Page 86 - 1963-03
P. 86
PAG. 4 BRMf naJlliSmLN Nr. 2564
ULTIMELE STIR! * ŞTIRI *rVrirt^ff'Tr38^ ” U!MLMTBfiMIBMgBBlMEBBHLtBMEWtMHBtgMMtBljBflBMffiflffltMjBMMţüllWflßäS U niunea dâspaasie
de rachete m ai-puternice
d e e ié S» U * Â .
— recunoaşte vicepreşedintele S. L . A ., L . Johnson — •
Grera m kerilor francezi Mareşalul Mafinovskl C o n sfă tu ire în tre o d e le g a ţie a C. C. WASHINGTON 23 (Agerpres). rea puterii rachetelor lor“.
a plecai în Indonezia a l P . C, din G erm a n ia ş i o d e le g a ţie După cum anunţă agenţia United Referlndu-se la lansarea de sateliţi
a in tr a t în a 4*a să p tă m în ă Press International, vicepreşedintele
MOSCOVA 23 (Agerpres). — TASS a C. C. a l P . C. F ra n cez S.U.A. Lyndon Johnson, a luat cu- artificiali ai Pămintului, Johnson a
PARIS 23 — Corespondentul A- voluntare ale muncitorilor ţi salaria transmite i vintul la 22 martie la Clubul naţio spus că greutatea sateliţilor lansaţR,
gerpres transmito s ţilor din diferite ramuri ale econo nal pentru tehnica rachetelor ou pri do Uniunea Sovietică „depăşeşte cu
miei. In portul Le Havre muncitorii La 23 martie a plecat spre Djakarta BERLIN 23 (Agerpres). caro s-a desfăşurat Infr-o atmosferă lejul acordării premiului anual al mult greutatea totală a sateliţilor lan
Marea grevă a minerilor francezi docheri au declarat că refuză să des mareşalul Uniunii Sovietice, R. I. Ma- După cum a transmis postul de de cordialitate şi frăţie, cele două acestui club astronautul John
a Intrat In cea de-a patra săptămînă carce vasele pentru transportul căr linovski, ministrul apărării al U.R.S.S. radio „Deutscher Frelhcitssender delegaţii au exprimat Identitatea Glenn. saţi de S.U.A.“.
şl continuă să tle sprijinită prin ma bunelui pentru a-şl manifesta astfel care va face o vizită in Indonezia la 904“, la Berlin a avut loc la 20 şl dintre punctele de vedere ale parti Comparînd succesele obţinute de In privinţa zborurilor a i echipaj,
nifestaţiile de solidaritate de către 21 martie o consfătuire Intre dele delor lor In problema unităţii miş Uniunea Sovietică şi Statele Unite
cercurile largi ale populaţiei. încer solidaritatea cu greva minerilor. Invitaţia generalului Nasutton, locţii gaţia C.C. al Partidului Comunist cării comuniste internaţionale pe ale Amerioii tn dezvoltarea tehnicii după cum subliniază Buletinul de
cările autorităţilor de a sili pe mi La marele centru de gaze naturale tor al ministrului prim pentru proble baza marxism-leninismului şl a do rachetelor şt cercetarea spaţiului cos ştiri al Casei Albe, Johnson a afir
mele apărării şl securităţii naţionale, Francez, fn frunte cu Jacques Du- cumentelor Consfătuirilor de la Mos mic, L. Johnson a subliniat că Uniu mat că „U.R.S.S. se află, fără îndo
neri să reia lucrul s-au dovedit in din Lacq, unde se produce jumătate şeful statului major al forţelor ar dos, membru a. Biroului Politic şi cova ale reprezentanţilor partidelor nea Sovietică dispune de rachete mal ială, in frunte atît prin timpul do
fructuoase. Lupta dîrză a muncitori din cantitatea de gaze naturale din mate indoneziene. secretar al C.C., şl o delegaţie a comuniste şl muncitoreşti frăţeşti din puternice decît S.U.A. Statele Unite, zbor cit şi prin totalitatea cunoştin
Franţa, cei peste 3.000 de salariaţi C.C. al Partidului Comunist din Ger anii 1957 şi 1960. a subliniat el, încearcă să ajungă ţelor dobîndite“.
lor francezi din subteran este urmări au anunţat că îşi vor continua gre După vizita In Indonezia, mareşalul mania, condusă de Max Reimann, din urmă Uniunea Sovietică, dar „ru
tă cu admiraţie de opinia publică din va declarată pentru obţinerea spo Mallnovski va face o vizită oficială prim-secretar al C.C., consacrată Cele două partida an aprobat po şii lucrează în permanenţă la spori Lansarea simultană, in 1962, a celor
Franţa. In diferite centre miniere au rului de salarii. ln Birmanin la Invitaţia generalului luptei comune a clasei muncitoare şl litica de pace a Uniunii Sovietico. doi cosmonauţi sovietici a declarat
loc manifestaţii ale greviştilor in Ne Win, preşedintele Consiliului Re a tuturor oamenilor muncii din P-.Fi Johnson, „este cea mai mare reali
care aceştia îşi afirmă hotărlrea de Valul de greve continuă să se ex voluţionar, ministrul apărării al Blr- Germană şi Franţa împotriva axei In urma consfătuirii, reprezentan zare înfăptuită vreodată de o na-i
a lupta plnă la satisfacerea revendi tindă şi fn alte domenii: Simbătă au maniei. militare Bonn-Paris. ţii celor două partide au dat pu
declarat o grevă demonstrativă func blicităţii o declaraţie comună In care ţlune“.
cărilor. ţionarii de la oficiile poştale, contl- In cursul schimbului de păreri, cheamă poporul francez şl populaţia
In acelaşi timp soţiile minerilor nufnd astfel grevele de scurtă du din R.F. Germană la luptă împotriva Colatoria Iul O. Dorticos în provincia
rată începute zilele trecute în acest
desfăşoară o largă acţiune de spriji sector de factorii poştali şl de lucră Camaguey
nire a revendicărilor greviştilor. In torii de la instalaţii şi Întreţinerea
cursul zilei de vineri la Lille a avut liniilor telefonice. Firma vesf-germană „Hesch*1 respinga em bargoul pactului militar încheiat de către HAVANA 23 (Agerpres). trestiei de zahăr ?! de aproviziona'-
loc un miting,la care au participat institui! de guvern de Gaulle şi Adenauer. Osvaldo Dorticos, preşedintele rea populaţiei acestei provincii. Du
2.000 de femei. Mitingul s-a desfăşu Extinderea mişcării revendicative Cubei, membru al secretariatului pă ce s-au interesat de aceste pro
rat sub lozincile „Guvernul să-l oblige sileşte autorităţile să dea înapoi. Co Sub toate aspectele sale — mili conducerii naţionale a O.R.I., Înso bleme in diferite raioane ale pro
pe bancheri şi capitalişti să plătească misia specială constituită Încă de ţit de Emilio Aragones, membru al vinciei, in oraşul Camaguey a avut
şi se vor găsi bani pentru minerii", săptămînă trecută pentru a examina BERLIN 23 (Agerpres). La adunare an luat cuvîntul doi tar, politic, social — tratatul din secretariatului conducerii naţionale a
„Vrem pline pentru copiii noştri!“. revendicările sindicatelor, şf care şi-a Participanţii la adunarea muncito directori al firmei „Hesch“ care au tre Adenauer şi de Gaulle esto în O.R.I., şi de alte persoane oficiale loc o consfătuire a reprezentanţilor
La miting a fost constituită o dele nmlnat cit mai mult timp posibil rilor de la uzina de ţevi laminate subliniat că firma esto decisă să dreptat împotriva intereselor vitale au făcut o călătorie prin provincia
gaţie de femei care a Snmînat auto întocmirea raportului, căutfnd astfel „Hesch“ din Dortmund s-au pronun îndeplinească comanda destinată U- ale celor două popoare. El este o Camaguey. El s-au interesat de pro a zece birouri raionale ale Partidu
rităţilor locale o rezoluţie cuprinzînd să-l constrtngă pe muncitori să reia ţat Împotriva embargoului instituit alianţă a războiului împotriva pă blemele construcţiei de partid, de
revendicările lor. O demonstraţie a- lucrul, a anunţat că şi-a încheiat lu niunii Sovietice. cii, o alianţă a reacţiuntl împotriva mersul lusrărilor pentru recoltarea lui unio al revoluţiei socialiste, in
semănătoare a avut loc în oraşul crările. Raportul a fost comunicat de guvernul vest-german asupra li Săptăminalul „Tatsachen“ din Duis progresului, o alianţă a monopoluri
Lens. conducerii întreprinderilor naţionali vrărilor de ţevi in Uniunea Sovieti lor împotriva popoarelor. cadrul căreia Osvaldo Dorticos a
zate din industria carboniferă, căile că. Ştirea că reprezentanţii U.C.D. burg scrie că instituirea embargou
Ziarele franceze relatează zilnic rerate, uzinele de gaz şi electricitate. au refuzat să primească acum cile- lui demonstrează că pentru U.C.D.- Prietenia dintre popoarele german rostit o amplă cuvlntare.
despre manifestaţiile de solidaritate In cursul săptămînii viitoare urmea va zile ia Bonn o delegaţie a mun U.C.S. interesele N.A.T.O. sini mal
şi despre campania desfăşurată de ză să albă Ioc consultări Intre repre citorilor de Ia Uzinele de ţevi la presus de interesele poporului şi alo şl francez nu poate să se bazeze pe O nouă etapă a tratativelor cu privire
păturile largi ale populaţiei In spri zentanţii conducerii acestor sectoare minate ale concernelor „Hesch“, naţiunii. Săptămînalul scrie că po la viitorul Federaţiei Rhodesiei
jinul greviştilor. Sute de mii de şi reprezentanţii sindicatelor. „Mannesmann“ şl „Phoenix“ a stir- litica Încălcării acordurilor aduce un cursa Înarmărilor, pe alianţa mono şi Nyassalandului
franci au fost pînă acum strînse şi nit indignarea şi protestele mvnei- mare prejudiciu muncitorilor de la
expediate greviştilor prin contribuţii torilor. polurilor şl miUtarlştiior, pe alianţa LONDRA 23 (Agerpres). tru flecare dintre eele trei ţărt-mem*
marile uzine de ţevi laminate care La Londra a început o nouă etapă bre ale Federaţiei. In momentul do
sînt ameninţaţi să fie concediaţi. militară Împotriva ţărilor socialiste a tratativelor dintre guvernul brita fată au loc discuţii între adjunctul
nic şl reprezentanţii autorităţilor Fe primului ministru englez, Butler şl
din Europa. Această prietenie poate deraţiei Rhodesiei şi Nyassalandului, reprezentanţii autorităţilor din Rho-
în încercarea de a soluţiona „criza desia de sud. Atît primul ministru al
lua naştere numai In urma eforturi economică şi politică cauzată de ne acestei ţări, Field, cit şi reprezentan
siguranţa care domneşte in ce pri ţii mişcării naţionaliste africane au
F. S. M. sprijină cererea Algeriei de a S Q revizui lor unite ale poporului Franţei şl veşte viitorul Federaţiei. După oum
prevederile militare ale acordurilor d e l a E v i a n populaţiei Germaniei occidentale, în se ştie, Federaţia, creată de autori subliniat că „federaţia nu mal poate
lupta pentru pace şl pentru destin tăţile colonialista britanice, este pe
cale de destrămare oa urmare a re dura" şi că „Marea Britanie trebuio
Deschiderea conferinţei internaţionale pentru amnistie FRAGA 23 (Agerpres). Înarmărilor dusă de guvernul fran- derea încordării Internaţionale, pen vendicărilor populaţiei africane. Popu
politică şi respectarea drepturilor omului în Grecia tru dezarmare şt coexistenţă paşni laţia africană cere independenţa pen să se aştepte la violente tulburări tn
La 22 martie Louis Saillant, secre cez. că fn Europa şl în întreaga Iumo,
PARIS 23 Corespondentul Agerprss tarea drepturilor omului tn Grecia. tar general al F.S.M., a adresat Uniu * Rhodesia de sud dacă revendicările
La conferinţă participă 140'de perso nii generale a muncitorilor algerieni
transmite: nalităţi — reprezentanţi ai opiniei şi premierului algerian, Ben Bella, LAGOS 23 (Agerpres). populare nu v„or fi satisfăcute".
La 23 martie s-a deschis la Paris publice din Franţa, Anglia, Germania o telegramă în legătură cu efectua In timp ce toate popoarele iubi
occidentală, Italia şi din alte ţări ale rea de către guvernul francez a u- toare de pace aşteaptă cu speranţă ¦ P «I
conferinţa Internaţională pentru am Europei. nei noi explozii nucleare pe teri încheierea cu succes a lucrărilor Co » vi- '
nistierea generală a deţinuţilor şi toriul algerian. F.S.M. arată că ce mitetului celor 18 state de la Geneva,
deportaţilor politici şl pentru respec rerea Adunării Naţionale Consti scrie fn numărul său din 22 martie
tuante a Algeriei de revizuire a pre ziarul nigerian „West African Pilot",
j-U * ernal ; Toate litigiile in tern aţion ale vederilor militare ale acordurilor de guvernul francez contrar voinţei po
treb u ie rezolvate pe calea tr a ta tiv e lo r la Evian este sprijinită de oamenii poarelor din Africa, a început o nouă
muncii şi sindicatele din lumea În serie de explozii atomice pe terito
LONDRA 23 (Agerpres). Rio de Janeiro, vreau să-mi exprim treagă. riul airlcan.
Prof. John Bernal, preşedintele e- admiraţia faţă de tot ceea ce face Franţa, arată ziarul, a efectuat şl
xecutlv al Consiliului Mondial al guvernul dv. pentru acest congres. F.S.M., tn numele celor 120 mi in trecut experienţo cu arma nucleară
Păcii, a adresat preşedintelui Gou- Pot afirma că politica dv. de crea lioane de membri -ai săi, protestea In Sahara. Ca rezultat, unele guverne
lart şi generalului Luiz Gonzaga de re tn America Latină a unei zone ză împotriva reluării experienţelor africane au rupt relaţiile diplomatico
Oliveira, preşedintele Comitetului de libere de arma nucleară şi eforturi nucleare in Sahara, împotriva aces cu această ţară. Sahara este un pă-
pregătire al Congresului latino-ame- le pe care le depuneţi la Geneva tui atentat la suveranitatea şi inde mînt african şi Franţa nu aro nici
rlcan de solidaritate cu Cuba, o te pentru Interzicerea experienţelor nu pendenţa poporului algerian. F.S.M. un drept- de a detona aici bombele
legramă in care se spune : cleare şi dezarmare sînt sprijinite împărtăşeşte sentimentele de indig sale atomice.
„In calitate de organizator şl par
ticipant la Congresul latino-american de milioane de partizani ai păcii nare ale oamenilor muncii şi sin •A
de solidaritate cu Cuba, care va a- din lumea Întreagă. Ca şi dv. con
vea loc între 28 şl 30 martie la sider că toate litigiile internaţiona dicatelor din lumea Întreagă şt mat KAMPALA 23 (Agerpres).
la trebuie rezolvate pe calea trata Sute de africani au organizat la
J rm aule, nu.bom bei'1 tivelor şi că apărarea păcii si apă ales ale oamenilor muncit şt sindi 22 martie o manifestaţie in faţa clă
rarea suveranităţii naţionale sînt no dirii ambasadei franceze din Kampa
ţiuni Inseparabile“. catelor din Algeria şi Africa pe care la (capitala Ugandei), exprimîndu-şl
Ie încredinţează de solidaritatea -*a
deplină. F.S.M, condamnă această Indignarea in legătură cu experienţa
nouă manifestare a politicii cursei nucleară efectuată de Franţa în Sa
hara, anunţă corespondentul agenţiei
PARIS 23 (Agerpres). Reutar,
Studenţii din oraşul Bordeaux au Franţa intenţionează să continue lui Home la Paris Demonstraţie de protest a micilor comercianţi japonezi îm
întîmpinat pe ministrul educaţiei na experienţele nucleare potriva politicii economice a guvernului Ikeda. Pe pancarte
ţionale Fouchet sosit într-o vizită, LONDRA 23 (Agerpres). terne englez nu s-a putut bucura scrie: „Unitate!“, „Jos cu impozitele!" şi „Sîntem împotriva
cu exclamaţii: „Vrem aule, nu PARIS 23 (Agerpres). Sahara, fie în alt loc. Ministrul a „Prezenta lordului Home la Paris de nictunul din onorurile care se fac tratativelor japono-sud-coreene !".
bombe 1“. Ministrul de război al Franţei, afirmat că aceste experienţe, chipu a fost plină de umilinţe“, scrie zia miniştrilor care sosesc în capitala
Messmer, care se află într-o călăto rile, nu ar „prezenta pericol pen rul englez „Guardian“. Aeroportul Le Franţei. Escorta de motociclete care „Corpul spionilor“
Aproximativ 1.000 de studenţi au rie de inspecţie tntr-o serie de re tru nimeni“. El nu a explicat pentru de obicei însoţeşte maşinile oficiale
Ieşit pe străzile oraşului acandînd: giuni militare ale ţării a declarat la ce. in acest caz, guvernul francez Bourget, arată ziarul, nu a permis ate L1BREVILLE 23 (Agerpres). agenţiei Franoî Presse, lâ 21 mertfoj
„Fouchet — in mină 1“, „Trăiască Lyon că Franţa va continua expe preferă să detoneze bombele ato a fost retrasă in urma unul telefon Pe continentul african continuă să a sosit la Libreville — capitala stai
libertăţile sindicale 1“, „Mal mulţi rienţele cu arma nucleară, fie tn rizarea avionului său decît cu o tn- sosească noi grupuri „de voluntari“ tutui vest-african Gabon — un nou
profesori, mal puţini poliţişti !“. Po mice pe teritoriile altor ţări şi nu tîrziere de un sfert de oră. După a- dat de Ministerul de Externe fran americani din aşa-numitul „Corp al
liţia a folosit torţa pentru a îm tn Franţa. terizarea avionului ministrul de ex- păcii“ pe care presa statelor inde grup de asemenea „voluntari“. Aeest
prăştia pe demonstranţi. cez. Ziarul relevă <să asemenea mă pendente din Africa l-a botezat pe grup, format din 38 de persoane, va
bună dreptate „corpul spionilor“. participa la crearea unui aşa-zis „cen
suri nu sînt luate decît în urma După cum anunţă corespondentul tru cultural“.
S c u r t e ş tir i ® S cu rte ş ti r i & S c u r t e ş tir i © Seime ştiri ordinelor primite din partea unor
autorităţi superioare. Automobilul lui
'ALGER. — La Alger a fost dat siste congoleze şi apără cu zel politica Statele Unite, anunţă agenţia France nizării politicii fiscale în special tn Războiul din Vietnamul
publicităţii un decret potrivit căruia colonialistă a Occidentului in Congo Presse, declară că sînt dispuse să li domeniul impozitelor indirecte Home a trebuit să-şi facă singur loc o caizi pierdută
şi in Africa. vreze Spaniei escadrile de avioane de prin aglomeraţia din centrul oraşu
slatid va exercita tutela sa asupra bu vinătoare cu!reacţie „F-104" şt „F-102“ DUBLIN. — Ziariştii de la postul lui. Pe de altă parte, ministrul da ¦ Relatările unui ziarist american
nurilor aparţinînd europenilor care au USUMBURA. — După cum anunţă dar refuză să-i furnizeze rachete şi de radio Dublin, care se află în grevă externe francez Couve de Murvlllc
părăsit fara. Din aceste bunuri fac agenţia Reuter, guvernul regatului portavioane. de trei săplămîni cerînd majorarea sa nu a considerat necesar să partici NEW YORK 23 (Agerpres). n!t să salveze guvernul nepopu
parte printre altele 1 milion de hec Burundi a emis un mandat dc ares lariilor, au hoturît la 22 martie, deoa pe la şedinţa Consiliului permanent Pentagonul face în ultima vre lar din Vietnamul do Sud de la
tare din cele mai fertile pămînluri ale JOHANNESBURG. — Agenţia rece cererea lor nu a fost satisfăcută, al N.A.T.O. In cursul căreia şl-a ros me eforturi susţinute pentru a o inevitabilă răsturnare... Ame
‘Algeriei. tare împotriva preşedintelui Adunării France Presse relatează că la 22 mar să continue greva, împiedica informarea opiniei pu rica este mai preocupată de a
legislative, T. Siryiicmunsi, a fostu tie tribunalul din Queenstown (Repu tit cuvlntarea lordul Home. blice americane despre adevăra se opune comunismului decît de
Acest decret, anunţă coresponden lui ministru al lucrărilor publice 1. blica Sud-Africană) a condamnai la LONDRA. — La 23 martie au so ta situaţie din Vietnamul de a promova un sistem mai bun
tul din Alger al agenţiei Reuter, îşi Ndimanya, şi a altor persoane. moarte doi africani iar alţi ÎS Ia în sit la Londra liderii populaţiei africa Congresman!! americani sud. care să coincidă cu dorinţa po
va extinde valabilitatea ţi asupra ţi chisoare pe termen între 20 şi 25 de ne din Rhodesia de nord, Kaunda porului“.
nui număr de 500 întreprinderi indus Cei arestaţi sini acuzaţi de ,.activi ani. Cei 20 de africani au fost con şi Nkumbula. Ei urmează să ducă cer reducerea ajutorului Cu toate acestea, adevărul lesa
triale. După cum anunţă ziarele, de tate subversivă şi de acţiuni îndrep damnaţi sub pretextul că ar fi încer tratative cu Richard Butller, vice-pre mat devreme sau mai tirziu la Autorul articolului subliniază că
cretul nu prevede naţionalizarea aces tate împotriva securităţii statului“. cat să asasineze pe unul dintre agen mier şi ministru pentru problemele Fe a c o rd a i de S. U. A . Iveală. este îndeobşte recunoscut că re
tor bunuri, ci doar tutela statului a- ţii guvernului rasist. deraţiei Rhodesiei şi Nyassalandului. gimul lui Diem este nepopular
supra lor. EUENOS A1RES. — Agenţiile de {a rilo r străine Ziaristul american Peter Wort şi corupt, că poporul este îm
informaţii anunţă că la 22 martie Se anunţă, de asemenea, că la 23 BONN. — Potrivit tradiţiei, în toate hington care a vizitat Vietnamul potriva sa, că în proporţie de
LEOPOLDVILLE. — Senatul Repu muncitorii portuari din Bttenos Aircs martie a început la Pretoria procesul landurile Germaniei occidentale vor NEW YORK 23 (Agerpres). de sud publică in revista „Na 75 la sută populaţia Vietnamu
blicii Congo a adoptat la şedinţa sa au declarat o grevă in semn de pro intentat unui număr de 42 de patrioţi fi organizate în cursul lunii aprilie Presa din S.U.A. relatează despre tion“ un articol edificator. „Ca lui de sud sprijină pe partizani
din 22 martie o rezoluţie care reco din Republica Sud-Africană, membri marşuri ale luptătorilor pentru pace. Intenţiile Congresului de a reduce un copil care Îşi bagă mereu care controlează 90 la sută din
mandă să se facă ordine in serviciul test împotriva urmăririi judiciare a ai Congresului naţional african, inter serios investiţiile de 4.900.000.000 do miinile în foc, Statele Unite sa teritoriu.
de informaţii al ţării şi atrage îndeo sindicatului Ier. zis de autorităţi. VIENA. — Greva muncitorilor aus lari cerute de guvern pentru ajutorul joacă din nou cu focul spriji
sebi atenţia asupra necesităţii de a trieci de la întreprinderile pentru ex acordat ţărilor străine. Potrivit anu nind şi apărînd o dictatură ne „Războiul din Vietnam, subli
se interzice publicarea in ziarele con MADRID. — Căulind să obţină un BRUXELLES. — In zilele de 25 tracţia şi prelucrarea sării din oraşul mitor date, congressmanii- ar dori populară, scrie Worthington. De niază autorui articolului, pare să
goleze a articolelor tendenţioase şi preţ cit mai ridicat în schimbul folo şi 26 martie la Baden-Baden (Germa Hallein, care a durat aproape o săp să reducă această sumă la jumătate. data asta este vorba de regi (te o cauză pierdută“. El expri
calomniatoare şi a se deferi justiţiei sirii pe mai departe de către Statele nia occidentală) va avea Ioc, sub tămînă, a luat sfirşit, patronii fiind Această măsură este îndreptată tn mul Iul Ngo Dinh Diem a căi el mă îngrijorarea opiniei publice
pe aidorii acestor articole. Unite a bazei maritime militare de preşedinţia reprezentantului vest-ger nevoiţi să satisfacă revendicările pri primul rlnd împotriva ţărilor din principală virtute este anticomu americane faţă de Infringerile
la Rota şi a bazei aeriene militare de man, o reuniune a miniştrilor de fi vind mărirea salariilor muncitorilor. Europa occidentală. nismul său violent. A devenit un succesive pe care ie suferă for
In rezoluţie se subliniază îndeosebi la Torrejon, situate pe teritoriul Spa nanţe ai celor 6 tari membre ale Pie Membrii Congresului american sînt adevăr ai răspîndire mondială
cererea unanimă de a se suspenda ime niei, guvernul Franco a cerut S.U.A. ţei comune. După cum subliniază a- CARACAS. — Frontul de eliberare intrigaţi de lipsa „respectului cuve faptul că Statele Unite sprijină ţele americano-diemisfe. „Partiza
diat ziarul „Le progres“ care raspln- să-i pună la dispoziţie avioane de vî- genţia France Presse, în cadrul reu naţională din Venezuela a dat publi nit" faţă di S.U.A. din partea Eu In mod tradiţional conducătorii nii au poziţii prea puternice tn
deşte calomnii murdare şi născociri nătoare ultramoderne, proiectile anti- niunii se va discuta problema „armo- cităţii programul său de acţiune în ropei occidentale, care s-a manifestat nepopulari — pe aceşti Batista, junglele clin regiunile muntoase
la adresa unor personalităţi progre- rachelă „Nike Zeus“, un portavion, să care se spune printre altele: „Urmă mai ales în ultimele două luni. Ei Trujillo, LI Sin Man şl Cian Kai-şl şi tn cimpia din sud pentru a
continue livrarea suplimentară de alt toarele transformări de importanţă is urmăresc cu nelinişte încercările pre din Întreaga lume. Şl cînd vizi putea ft opriţi chiar şi prin!r-o
echipament militar. torică au devenit obiectivul principal şedintelui de Gaulle de a înlocui In tezi Vietnamul de sud eşti ne masivă Intervenţie militară străi
al Frontului de eliberare naţională: fluenţa americană din Europa occi voit să tragi concluzia că, orictt nă... Americanii vor fi Întotdeau
B A K U i BLOCURI NOI PH BULEVARDUL NARIMANOV lupta pentru independenţă naţională, dentală cu influenta axei Parin-Bonn. na peşti de apă rece într-o mare
libertate şi democraţie, refacerea pros Totuşi S.U.A. nu Intenţionează să de necrezut ar părea, America tropicală. Răbdarea partizanilor
perităţii, a avuţiilor ţării, in folosul renunţe la poziţiile lor. O dovadă In
poporului, restabilirea integrităţii ţă această privinţă o constituie şi faptul este amestecată intr-un război ne este mult mat durabilă decit en
rii, crearea unui guvern revoluţionar, că cercurile guvernante americane tuziasmul americanilor pentru un
naţional şi popular“. intenţionează să adauge măsurilor di declarat, dar totuşi adevărat mo- război costisitor şt zadarnic“.
plomatice, menite să menţină influ
ISTANBUL. — Săptăminalul „Ton" enţa S.U.A. în Europa, şi presiuni &-
condamnă dominaţia monopolurilor ooa&ţnt»'»
petroliere străine in Turcia, arătând
că acestea obţin mari profituri de pe
urma exploatării resurselor naturale ale
Turciei şi a vinzării produselor în
ţară,
godâeţfc şt adaJlntatfiţU starului :«ţr. | Marti* nr. ». Telefon i 183, 189, 75, 074. Tai* plitKâ tn numerar senform aprobării Dlreoţlel Generals P I.I.R. «r. »63.328 din 8 nolombrjo 194®. — pipara! i întreprinderea Poligrafiei „f Mal* -- Deva.
