Page 84 - 1963-03

' PAG. 2 OÄ. 5 Ü Ä Nr. 2564
^ÜEMai^CT!^
Bumerangul din Ginko(ha

Agent de circulaţie cibernetic Cuvinlul „bumerang“ evocă deo- ză de turmă pentru a-i speria şi i
bicci vi mintea noastră imaginea a-i obliga să se întoarcă înapoi, |
S-au împlinit zilele trecute nouă a fost instalată o buclă metalică izo­ nesfirşitelor savane australiene, cu­ Uneori ei îl folosesc cu succes şi I
luni de clnd la intersecţia dintre bu­ lată, pusă în legătură cu firele unul treierate de vinălori aborigeni. To­
levardul Cernîşevskl şi strada Ccai- dispozitiv de calaţi şi care serveşte tuşi, bumerangul australian nu este Ia vînatul potirnichilor, gîştelor şi
kovski din Leningrad funcţionează drept emiţător. De îndată ce o maşină un fenomen izolat. Se cunosc de ratelor sălbatice.
fără întrerupere un agent de circu­ trece deasupra buclei, în dispozitiv
laţie... cibernetic. se primeşte un semnal — o infor­ mult rude ale sale in India, în Me­ Tanvîcighinul — un toiag plat şi
maţie. „Agentul de circulaţie" ia repe­ scurt, încovoiat ca un arc — amin­
Cu o mină autoritară, insă invizi­ de hotărîrea necesară şi îndatinea­ xic şi chiar in Egipt. De regulă, teşte foarte mult de arma Minato­
bilă, el reţine afluxul de pietoni, dind ză vehiculele, ţinind s?ama ca aces­ rilor australieni. Este adevărat că J
întiietale unei maşini sanitare sau a tea să rămină la intersecţie cit mai acestea sint ciomege de aruncat, după ce a fost aruncat, nu se in- 8
serviciului de pompieri. puţin posibil. El acordă întiietale ma­ toarce înapoi la ccl care l-a lansat. I
şinilor spitalelor de urgenţă sau ale care în zborul lor înscriu o curbă
înainte, aici se afla un automat, pompierilor. Sub caroseria acestora complicată. Atunci, ce fel de bumerang este j
aşa cum sini multe In Uniunea So­ este fixată o ramă dintr-o simtă obiş­
vietică. Dar el funcţiona după nuită do izolare. Apropiindu-se de in­ Cu cîţiva ani in urmă, etnogra­ acesta ? Aici este cazul să se arate
principiul unui mecanism de ceasor­ tersecţie, şoferul maşinii respective că in mod greşit se crede că toate
nic, aprinzînd .şi stingînd luminile se­ ccorectează curentul în ramă şi cind ful sovietic I. Gurvici a descoperit bumerangurile australiene „ştiu" să
maforului la fel ziua şi noaptea, du­ atesta se află exact în dreptul bu­ se întoarcă înapoi. Numai o mică
pă un program, stabilit dinainte, fără clei do sub asfalt, dispozitivul pri­ in regiunile aspre ale Arcticii încă parte dintre ele. cele mai uşoare,
însă să tină seama de afluxul de meşte un semnal şi maşinii i se dă o rudă apropiată a bumerangului, au această proprietate ; proiectilele
pietoni sau autovehicule care, bine­ cale liberă în afară da rind. Dar da­
înţeles, nu este acelaşi în toate o- că un şofer, trecind de buclă, nu a denumită lanvîcighîn. a cărei bio­ grele de aruncat întrebuinţate la
rele zilei. ţinut seama de semnalul verde şi s-a vinăloare se comportă ca şi con­
oprit în dreptul semaforului sau a grafie, potrivit datelor obţinute cu
Automatul a fost înlocuit printr-un tras pe parlea stingă a drumului, o- prilejul săpăturilor arheologice fratele lor din Ciukotka.
„semafor gindilor“, realizat de Vladi­ colind bucla, dispozitivul „îl pedep­
mir Lapinski, candidat în ştiinţe teh­ seşte“, făcindu-1 să aştepte. efectuate, datează de multe mii de
nice, şt de inginerul Lev Rohovici, in ani.
colaborare cu maiorul de miliţie Gho- Cind do ambele părţi ale intersec­
nadii Gusev. ţiei s-a adunat un număr egal de Păstorii ciultei aruncă tanvicighî-
maşini, „agentul de circulaţie" ciber­ nul după renii rare se îndepărtea­
Pe o distantă de 70 m„ pe cele pa­ netic da întiietale arterei principale.
tru taluri ale intersecţiei celor două Dispozitivul este reglat pentru o anu­
mari artere din Leningrad, sub asfalt mită viteză şi dacă noaptea o maşină
Încearcă z-o depăşească, ea este o-
ba Centrul de calcul al Academiei do Ştiinţe a U.R.S.S. unde se E c M p a ftil „ d e z g h e ţa t prilă.
rezolvă cu ajutorul maşinilor de calcul probleme din toate ramurile
economiei naţionale a Uniunii Sovie tice. De mult timp, atenlia oamenilor fă sint preocupaţi de problema: In cele nouă luni de cind a fost
instalat, „agentul de circulaţie“ ci­
IN FOTO: Inginerii V. Cibisov şi M. Skripkina lucrînd la maşina bernetic a funcţionat cu o precizie
rapidă BESM-2. ireproşabilă. Calculele arată că opri­
rile autovehiculelor la intersecţie s-au
de ştiinţă este atrasă asupra ani­ oare nu se poate aplica această redus de patru ori. Au scăzut consi­
derabil şi cazurile de încălcare a re­
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE malelor care hibernează. Printre calitate la organismul omenesc? gulilor de circulaţie. Nu s-au înre­
gistrat nici accidente.
acestea se numără amfibiile, Tcpti- Intr-adevăr acest lucru ar fi u-
In curitid, agenţi de circulaţie ci­
lele, unele rase de mamifere şi til, de pildă, In condiţiile neobiş­ bernetici vor apare şi pe alte artc-
r? din Leningrad, precum şi la Mos-*
Aşezări ale vikingilor descoperite în Canada două specii de păsări: colibri şi nuite ale rălătoriilor cosmice spre cova şi alte oraşe sovietice.

Columb"' — a spus Ings- ornitorincul. O dată cu sosirea lumile siderale îndepărtate care se • La Coulommiers, in nordul Fran­
tad. potrivit ziarului ţei, există o familie al cărei nume
Exploratorul norve­ aşezări vechi intr-o te­ „7 imes". Descoperirile, gerurilor de iarnă şi pînă la în­ pot prelungi timp de zece ani (tim­ este... 1792. Nemulţumiţi numai cu a-
gian, Helge Ingslad a rasă de nisip ilin locali­ consideră el, confirmă tîta, membrii acestei familii cind se
declarat la Londra că vechile saga islandeze, călzirea timpului, primăvara, ele pul cosmic) şi chiar pot depăşi du­ botează iau numele lunii în care s-au
în anul 1000 al erei tatea Lance anx Mea- care povestesc despre născut, cum ar fi de pildă: Ianua­
noastre, cu 500 de ani dous. I’rinlrc descope­ precursori norvegieni ai sint cuprinse de rtn somn înde­ rata vieţii omeneşti. rie 1792. E PRIMĂVARA!
înainte de descoperirea ririle făcute, se află ră­ Iui Columb în America.
Americii de către Co- măşiţele nuci case cu lungat şi profund. Cu acest prilej, Cuin îşi poate păstra omul să­ ° Agenţia France Presse anunţă că
lumb, în insula Terra cinci camere şi o fieră­ Obiectele descoperite un francez, Louis Lourmais, a stră­
Nova (Canada), trăiau rie primitivă cu urme la Lance aux Mcadoias, corpul animalelor să răceşte de nătatea şi cum poate rămine tinăr bătut înot 312 km. în apele fluviu­ m ii 1 T ir \ ir .î
vikingi. de prelucrare a fieru­ printre care se află cuie lui Garonne. Curajosul înotător
lui, metal necunoscut mari şi fragmente de fapt pînă la o temperatură oara din punct de vedere fizic şi spi­ a parcurs această distanţă în 56 ore. 8 Intrucît vulpile aflate in pădu­ tr-o seară, el putea bea o ladă cu
Ingslad a arătat că in băştinaşilor indieni şi bronz, au fost date la Un moment dramatic în timpul teme­ rile din jurul oraşului Kalix din nor­ sticle de bere şi mînca şase tăvi cu
cursul unei expediţii in eschimoşilor din acele expertiză, după înche­ depăşeşte numai cu cîteva grade ritual ? Specialiştii în domeniul rarei sale încercări a fost în noaptea dul Suediei se înmulţiseră peste mă­ plăcinte.
partea da nord a insu­ timpuri. ierea căreia se va pu­ de 23 februarie, cind, din cauza sloiu- sură, autorităţile locale au anunţat
lei, încheiată în toamna blica o declaraţie finală punctul de îngheţ. bionicii presupun că vor putea re­ rilor de gheaţă, vasul care l-a escor­ că pentru fiecare piele de vulpe ce le Armută din evul mediu? Nu.
anului trecut, el şi o e- „Din dovezile de care asupra rezultatelor ex­ tat pe lot parcursul celor 312 km. va fi adusă vor plăti suma de 15 go- Acesta este noul lip de costum
chipă internaţională de dispunem este probabil pediţiei. Animalele care hibernează con­ zolva această problemă prin ador­ a fost imobilizat şi nevoit să se o- roane. al poliţiştilor din München,
oameni de ştiinfă au cu acest loc era o aşe­ R.F. Germană. Guvernul de la
dezgropat un număr de zare norvegiană dintr-o tinuă să trăiască pe baza grăsimi­ mirea cosmonautului în condiţiile prească in mijlocul fluviului. Măsura anunţată a dat imediat roa­ Bonn are de luptat nu numai
perioadă anterioară lui de. Zilnis numeroşi vînâtori ocazio­ contra cetăţenilor vest-germani
lor din propriul lor corp. S-n sta-’ răcirii profunde (liipotermice) a or­ nali se prezentau cu un mare număr — tot mal numeroşi — care
de piei de vulpe. Totuşi, inspecţiile se ridică împotriva politicii
bilit un fapt interesant: liliacul 1 ganismului său. In acest caz, ne­ Ia faţa locului dovedeau că in pădu­ sale revanşarde şi de înarmare
rile amintite vulpile continuau să atomică, ci şi contra gangste­
trăieşte de aproximativ de 20 de voia de hrană şl de oxigen s-ar fie in număr la fel de mare ca şi rilor — şi ei lot mai numeroşi
înainte. ce săvirşesc atacuri banditeşti
ori mai mult decît celelalte ma- j reduce de sule de ori in compa­ ziua-n amiaza mare.
Care era misterul ? Pină la urmă
mifere care au aceeaşi greutate, ' raţie cu cea normală. Atunci cind s-a descoperit că „vînătorii“ din Ka­ IN FOTO: Coif medieval
lix ajunseseră la concluzia că este modernizat şi platoşă de oţel
Casa din oase de mamut dar cărora nu le este proprie hi- nava sa va apropia de ţintă, „Cre­ mai profitabil să cumpere pieile de împotriva gloanţelor cu care
la lîrgurile de animale din re­ sint înzestraţi poliţiştii din
bernarea Cine ştie, s-ar putea ca ierul electronic“ al rachetei, care giunile lapone învecinate, unde o pie­ München.
le de vulpe se vinde pentru suma de
'Arheologii sovietici au tiv, construită din oase mut, iar oasele mădula- procesele de îmbătrînira a orga­ dirijează zborul său de la start 5-10 coroane. Diferenţa intra în bu­
descopcrit în apropiere zunarele originalilor vînători. După
d,e sal,ul, I,udinovo, regi¦u- {¦'(> mamut. ie au servit drept sus- nismului în perioada hibernării să şi pină la destinaţie, va conecta cum se vede, şiretenia acestora a ega­
lat şiretenia proverbială a vulpii.
nea Briansk (R.S.I'.S.R.), casDeri.,e1pctare fuanredaomesnutp, raa-l ţineri pentru carcasa fie încetinite de mai multe ori. ţ dispozitivul de înaălzire şi va tre­
o casă a omului primi- pereţilor. Vechimea ei ® Ziarul „Liberation“ informează
fniţţ (ie !!q m p t nu se apreciază la 17.000— Tocmai de aceea, oamenii de şliin- , zi echipajul „dezgheţat". că intr-un oraş din Anglia, Haver­
fordwest, o găină care pînă acum era
servit ÎS cranii de ma- 19.000 ani. - J \__J u J t—J V__/ 1 t I t . / o excelentă ouăloare s-a transformat
in... „cocoş“. Neobişnuita „găină" are
P o v este cu... s ă c ă r ic ă acum o creastă magnifică, pinteni as-
cuţiţi şi cîntă din răsputeri cucuri­
Cetăţeanul Constantin Sirbu, din strada 23 August. Deva, s-a îmbătat şi gu. Pe deasupra, continuă zilnic...
h provocat un scandal in plină noapte. Fără nici un motiv, s-a apucat să ouatul.
lovească pe un alt cetăţean aflat prin apropiere.
8 La 24 februarie in localitatea Se-
Pe la mijlociri anului trecut, aparatul de radio al sălii de cultură din caucus, stalul New Jersey, (S.U.A.), a
secţia a ll-a furnale a C.S.IL, s-a defectat. In loc să ia măsuri pentru re­ încetat din viaţă John Sully, în vîrs­
pararea lui, comitetul sindical l-a pus la „păstrare“ fără a se mai preocupa tă de 29 de ani, ca urmare a unui
de soarta acestuia. Nişte şoareci şi-au făcut cuib în el, dcfeclindu-l şi atac cardiac.
mai rău.
După cum relatează agenţia Fran­
ce Presse, pentru ducerea sicriului lui
John Sully au fost necesare şase per­
soane, întrucit acesta cintărea 295 kg.
John Sully ntinca şi bea enorm; in-

Pietre osc'!ante

Intr-o pădure situată bil“. Blocul uriaş de zosen Stein (pfătra fran­
la jumătate de oră de­ granit este aşezat pe o cezilor) — care poate,
părtare de sătuleţul aus­ bază foarte mică şi el de asemenea, fi clăti­
triac Traunstein la sud poate fi clintit cu uşu­ nată foarte uşor. Nu­
mele pietrei datează
de Zwettl, se găseşte o rinţă ou ajutorul unei din 1809, cind ostaşii
francezi au încercat s-o
piatră uriaşă care ofc). pîrghii obişnuite. In a- deplaseze de pe teme­
lia ei, dar nu au reuşit.
lează, denumită de 'o- propiere se află o altă

calnici „cintarul teri­ piatră oscilantă —Fran-

©®

Tii, frate, da’ bine te-ai m ai in stalat! Confort, nu te deranjează n im en i! Muzica-i
muzica !

N a - ţ i -o f r i r i t ă . ...în Roma antică se foloseau Ia dis­ turi foarte scăzute ? O asemenea
tribuirea scrisorilor pe distanţe mari padă este alcătuită din particule f(
„M-am născut cu vreun un şi ceva despre mine. M-au impresionai profund februarie 19t>3 — am stat acolo. Apoi, cercat, dar degeaba. Urechea mea. Constantin cu capul plin rindunele „poştaşi“, care zboară cu te mici şi este atlt de zgrunţuro.
in urmă. Am fost zămislită în pîn- aceste cuvinte. Dar de ce să mă laud ii aud pe cei de la atelier spunind: adică microfonul, era surdă. De la o au­ Şi de halbe, şi de vin, mult mai repede docil porumbeii ? incit pe ea nu pot luneca nici scl
tccclc unei mari întreprinderi elec­ singură! E suficient să amintesc ce tobază din regiune mi-au adus o ure­ Ce năluci (ş! des iţi vin ? !) rlle şi nici săniile.
tronice. Mi s-a dat drumul, nu în lume, spunea un călător : — E sănătoasă tun! che de schimb. Iar degeaba. S-a con­ Să faci spunte cu venin ...caşalolul poate rămine sub apă
ci... la autobaza l.R.T.A. din Deva. Tutorii mei m-au luat înapoi la au­ statai că in timpul cit am fost pacien­ Şi să cari la pumni în plin aproximativ 160 de minute? înainte ...srhiurlle erau cunoscute chiar
M-au botezat — ca pe toate suratele ,.— De cind este staţie de radioam­ togara. Aici însă s-a constatat că un tă ta atelierul poştei, m-am îmbolnăvit Unui om din bun senin ? de a se scufunda el inspiră şi expi­ urmă cu 4.000 — 5.000 de ani ?
mele — staţie de radioamplificare. plificare la autogara, călătorii sint mai capac de la spate lipsea. Au telefonat mai rău. Sau. mai bine-zis, m-au îm­ Ce instinct străvechi, stupid ră adine de 60-70 de ori. sporiţii cu schiurile a început să
bine informaţi. Rimă treabă s-a fă­ la atelier, au mers personal, dar cei bolnăvit. Nu ştiu ce metehne mai am Te-a făcut din om lucid, practicat abia în sec. XIX.
¦— E mare... cut“. Aşa ziceau mulţi. de-acolo dădeau din umeri „nevino­ in organismul meu metalic, dar simt Huligan â Ia maidan, ...intr-un minut pe la poştele din
— E frumoasă... vaţi". că mi-ar trebui un alt tratament... Scandalos şi grosolan ? lumea întreagă trec în medie apro­ ...in Valea morţii — locul cel :
„ — Ne-o fi de mare folos... Dar o zi mi-a fost fatală. Nu era zi Au „spectacol" vrei să dai ximativ 5 milioane de scrisori ? uscat şi fierbinte de pe tot globul
Aşa spuneau despre mine Ia înce­ de „13“. Era la 2(i octombrie 1992 — S-o fi pierdui. La noi vin mulţi M-am gîndil să scriu aceste rinduri trăiesc peste 15 specii de păsări,
pui Dar numai la începui. (deci. anul trecut). N-am să uit dala ..pacienţi". cu gîndul că-mi va fi reexaminată si­ Ca să-ţi strige lumea „hai" ? ...pasărea tropicală oropéndola îşi specii de mamifere, 12 specii de
„Cer să fiu repartizată la locul meu asta niciodată. Aşa, din senin, mi s-a tuaţia. Reamintesc că sint lînără. Cu construieşte cuibul suspendat în a- iibii, 13 specii de peşti şi 545 sp
de muncă“, le-am dat eu de înţeles îmbolnăvit, „urechea“. Oamenii îi spun — Dar... cum să stea dezbrăcată ? an mic tratament aş putea fi de marc Dacă ai acest nărav propierea viesparelor pentru ca vies- de plante ?
tutorilor mei. Cu calificatul de naş­ — microfon. Se răceşte ! folos. Stili. nu de alta, dar aş vrea să pele s-o apere de animalele care îi
tere şi cu ccl de sănătate am fost dusă mă aflu la locul cuvenit şi să-mi do­ Ţine-1 mai din scurt, că-i grav I fură ouăle ? ...în condiţiile unei frici puterii
la autogara l.R.T.A. din Deva. — Trebuie luate măsuri urgente — — I.asu, iarna a trecut. Nu mai este vedesc utilitatea. nivelul adrenalinei din singele oi
pericol. Fie-ţi capul plin sau gol, ...în secolul al XVII-lea la Paris tui poale creşte în aşa măsură,
— E mare... a spus şeful autobazei. Siaţia de radioamplificare de Nu-1 scăpa de sub control. era moda să se fumeze pipă umplută cit în cazul unei răniri singele
— E frumoasă... la aulogara l.R.T.A., Deva" nu cu tutun, ci... cu ceai ? coagulează de cinci ori mai rep
•— Ne-o fi de mure folos... ...Am fost dusă la tratament, adică Acest „argument" i-a făcut pe tu­ pt. conformitate, T. FILJftiON decît fn ntod obişnuit şi nu curge
(Aţa am auzit spunîndu-se ’din mu ...un copil în vîrstă de patru ani
t" la atelierul regional de radioficare, torii mei să se resemneze. „Merge ' PEfRR w m o t u pune adulţilor, în medie, 437 între­ rană ? Acesta constituie unul din :
bări pe zi ?
(condus de Gogu Valea), aparţinind şi-aşa" — şi-or fi spus ei. canismele de apărare ale organlsi
..în regiunile polare se produa u- lui.
Direcţiei, regionale P.T.T.R. — E înzdrăvenită, s-o punem la neori căderi de zăpadă nisipoasă —
alunei eînd se înregistrează tempera-
Timp de patru luni — pină la 28 treabă — ziceau despre, mim. 'Au iu»