Page 83 - 1963-03
P. 83
y y y y jy . 'Í . •?
• Magazin ; (pag. II-a) ;
'
• Pregătiri in vederea în Cabana Pietrele
cheierii anului de invăţămînt din masivul Rete
de partid la sale; zat oferă turiştilor
un minunat loc do
° Am recuperat rămînerea odihnă, de re-
în urmă; creiere.
» Posibilităţi există — să In iolograîie:
fie valorificate cu pricepere ; Cabana Pietrele,
• Bilanţ bogat în realizări ;
• Din sălile tribunalelor;
• Sport;
(pag. IlI-a) ;
LA CIESTEMEA PRODUCTIVITĂŢII MÜNCH? ° De peste liolare ;
(pag. IV-a)
E tu z u sm e -
Perfecţionăm continuu Conferinţa Uniunii regionale Azi, la căm ilele
a cooperativelor de consum
cu •’ a n e
Numeroşi colectivişti vor avea şl
procesul tehnologic Ieri, 23 m artie, a avut lo c în nul de venituri şi cheltuieli pe astăzi prilejul de a participa la bo
sala de festivităţi a sfatului 1963 şi darea de seam ă a co m i gatele manifestări cultural-educative
In raportul prezentat de tovarăşul ceaslă perioadă mişcarea de inova popular regional con ferin ţa U- siei de revizie.
Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-al ţii şi raţionalizări. Spre exemplu, prin niunii regionale a cooperative organizate pentru ei în cadrul că
111-lea Congres al P.M.R. se arată că aplicarea unei inovaţii a maistrului lor de consum H unedoara. La Salutul Com itetului regional minelor culturale din regiune. Ast
în anul 1905 producţia de laminate a principal Ioan Bălan, s-a micşorat conferinţă au fost prezenţi pes de partid a fost adresat confe fel, comitetele regional, raionale şi
tării noastre va trebui să înregistre simţitor timpul de revărsare a cilin te 250 delegaţi care au reprezen rinţei de către tov. Ioan Arde- orăşeneşti pentru cultură şi artă
ze o creştere însemnată care se va drilor la caja de 800 mm. Inginerul tat pe cei p este 155.000 coope leanu, secretar al Com itetului re vor trlmile la sate circa 113 confe
obţine atît pe seama punerii in func Moise Bugariu şi energeticul Mircea ratori din regiunea Hunedoara gional al P.M.R. renţiari care vor prezenta expuneri
ţiune a noi capacităţi de producţie, Delapela au realizat o inovaţie prin Au m ai p articipat tovarăşii An pe teme cum sînt „Chipul moral al
cit şi prin creşterea productivităţii care a crescut viteza de retragere Pe marginea docum entelor pre
muncii la agregatele existente. drei Cervencovici şi Ioan Arde zentate, num eroşi delegaţi au omului nou", „Sistemul socialist —
a săniilor la ferăstraie şi ritmul de purtat discuţii fructuoase şi au factor hotărîtor al dezvoltării lumii
Practica a dovedit că una din căile debitare a laminatelor. Aplicarea al leanu, secretari ai Comitetulu făcut propuneri valoroase m eni contemporane", „Cum este alcătuit
cele mai scurte care conduce la ob te să ducă la îm bunătăţirea în corpul omenesc" etc. De asemenea,
ţinerea unei productivităţi mereu tor inovaţii c a : marcatorul mecanic regional al P.M.R., D um itru De viitor a întregii activităţi a coo 14 brigăzi ştiinţifice vor răspunde
crescînde este perfecţionarea conti în spatele cajei finisoare şi contec- în această zi la întrebările ridicate
nuă a procesului tehnologic. I.n tionarea unui plan înclinat pentru jeu, preşedintele Comitetului de locuitorii satelor Feneş, Vălişoa-
secţia noastră bunăoară, procedind evacuarea rotundului in ajustaj au ra, Sălaşul Superior, Demsuş, Almaş-
astfel, s-n ajuns la realizări impor condus la creşterea in continuare a executiv al Sfatului popular re
tante. Productivitatea muncii a cres
cut cu regularitate. In 1961 s-a în capacităţii de debitare a laminatelor gional, Ioan C hico şi Maria Ma peraţiei. Pe baza p ropunerilor Selişie şi altele.
registrai o productivitate (în tone pe la ferăstraie şi evacuarea ritmică a
om şi lună) cu 21 la sută mai mare novici, membri ai Comitetului e făcute şi a sarcinilor ce stau Colectiviştii din Ilia şi Teiuş vor
decit în 1960. Cea înregistrată in fierului rotund. xecutiv al Centrocoop, precum şi în faţa organizaţiei regionale participa Ia două consultaţii ştiinţi
1962 este cu 18 la sută mai mare de Exemple asemănătoare s-ar putea num eroşi invitaţi. cooperatiste, conferinţa a adop fice ce vor trata temele „Mecaniza
cât cea realizată în 1961. In lunile tat hotărîri corespunzătoare. rea lucrărilor Ia culturile prăşitoa-
ianuarie şi februarie '63, productivi da încă multe. Ele ilustrează in P articipanţii Ia conferinţă au re" şi „Creşterea taurinelor“. In cen
tatea a crescut cu 12 si respectiv 0 mod pregnant că atunci cind există ascultat darea de seamă a Con In ultim a parte a lucrărilor trele metodice Borthelot, Băieşti şi
la sută, faţă de media anuală a lui o preocupare susţinută din partea în siliu lu i U niunii regionale pe a- sale, conferinţa a ales 36 de de Sarmisegetuza, din raionul Haţeg, vor
'62. tregului colectiv pentru obţinerea n- nul 1962, darea de seam ă asu legaţi care vor participa la cel îi organizate pentru colectivişti, în
nor rezultate din ce in ce mai bune, pra activităţii economico-finan- de al IV-lea Congres al C oope cadrul zilei de odihnă, seri de între
Creşterea continuă a productivită se găsesc mereu noi şi noi metode ciare pe aceeaşi perioadă, pla raţiei de consum din R.P.R. bări şi răspunsuri, programe artis
ţii muncii ne-a permis să dăm patriei şi căi cara conduc la perfecţionarea tice, întreceri sportive etc.
cantităţi apreciabile de laminate, procesului tehnologic şi deci la spo
peste pian, în fiecare an. rirea productivităţii muncii. I a curăţatul păşunii In cadrul fazelor intercomunale al
celui de al VII-lea concurs al for
Dar să ne oprim puţin asupra prin Anul 1968 a adus in fata colecti In scopul asigurării creşterii pro Trandafir Crăciun, precum şi ulemişlii maţiilor artistice de amatori, vor a-
cipalelor îmbunătăţiri tehnologico vului nostru de muncă sarcini noi. ducţiei de iarbă pe păşuni, zilele (re Partenie Cozma, Elisabela Serca şi alţii. vea loc întreceri la Coroieşti, ora
care au condus la realizările amin Ponderea sortimentelor cu laminare fute un număr de 187 tineri şi vîrst- şul regional Petroşani, Vinţul de
tite. Mai iutii trebuie amintit că dificilă : profite I.U., otel pentru tea- nici de pe raza comunei Vorţa, raio M. BOTA şi G. GÎRBOVEANU Jos şi Ampoiţa, raionul Alba, Zdrapţi,
ne-am orientat spre laminarea de vă, a crescut mult fată de anii pre corespondenţi raionul Brad, Valea Lungă, raionul
blumuri cu greutate optimă, coea ce cedenţi. Prin urmare pentru a ne rea Ilia şi Şibot, raionul Orăşlie.
a permis creşterea producţiei de la liza şi depăşi planul de producţie,
minate pe unitate da timp. Introdu pentru a obţine o poducfivitale spo nul Ilia, au participat la acţiunea de Concurs pe marginea unui fi!m
cerea acestui procedeu a necesitat rită, este necesar să aducem noi îm curăţare a păşunii comunale de spini,
modificarea calibrajului la caja de bunătăţiri in procesul tehnologic şi
Muncitorul Nicolae Fătu, de Ia atelierul mecanic al Uzinei „Victo 800 mm, prelungirea platformei de la metodele noastre de muncă. Aşa se muşuroaie, cioate, pietre etc. Conducerea cinematografului „Steaua miilor au fost stabiliţi în urma tra
minare şi montarea a incâ 4 trans- face că nu de mult a început expe In prima zi ei au curăţat 35 ha., efec- Roşie“ din Brad împreună cu comi gerii la sorţi. Au fost premiaţi Şte
ria“ din Călan, îşi organizează bine munca. Acest lucru îi permite să bordoare în fata cajelor finisoare. rimentarea laminării cu cilindrii că telui orăşenesc al femeilor a orga
Apoi, ne-am străduit să mărim capa tuînd 935 ore muncă patriotică, asl- nizat un concurs de întrebări şi răs fan Mitrache, Ion Dodici, Andron
folosească la întreaga ei capacitate maşina de găurit pe care lucrează, citatea de încălzire a buuuurnoT in liţi, cu curenţi de înaltă frecventă. iel economisind peste 2.330 lei. punsuri dotat cu premii, pe marginea Junca, Viorcl Botoş, Ioan Raţ şi Cor
cuptoarele cu propulsie. Pentru aceas Primele rezultate sînt cit se poate filmului sovietic „Flăcări şi flori“. nelia Bîrna.
ta s-au stabilit parametri optimi de In fruntea acestei acţiuni s-au si Foarte mulţi participanţi au răspuns
încălzire în zonele cuptoarelor şi de bune: durabilitatea laminării pe tuat membrii şi candidaţii de partid la toate întrebările. Cîştigătorii pre I. PIRVA
s-o trecut ia evacuarea lor ritmică. cilindru a crescut de 2- 2,5 ori. Este ca : Aurel Zugravu, Octavian Micieu, corespondent
La sortimentele cu productivitate o realizare de seamă. S-a stabilit, apoi
obţinînd o productivitale ridicală. Ca urmare, el îşi depăşeşte lunar nor mare, s-a trecut ta alimentarea cup o tehnologie precisă a laminării ote
toarelor cu blumuri calde, mai ales lului pentru ţevi începînd de la cup
ma cu 15-18 la sulă. •: '¦ '. > 1 ’ în timpul campaniei de tagle. Este toare şi pină la ajuslaj. Aceasta a'
o realizare importantă, care a con condus la creşterea simţitoare a pro
Folo : V. ONOIU tribuit într-o măsură apreciabilă !a centului de scoatere pentru otel ro m FUEAlh. ^
depăşirea ritmică a planului de pro tund de calitatea I. In plus, mai
l®iă cSisipirl pe senin®, din ducţie. trebuie amintit că timpul de schim fii/ r ±L. H-szLlFm&L&n&É: i
ii€L®fLaripă i alaiajilisi caiicră bare a cajelor s-a redus cu circa
La laminarea oţelului rotund pentru 40 la sută prin introducerea unui c;rh- W t& y& b r..
ţevi au fost înlocuite ghidajele cu fic cu responsabilităţi pe fiecare om z 'C fm w m
'bacuri prin ghidaje cu role. In felul şi operaţiune.
Brigada de m ineri condusă de pon en ţa brigăzii in tră 15 oa acesta a crescut timpul electiv de Producţf ia ele mas w e r d l e maA ,
com unistul Laszlo Ştefan, de la meni, care sînt repartizaţi pe lucru la sortimentul respectiv, im- Desigur că in materialul de iată nu
m ina Petrila, a obţinut anul tre fiecare schim b după form aţia: bunătătindu-se totodată şi calitatea sînt descrise toate îmbunătăţirile a- ie
cut viteze m ari de avansare în doi m ineri, un ajutor m iner şi suprafeţei laminatelor. duse in procesul tehnologic în ulti
abataj cam eră, ceea ce i-a per doi vagonetari. mii ani. Important este că ele au poate m ă riţi
m is să sporească considerabil Pînă aici am enumerat o serie de fost afectuate şi au condus la creş
productivitatea m uncii. Pentru Operaţiile de lucru în abataj terea continuă a productivităţii mun Analizele făcute de către specia fală, se realizează sub 700 U.N. la de cele 78 ha. de ierburi perene pen
anul acesta angajam entul luat se succed în felul u rm ător: în îmbunătăţiri aduse procesului tehno cii. Şi, ceea ce-i mai important, că lişti au dovedit că in raionul Aibă hectar. De aici se poate vedea că tru sămînţă existente în raion în a-
de brigada lui Laszlo prevede schim bul I, în prim ele ore se muncitorii, inginerii şi tehnicienii sec producţia de masă verde variază iu la unitatea de suprafaţă, pe păşunea nul trecut, Consiliul agricol a luat
sporirea şi mai m ult a produc perforează găurile de puşcare, logic prin traducerea în viată a pla ţiei noastre sînt trămîntaţi pentru medie intre 6.000—7.000 kg. la ha. Rituri se pot creşte de peste 4 ori măsuri ca în acest an să se înfiin
tivităţii m uncii. Brigada se bi- se ridică un jug de susţinere, căutarea şi aplicarea noului, văzînd pe păşunile de luncă şi şes şi 3.500— mai multe animale decit pe caa de ţeze ioturi seminciere pe alte 80
zuie şi în acest an pe creşterea după care se puşcă. “ Apoi, în nurilor M.T.O. Multe însă se dato în aceasta o cale sigură a sporirii 4.000 kg. pe cele de deal şi munte. hectare. Printre gospodăriile colecti
vitezelor de avansare. tim pul cît a m ai rămas pînă la realizărilor lor. Totodată, s-a constatat că, valoarea la Beca. ve în care s-a organizat producerea
jum ătatea schim bului, se încarcă rează desvoltării ce a luat-o în a- nutritivă a pajiştilor este influenţată De asemenea, în urma regenerării de ierburi pe 5—10 hectare se numără
Felul cum m unceşte brigada cărbunele puşcat şi se execută Ing. IOAN VOINA de o serie de factori. Lucrările agro cele din Cistei, Totoi, Oarda, Be-
ca să ob ţin ă viteze m ari de a- arm area cîm pului extras, se ru- şeful secţiei laminorul de 050 mm tehnice de îmbunătăţire, modul ra pajiştei,' pe mai bine de 150 ha., gos nic, Stremt şi altele. In viitor se va
vansare, m ijloacele telmice-eco- culeşte transportorul blindat ţional de folosire a păşunilor şi com podăria colectivă din Galda de Jos urmări ca fiecare gospodărie colec
nom ice ce le foloseşte, m odul de lîngă front, se face lungirea cra al C. S. Hunedoara poziţia botanică a ¦ovorului vegeta! a ridicat producţia păşunii Rituri la tivă să înfiinţeze asemenea loturi;
organizare a lucrului— au con terului, încheindu-se astfel un ocupă un loc de seamă. Experienţa 19.000 kg. masă verde la hectar. Da astfel îneît să-şi asigure regenerarea
stituit tem a unei discuţii din ciclu de operaţii. începe apoi VEŞTI DIN INDUSTRIA LOCALA unităţilor agricole fruntaşe a arătat torită asigurării leguminoaselor în pajiştilor cu seminţe proprii. Acest
tre şeful brigăzii, tov. Laszlo din nou perforarea găurilor şi se că prin aplicarea măsurilor de îmbu proporţie de 20 Ia sută şi a grami-
Ştefan, şi un colaborator al zia repetă al doilea ciclu de lucrări. Colectivele întreprinderilor (le in Înainte de termen nătăţire a păşunilor, productivitatea ueeior valoroase, la fiecare hectar se lucru rezultă din necesitatea ca în
rului nostru. In schim burile îl şi III se suc dustrie localii ihn regiunea noas acestora poate li dublată sau chiar obţin 3.800 U.N. Pată de aceasta, următorii 3—4 ani să poată fi refă-
ced aceleaşi operaţii de lucru, tră au obţinut frumoase succese !n adunările organizate cu pri triplată. Intre aceste măsuri, aplica pc păşunea Deal, unde nu s-a rege cut covorul vegeta] al întregii supra
„In abatajele cameră din m i realizîndu-se astfel 6 cicluri pe in Îndeplinirea sarcinilor de produc lejul dezbaterii cifrelor de plan pe rea lucrărilor de reînsămintare şi nerat covorul vegetal, se realizează feţe planificate.
nele Văii Jiului obiectivul prin zi, echivalînd cu 6 m etri înain ţie şi realizarea unor lucrări de amil 1963 colectivul I.I.L. „floria" suprainsămînlare prezintă o mare o producţie sub 4.000 kg. masă verde
cipal al brigăzilor pe linia creş tare sau o avansare de două bună calitate în primele luni ule din ,A!ba fulia a hotăril să înde însemnătate. Astfel, datorită aplică ia ha., în acelaşi timp valoarea nu Pentru acest an s-a stabilit să se
terii vitezelor de avansare este cîm puri de cărbune pe schim b acestui an. lată cîteva aspecte. plinească sarcinile de plan în mod rii unui complex de lucrări agroteh tritivă pe unitatea de suprafaţă fiind supraînsamîntaze cu ierburi valoroa
atingerea unui ritm de muncă şi aripă de abataj. ritmic. Orgunizînd mai bine man nice şi refacerii covorului vegetal de 6 ori mai scăzută. se suprafaţa de 200 ha. pe păşunile
care să asigure extragerea a două Pe gustul cumpărătorilor ia, anlrcnînd în întrecere majori prin reînsămînţare, gospodăria colec gospodăriilor colective din Galda;
cîm puri de cărbune pe schimb, Iată încă un aspect al orga tatea muncitorilor, colectivul a- tivă din Sîntimbru a reuşit să ridice Scăderea valorii nutritive se dato- Totoi şi Drîmbar. In acest scop s-au
din fieca re aripă de abataj. A- nizării m uncii noastre. Cînd bri Garniturile de mobilă de tip tninlil a reuşit să realizeze planul producţia păşunii Rituri la 16.600 kg. reşte faptului că păşunea Deal este făcut amestecurile de ierburi, urmînd
n u l trecu t brigada n oastră a a- gada se apropie la 4 m. de ho I.L.U.-2 produse de întreprinderea de producţie fa lunile ianuarie şi masă verde la hectar, în timp ce de acoperită în mare parte cu graminco ca peste cîteva zile să treacă la su-
tins periodic acest obiectiv. In tar, pregătim atacarea aripei din de industrie locală din Brad sînt februarie in med litmic. Astfel, in pe păşunea Beca Coastă, unde nu îmbătrînite, cu o putere slabă de praînsămîntări. Pentru a asigura buna
anul acesta n o i urm ărim ca a- partea opusă a abatajului. Con mult apreciate de cumpărători. Pen luna ianuarie planul a fost înde s-au făcut lucrări de regenerare, se regenerare. Şi alte gospodării cole.c- reuşită a acestei acţiuni, suprafeţele
cest ritm să se statornicească com itent cu terminarea cam e tru acest motiv, colectivul secţiei plinit in proporţie de 102 Iu sută obţine abia 5.000 kg. iarbă la hectar. live, c-a da pildă cele din Mihalţ, supraînsămîntate vor fi excluse de la
zi de zi. In luna trecută, da rei respective, pregătim m onta de timplărie s-a străduit ca şi in iar in luna februarie in proporţie După reînsămînţare, în alcătuirea Oarda şi Drîmbar, prin aplicarea lu păşunat timp de 2—3 ani. In felul
torită organizării judicioase a rea craterului şi transportoru acest an să execute cit mai multe de 107 la sută. hi prezent sînt compoziţiei covorului vegetal de pe crărilor de reînsămînţare şi supra- acesta se va evita bătătorirea solului,
m u n cii în abataj, brigada a a- lui blindat în cam era opusă. In garnituri de bună calitate. Munca păşunea Rituri, leguminoasele, în însămîntare în complex cu celelalte fapt ce va permite o înrădăcinare
tins acest ţel. Extragerea a două acest fel noi reuşim ca în tim p lor a fost încununată de succes. toate posibilităţile ca planul pro deosebi. trifoiul alb, participă în pro lucrări agrotehnice au ridicat pro puternică a ierburilor.
cîm puri de cărbune pe schim b, ce avansăm în aripa respectivă Zilele trecute la recepţia celor 38 porţie de- 10—.15 la sută, iar restul ductivitatea pajiştilor de 2—4 ori.
din fiecare aripă de abataj, a să facem şi pregătirea în vede garnituri de lip I.L.H.-2 executa ducţiei globale pe primul trimes suprafeţei este ocupată de graminee Realizarea planului de măsuri cu
devenit un fapt îm plinit. A spo rea prăbuşirii în aripa term ina te în acest an. comisia a acordat valoroase. In urma calculelor făcute ¦In urma analizelor făcute s-a con privire in sporirea producţiei păşuni
rit sim ţitor viteza de avansare tă. Prin această organizare noi calificativul de ,.foarte bine“. La tru să fie îndeplinit înainte ilc ter s-a constatat că la un hectar de pe statat că .în următorii ani în raionul lor va sta permanent în atenţia con
şi pe această bază brigada noas reuşim să nu avem goluri de obţinerea acestui succes şi-au adus această păşune se obţine aproape Alba pe mai mult de 9.300 ha. pă siliului agricol raional şi conduceri
tră a extras în luna februarie producţie. o contribuţie deosebită tîmplarii men. Cele mai bani' rezultate an 3.000 U.N., iar pe păşunea Beca, unde şuni, al căror covor vegetal nu poate lor unităţilor agricole, astfel asigu-
aproape 900 tone de cărbune Nicolae Bolot, Ioan Litra şi alţii. lipsesc leguminoasele, gramineele sînt fi regenerat prin îngrăşări, păşunat rînd îndeplinirea sarcinilor stabilite
p este plan, faţă de 480 tone cît Pentru păstrarea acestui ritm fost înregistrate de sectorul meta de slabă valoare nutritivă şi buruie raţional sau alte metode, vor trebui în domeniul creşterii animalelor şi ri
a dat în luna ianuarie. Randa de m uncă, în fiecare zi, este ne nile ocupă 20—25 la sută din supra- efectuate lucrări de reînsămînţare şi dicării productivităţii lor.
m en tu l m ed iu o b ţin u t a atin s 8.3 cesar ca conducerea sectorului lurgic. supraînsămînţare. In acest scop, con
tone cărbune pe post. să ia măsuri pentru a ne asi siliul agricol raional acordă o deoss- Z. GROZA
gura aprovizionarea cu m ateria bită atenţie producerii seminţelor de
Cum procedăm noi pentru ex le cît m ai aproape de locul n os ierburi valoroase necesare. In afară tehnician cu baza furajeră ,
tragerea a două cîm puri de căr tru de m uncă, In ceea ce ne Ia Consiliul agricol raional Alba
bune pe schim b, din fiecare ari priveşte, nu vom precupeţi nici
pă de abataj ? In prim ul rînd un efort pentru ca din abata Fabrica de cărămida
lucrul în abataj este organizat jul în care lucrăm să extragem produce
pe baza unui grafic ciclic, pre- cărbune mai m ult şi de bună ca
vszîndu-se desfăşurarea concretă litate". Pe lingă întreprinderea ile in
a operaţiunilor de lucru. In com dustrie locuia ,',l. C. Prima“ Orăş
C. MATEESCU tia funcţionează şi o fabrică tic că
rămidă. Este vorba de fabrica din
Economii la piesele de schimb Pricaz. Deşi era stabilit ca aceas
ta să-şi reia activitatea la l apri
Prelungirea duratei de func m otoarele electrice de la m aca lie u.c., ea a început să producă
ţionare a m acaralei portale şi încă ilin 22 martie. In vederea
reducerea cheltuielilor pentru raua portală, datorită căreia se realizării celor 9.330.000 bucali
piesele de schim b la această cărămidă prevăzute pentru acest
macara, a frământat m ult timp obţin econom ii anuale de 33.755 an, conducerea întreprinderii a luat
o serie de măsuri lehnico-organi-
colectivul de la secţia transpor lei num ai la piesele de schim b. zaloricc. Printre altele amintim
turi a Uzinei „Victoria" Călan. Este asigurată totodată func montarea a două cazane cu aburi
Nu de mult, mai m ulţi m unci
ţionarea continuă a macaralei, pentru aburirea cărămizilor, des
tori de aici au realizat o reu
evitîndu-se stagnarea circulaţiei chiderea unui curs de calificareyşi-
şită m od ificare a cu p laju lu i la altele.
vagoanelor cu m ateriale pen
tru furnale.
N. MANEA
corespondent ÎN V ELIŢI DOAR IN PUF, S-AU AŞEZAT CA LA E X PO ZIŢ IE .
