15 Din
cîntecele şi dansurile popoarelor ;
e ce rra rulai filmul aşteptat? 15,45 Muzică de estradă ; 17.00 Arii
| din operete ; 17.25 Muzică uşoară COOPERATIVA
DE INVALIZI
I cerută de ascultători ; 19,00 Muzi­
*V **-» că uşoară dc Ion Vasilescu ; 19.30 „PROGRESUL“ DEVA
t In viata şalelor noastre, cinema- un episod din lupta ţăranilor pen­ Cîntecc Şi jocuri populare ; 20.05 strada Dr. Petru Groza.
^ tograful a devenii astări nu numai tru dreptate şi libertate sub regi­ Muzică de dans de compozitori ro nr. 2, telefon 380.
5 un lucru obişnuit, dar }i necesar. mul burghezo-moşieresc. Bucuria mini ; 20,30 Noutăţi pentru iubi­ Execută pentru populaţie şi
! Colectiviştii se interesează de fil­ colectiviştilor a fost unanimă. ..Ne­ torii muzicii populare romineşti. instituţii lucrări de reparaţii:
mele re rulează in talele lor şi le apărat. miercuri seara vom merge
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­ — vulcanizare Ia : şoşoni,
( vizionează cn plăcere alunei cirul la film" — şi-au s’rr/s ei. Dor lu­ DIOJURNALE: 7.00; 13.00; 19,30. galoşi, cisme de cauciuc, an­
velope şi cauciucuri pentru
q or.cstca sini bine prezentate, ciad crurile ou luat n întorsătură neplă­ j 22,00 ; 23,50 ^programul I) ; 7.50 motociclete, biciclete, turisme,
f sini însoţite de jurnale şi ciad ştiu cută. La Boz filmul n-a rulat, iar 14,00; 18,00; 20,00; 23,00 (pro­ autocamioane etc.
i precis că sosesc cu regularitate. oamenii a\i rămas dezamăgiţi. gramul II). Comenzile se primesc la
f Păcat că aşteptările colectiviş'lor De ce n-a rulat filmul la Boz ? secţie în strada Mihai Vitea­
f» nu sin' întotdeauna satisfăcute. Citeva însemnări luate din proce­ @ in e m n zul nr. 1 sau la sediul coope­
rativei.
Uneori, filmele întârzie sau nu so­ sul verbal nr. 12. cu care era în­
sesc dc loc. alle- soţit filmul venit De asemenea, cooperativa e-
nri. se rulează fără u! O „ de la cinemala- 24 MARTIE 1963 xecută la domiciliul clienţilor,
sonOr sau cu în­ ™ graful sătesc dhi DEVA • Divorţ italian — cine­ spălat de rufe, curăţat de pan­
treruperi dese, Sit­ Gurasada. vor fi matograful „Patria“; HUNEDOA­ tofi, curăţenie generală in
s' bătătoare, iar ;n multe cazuri opc- edificatoare RA : Lupeni 29 — cinematograful locuinţe, holuri şi scări co­
\ ratorii nu. respectă orele de rulare. — ..Actul l — l-am primit rupt „Victoria“: SIMERIA Vară roman­ mune, la preţuri convenabile,
tică — cinematograful „/. Pinti- de calitate superioară şl la
q Colectiviştii din satul Boz. raia- şi cu lipsirii“: „Actul ll — rupt termenele stabilite de comun
lie": PETROŞANI: Cinci oameni acord cu clienţii.
t nul Ilia, ne relatează un corespon- şi uzat“. la drum —cinematograful „Al. Sti­
d.ent al ziarului nostru, an aşteptat Pe verso procesului verbal, ope­ hia* : Crimă fără pedeapsă — ci­ Comenzile se primesc Ia
ratorul din Gurasada a linul să nematograful „7 Noiembrie"; ALBA secţia spălătorie din strada
[ULIA : Sub cupola albastru — Cuza Vodă nr- 37 sau la se­
(I de mult timp rularea şi la r.neina- mai adauge ¦ ..Tov operator, te cinematograful „Victoria”; Dama
jj lograful lor a filmului ..Setea", en- rog lipeşte filmul şi încearcă, dacă P diul cooperativei.
Q nosCut de ei din cronicele ziarelor, poţi. să-l repari, cu l-am ridat
t din relatările celor care l-au vizio- foarte prost".
\ nat in alte părţi., lată insă că la Faţă dc o asemenea situaţie ope­ •OO O O OOOOOOOOOSXXXSOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 0004 OOWOOOOOOOOtfOOWOOOOOOÎ
i 13 martie, a (ost programat şi aici ratorul din Roz a luat o măsură
\ rularea acestui film, care reflectă sigură: n-a mai rulat filmul. Poa­ UCA TORI!
te că măsura a fost bună, dar oare
« Contractînci laptele de vacă şi de oaie cu I.C.l.L. Sim erîa,
$tv-sa. colectiviştii au rămas mulţumiţi ? Cber.eficiaţi de urm ătoarele avantaje :
Desigur că nu ! 0 prim iţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor,
* avansuri de bani în contul contractului,
Cum justificăm noi in fata co­ • preţuri convenabile pentru produsele predate,
® repaitizări de păşuni.
lectiviştilor din Boz motivul pen­ Pentru încheierea de contracte vă veţi p rez e n ta Ia punctele
tru care filmul n-a rulai ? Este su­ Lşi centrele de achiziţionare a laptelui din com una respectivă, sau
!direct oficiilor raionale.
„Contribuţia tineretului din ţara ţ ficient să le spunem că filmul a
noastră la opera de desăvârşire 5 venit rupt. că e uzat ? Colectiviş­ kV X X X X X X JO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O © o
a construirii socialism ului", în ji tii ştiu doar ră statul plăteşte oa­
care s-au făcut referiri la acti- ş meni care trebuie să se îngrijească
vitatea practică a tinerilor de la ^
lam inorul nostru. Expunerea s-a i ea tor să li se prezinte filme săptă-
minal şi nu oricum, ci in condiţii
bune.
bucurat de unanim ă apreciere ? In acest caz, cei care sini plă­
din partea tinerilor.
tiţi pentru o asemenea treabă, ar
GH. TAMAŞ trebui să răspundă.
corespondent f Q . r
atitudinea lor în formarea ca­ Şi alt exemplu. Părinţii ele­
racterului acestora. vei A. D. nu sc in teresează de
situaţia fiicei lor la învăţătură,
Am ob servat că elevu l C. fuge de com portările morale ale aces­
de la ore în repetate rînduri. teia. Deşi le-am făcut în repe­
M-am dus şi am stat de vorbă tate rînduri vizite la dom iciliu
cu tatăl copilului. Acesta insă pentru a le atrage atenţia asu­
i-a luat apărarea, spunînd că lip­ pra unor abateri, părinţii nu au
seşte de la şcoală m o tiv a t: o m anifestat preocupările necesa­
dată fiin d că l-a durut capul, al­ re pentru îndreptare. Ca urm a­
tădată deoarece ar fi mîncat re, eleva continuă să aibă o ţi­
ceva şi i s-a făcut rău etc. Lu­ nută necorespunzătoare în şcoa­
cruri, desigur, nereale după para­ lă şi pe stradă, să nu acorde
vanul cărora părintele încerca atenţia cuvenită învăţăturii, fiind
să justifice com portarea copilu­ corigentă la câte două sau chiar
lui. Apoi a afirm at că şi alţi co­ trei obiecte. Stînd de vorbă din
pii fug de la ore şi că nu-i un
lucru atît de rău în aceasta. Ur­ nou cu părinţii, aceştia au răs­
marea a fost că. datorită aces­ puns că ei n-au autoritate asu­
tor absenţe repetate, copilul nu pra fetei, să ia şcoala m ăsuri.
şi-a însuşit tem einic m ateria De ce n-au autoritate ? Lesne de
predată, cauză pentru care nu a înţeles. Deoarece nu au ţinut le­
putut urma, după absolvire, fa­ gătura din tim p cu şcoala, nu
cu ltatea preferată. Am ales a- au tras la răspundere copilul
cest exemplu din anii precedenţi atunci cînd era necesar, i-au per­
ca să arăt un caz recent şi con­ mis întotdeauna să procedeze
secinţele asemănătoare pe care aşa cum crede el de cuviinţă,
le-ar putea avea dacă părinţii fără a-i da îndrum ări.
vor persista în atitudinea lor.
Exem plele pe care le-am înşi­
E leva C. D. o b işn u ieşte să rat mai sus, rem arc încăodată,
meargă la film neînvoită, să se sînt izolate. Ele arată însă cît
plim be m ult, m ai ales la ore ne- se poate de convingător că pă­
perm ise, să şi aleagă fără dis- rinţii şi cadrele didactice tre­
cem ăm înt prietenii. Am vorbit buie să facă front com un pentru
cu părinţii elevei şi le-am ară­ a asigura copilului o educaţie
tat abaterile acesteia. M ama ci unitară, dc tip nou. Atît noi, ca­
însă ne-a dat un răspuns nepo­ drele didactice, cit si părinţii,
trivit, lipsit de spiritul de răs­ avem nobila datorie de a depu­
pundere pe care trebuie să-l aibă ne toate eforturile pentru for­
un părinte : „Dacă băieţii o plac, marea unor oameni integri, cu
să placă şi ea băieţii !". Urm a­ înalte entităţi mora'e. tem einic
rea este că, cu toate eforturile pregătiţi pentru viaţă, folositori
noastre, eleva, bizuindu-se pe
acest „sprijin", continuă să să­ societăţii noastre socialiste.
vârşească abateri dc felul celor
arătate. Prof. EMILIA NISTOR
Şcoala medic „Decebal" Deva