Page 87 - 1963-03
P. 87
PROLETARI DIN TOATE TARII?., UNIŢI VA
• Sport
• Pentru bunul mers al con
strucţiilor zootehnice
(pag, 2-a)
• Pentru continua îmbunătăţire
a calităţii minereului.
• Al VH-lea concurs artistic al
formaţiilor de amatori
(pag. 3-a)
• De peste hotare
(pag. 4-a)
PE TOfiTE C ÎL E -U N VOLUM SPORIT DE ECOKOMII Din oraşele şi satele
regiunii
.V .V A V .V .V A V .V A V A V .V .V .V .V .V .’.V
Qrganizînd mai bine munca oooooooooooooooc oooooooo oooooooo oooooooo oooooocu 0
f. Prin executarea lucrărilor de folosirea la capacitatea maximă ] F o lo s in d m e to d a In ultimele zile, ne-au sosii la rclatţie numeroase corespondenţe atit ^
c o m b in a ta
jj din industrie cil şi din agricultură. In scrisorile lor, corespondenţii vo- j
L reparaţii de bună calitate şi în- a maşinilor, un m uncitor iucrînd ] Reducerea consum ului de ma 8 Imitări informează redacţia despre noi realizări ale oamenilor mumii g
j- tr-un term en cît mai scurt, co- Ia cîte două şi trei maşini. Pro-] terii prime şi m ateriale auxiliare
— iată calea pe care a hotărît 8 de la oraşe şi sate în cele mai diverse domenii de activitate.
Iectivul de muncă de la secţia cedînd astfel, am reuşit ca în ] să meargă colectivul fabricii de O DL .OCCOCCk" o o o o o o o o 0
IL m ecanică a Uzinei „Victoria“ prim ele două lunisă obţinem ! încălţăm in te „Ardeleana" din Al
\ Călan îşi aduce direct contribu- rezultate bune în muncă. La co-^ ba lulia pentru reducerea preţu o >0 0 0 0 0 0 0 o o o o o o o c o o o o o o o o
l ţia la realizarea de către secţii- menzile executate în această ^ lui de cost. Pe această cale, au
ţ Ie direct productive a unor în- perioadă am înregistrat econo-] fost obţinute aici în lunile ia vorbite. 30 expoziţii, 3 concursuri
nuarie şi februarie econom ii de
(. sem nate economii. In acest scop, S* 6.348 lei,] 179.000 lei. D atorită folosirii m e Maşini şi ulilaje noi şi alte activităţi. Drept urmare, in
. prin valorificarea şpanului de i perioada respectivă au (osl înscrişi
^ m ea de la începutul anului ne- kronz -j Secţia a IlI-a metalurgică din ca 2.682 cititori şi sau citit un număr de
drul fabricii chimice din Orăştie, m 23.489 cărţi, ţaţă de 995 dc cililori
L am orientat asupra organizării ţ DANCIU ] scrie tov. I. Beşteleie, din postul de şi 7.506 cărţi cilila in aceeaşi peri
corespondenţi de' la aceaslă fabrică,
a fosl dotată cu noi maşini şi utilaje oadă a anului trecui.
' echipelor de strungari pentru maistru ] todei com binate de ştanţare a moderne. Printre maşinile primite îşi repara drumurile
s__I•-/w.—J'—j >—Jw' \—J '- k—I1—..«—/ —.«—,-- «_I\_J\--f</. /I t\ I<t I I¦—/>-- /<--J /\—J\_JI\ l¦ f1-*1 num erelor m ari şi m ici şi a pînă acum se numără patru maşini Fină ce vo; creşte mari. puii au nevoie, pe lingă priceperea crcscă-
_ de frezai prin copiere, o maşină dc In comuna Sarmiscgeluza clin ra tciifor şi d: dragostea acestora.
reclificat plan, cinci strunguri para ionul Haţeg s-a inceput repararea
191.000 lei economii m ăiestriei ştanţatorilor Ion Ha- lele, o maşină de frizat universală, drumurilor comunale. Pînă acum, ne Ritm susţinut lucramos*
ţegan şi Ion Dreghici, precum şi o maşină de rabotal cu' cuţit mobil scrie tov. Al. Măgureanu, s-au scos din campania de primăvara
şi altele. din albiile nurilor din raza comunei
Invăţînd din experienţa anilor depăşirea planului pe primele a altora, s-a econom isit în aceeaşi 800 m.c. pietriş care a fosl transpor
trecuţi, colectivul întreprinderii două luni ale anului. perioadă talpă în valoare de Înzestrarea telurică a secţiei conti tat şi împrăştiat pe drumuri. De a-
forestiere din Sebeş a pregătit, 50.000 lei. nuă. Pînă la sfîrşitul anului se vor semenea s-au curăţat şi 2.156 m.t. dc
încă din trim estrul IV al anului Conducerea întreprinderii a ur primi noi maşini unelle moderne dc şanţuri. S-au evidenţiat prin contri
1962, con d iţii op tim e d esfăşu ră mărit îndeaproape folosirea la I. POPA înaltă tehnicitate şi productivitate. buţia adusă tov. C. Obr'ejan. P. Ili-
maximum a m aşinilor şi utilaje corespondent
rii unei bune activităţi de pro lor din dotare, introducînd un
ducţie. Una clin cele mai eficace sever regim la con su m u rile sp e
măsuri a fost crearea stocurilor cifice de lubrefianţi şi carburanţi. INOVAŢII Planul trimestrial a fost bais, I. Sgîrcea, D. Corni, 1. Albulescu, Pianfe furajere tie au transportat la cîm p 1.700
de masă lem noasă în toate fazele Pe această cale au fo st realiza A. Bărboni şi alţii.
de exploatare. In felul acesta, te în prim ele două luni ale anu VA L ORÔA S E realizat pe suprafeţe înfinse tone îngrăşăm inte naturale. Pen
zăpada şi gerul iernii nu i-au pu lui, econom ii suplim entare la pre Dupa un an
tut îm piedica pe forestieri în ţul de cost de 121.000 lei şi 35.000 Brigada de vinătoare de la Ocolul Profilată pentru creşterea ani tru grădina de legum e au fost
lei ben eficii. silvic „Retezat“ —-Rin de Mori — ra S-a împlinit un an, ne scrie tov. P. m alelor, gospodăria de stat din
La cabinetul tehnic al Exploatării ionul Haţeg, ne scrie inginerul silvic Tod de la atelierele centrale din Gu Sintăm ăria Orlea raionul Haţeg, însăm înţate 420 m.p. de răsadni
miniere Muncelu Mic au fost depuse Iancu Voinica, şi-a îndeplinit planul rabarza, de cirul primirea drepturi cultivă anual cu plante furajere
pe trimestrul 1 al acestui an la re lor băneşti de către lorjori şi tur însem nate suprafeţe de teren. ţe în care plantele au răsărit vi
coltat carne de vînat şi la combaterea nători se tace prin autoservire. La în Pregătiţi din tim p pentru cam
anul acesta trei dosare de inovaţii, răpitoarelor in proporţie de 158 la ceput erau unii care priveau cu ne pania însăm înţărilor, cu tot uti guroase, urmînd ca peste puţin
sută şi respectiv 266 la sută. Un a- încredere acest procedeu. Dar cu tim lajul reparat şi cu săm înţa asi
strungarul Gavrilă Muntoi, împreu port însemnat la realizarea planului pul s-au convins şi aceştia că nu a- gurată, lucrătorii acestei gospo timp ele să fie plantate in gră
şi l-au adus toţi membrii brigăzii in veau nici un temei să fie neîncreză dării au început m unca la cîm p.
nă cu lăcătuşul Petru Vlaiconi, au frunte cu Iov. Alfeio Naiarsti, Ra tori. In timpul care s-a scurs de la Pe terenurile ogorîte din toamnă, dină.
chiul Foarte şi Nesu Sălai. adoptarea acestui procedeu nu s-uu trei tractoare execută zilnic dis
confecţionat un ferestrău basculant constatat nici un fa) de lipsuri s-au cuitul, cultivatul şi grăpatul, iar Totodată, au fost săpate 600
Creşte numărul cititorilor nemulţumiri. Aceasta dovedeşte cît altele trei sînt folosite la sem ă
şi un dispozitiv pentru executat şor de mult a crescut conştiinţa muncito nat. gropi pentru plantarea pomilor
L.a biblioteca Clubului muncitoresc rilor noştri, dovedeşte de asemenea,
. ^ nv sfc din Cugir se desfăşoară o activitate că activitatea politico-educalivă a or Pînă la sfîrşitu l săptăm înii tre fructiferi. Pe păşunea gospodă
susţinută pentru popularizarea căr ganizaţiei de partid a dat rezultate cute, la G.A.S. din Sîntăm ăria,
k ia lemnul de mină. ţii şi atragerea dc noi cililori. In pe bune. fu seseră în săm în ţate 122 ha. cu riei colective se continuă lucră
rioada 1 ianuarie 15 martie, ne
j La încSeTmu! cornunişfuQ r le 7.000 kg de fier vechi. In frun Prin aplicarea acestor două ino scrie tov. I. Alexandrescu, au fost or Difuzarea presei în şalele plante furajere (84 ha. cu ovăz, rile de curăţire, acţiune care a
te s-au situat Nicolac Pavel, loan ganizate 15 simpozioane, 4 jurnale
Bnkoş, Constantin Cornoiu şi alţii. vaţii se creează posibilitatea tăierii de munte 35 ha. cu m azăre şi 3 ha. cu bor- şi fost executată pe suprafaţa de
i In raza (Ic activitate u Distric- C. IOAN mecanice a lemnului de mină, ceea Jn satele pomunei noastre difuza ccag). In alară de acestea, au 15 hn
corespondent rea presei se lace iu bune condiţiuni.
j tulul de Unic 1.7 Simcria-lriaj cc va duce la suplinirea a patru oa In trecui in satele noastre nu erau mai fost sem ănate în cultură as ELENA IOAN
nici ziare, dar nic i cititori. Cei care
(j mai existau rezerve (le fier vechi. ştiau carte se puteau număra pe de cunsă 20 ha. cu trifoi şi 15 ha. corespondentă
getele unei singure miini. Acum si
4 La îndemnul comuniştilor, întregul meni, care vor fi folosiţi la alte tuaţia ii alta. Oamenii au învăţat să cu ierburi perene pentru lot se- Insămînfează culfurîie
citească şi zi de zi ei iau cunoştin m in cer.
f colectiv de aici a trecui In colec- In raionul Orăştîe ^ munci. Astfel pregătit, lemnul se ţă de cuvintu] partidului din presă, din prima epocă
despre realizările oamenilor muncii PETRE FĂRCAŞIU
5 tareu şi expedierea lui spre oiclă- In raionul Orăştie acţiunea de poate introduce in subteran prin puţ, din cele mai diverse domenii de ac corespondent La G.A.C. din satu l Boz, raio
colectare a metalelor vechi cunoaş tivitate, despre cele mai de seamă nul Uia, ovăzul a fost însăm înţat
j riile patriei. te o amploare tot mai mare. hi fără a se mai transporta pînă la evenimente care au loc pe plan in Au ferm naf semănatul pc o su p rafaţă de 12 h ectare din
timpul tibet, tinerii, pe lingă ccle- ternaţional etc. Oamenii au îndrăgit cele 15 p lan ificate.
(I La colectarea celor 16.500 hg. lulTe acţiuni cultural-educative, ini gura minei. şi iubise presa. Aceasta o dovedeşte ovăzului
ţiază acţiuni de colectare a fieru însăşi creşterea numărului de abona Pc cele 15 ha. d estin a te a se
de fier vechi a contribuit in mod lui vechi. Duminicile trecute, linc- mente de la o lună la alta. Factorul Din prim ele zile ale prim ăve cultiva cu legume, se adm inis
tii (idcdivişli din G.A.C. Aurel poştal din satul Meria, comuna Ră- rii, colectiviştii din salul Lan- trează în prezent îngrăşăm inte
f deosebit echipa condusă de !raion Vlaicn. Hautorml şi Hqlşa. austrîns T. SIMION chilova din raionul Haţeg, scrie in crăm, raionul Sebeş, au început naturale. In urm ătoarele zile, co
numeroase cantităţi dc fier vechi. corespondent corespondenţa sa Iov. P. Ilioni, are lucrările agricole în cîm p. Pînă lectiviştii de aici vor începe
\ Palrufescu. Iii şi-au adus astfel contribuţia la ca plan lunar 200 de abonamente, dar în prezent au fost însăm înţate plantatul cartofilor timpurii pc
colectarea /ic întregul raion, nu in ianuarie a făcut 350, în februarie 40 ha. cu ovăz şi un hectar cu cele 6 hectare planificate.
jj ... C. DIACONESCU mai in ultimele zile. a 47 tone 380 şi în martie 420 de abonamente legume tim purii. Concomitent cu
fier vechi la ziare şi reviste. Factorii C. Saia- aceasta, au fo st tran sp ortate 700 TRAIAN ŞTEF
^ ' corespondent şan, P. Barboni şi I. Prejban, din tone îngrăşăm inte naturale şi au corespondent
aceaslă comună, se îngrijesc ca zia fost grăpate 45 ha. arături dc
y .f , , t, § u i R J IL_IF Z IIIL E II rele şi revistele să ajungă la timp toamnă. De asem enea, m ecani Penfru recolte sporite
in mina abonaţilor.
} Contribuţia t in e r ilo r 1 »%) zatorii care deservesc această Dornici dc a obţine recolte
sporite şi în acest an, colectiviş
W De acrind, tinerii din secţia „lie- Angajament depăşit Dinnou a poposit brigada gospodărie au început executa tii din Ceru-Băcăinţi, raionul
f paraţii electrice“ de la C.ombina- Orăştie, au piegătit încă din iar
{ tul siderurgic Hunedoara au luat Colectivul de muncă de la Ate Duminică, oamenii muncii din Luncoiul dc Jos, ¦((ionul Brad. au avui rea arăturilor pe terenurile ră nă întreaga cantitate de săm înţă
f parte la o acţiune patriotică de lierele centrale din Gurabarza, ra l un nou prilej dc a-şi îmbogăţi cunoştinţele profesionale şi de cultura gc- j necesară însăm înţărilor din epo
J colectare a jierului vechi. Cu acest ionul Brad, s-a angajai să trimită [ nerala¦ In sat a poposii brigada ştiinţifică, trimisă de ta raion pentru a m ase nearate din toamnă. ca I-a.
y prilej din secţie au fost adunate otelăriilor patriei în primul trimes \ răspunde celor 35 de întrebări ridicate de localnici in urmă cu o săplă-
i peste 25.000 kg. de fier vechi care tru al anului So tone fier vechi. j mină. La G. A . C. Orăşfie Pînă la data de 23 m artie a.c.,
y au şi fost predate ofe!arilor. In urma acţiunilor întreprinse piuă ei au reuşit, cu sprijinul m eca
y O contribuţie de scama la a- acum, angajamentul a fost depăşit; Răspunsurile, dale (le specialiştii brigăzii ştiinţifice au fost ascultate cu In vederea obţinerii de i'ecol- nizatorilor de la S.M.T., să însă
j ceasta acţiune au adus Emilia Go- pinii la jumătatea lunii martie se multă atenţie. Apoi, pe marginea acesteia, s-au purtat discuţii interesante. mânţeze suprafaţa dc 10 ha. cu
colectaseră peste angajament S tone te sporite, colectiviştii din Orăş grîu de primăvară şi 5 ha. cu
Î" rano, Nicolae Palmici, Ovidiu Opri- de fier vechi. Zilele acestea ur P rem ieră Micii artişti amatori ovăz.
şa şi alţii, care s-au situai in mează să se predea alte 17 tone de pe (ară pe scenă
$ fruntea tinerilor din secţie. fier vechi. ÎOSIF NUŢA
Duminică, Teatrul de Stat Elevii claselor I A, B şi C dc la corespondent
y IOAN LOGA Cele mai mari cantităţi au fost „Valea Jiului" din Petroşani a Şcoala medie „Aurel Vlaicn'“din Orăş-
colectate de organizaţiile U.7.M. prezentat în localitate, în pre lie au prezentat duminică in localitate
y corespondent de la secţiile depou. C.FJ. şi lă- m ieră pe ţară, piesa „Portretul" un bogat program artistic. Acesta, al
cătuşerie. La depăşirea angajamen de AI. V oitin. S p ectacolu l, m on cătuit din coruri, poezii, un complex
y Preocupare permanentă tului şi-du adus dc asemenea, cort- tat în regia lui Petre Sava Bă- dc gimnastică şi balet, precum şi o
tribufia şi muncitorii auxiliari din leanu, de la studioul de televi sceneta satirică. ¦( fost primit cu inte
f Acţiunea patriotică de colectare cadrul serviciului aprovizionare, ziune din Bucureşti, a fost in res (le părinţii elevilor şi (Ic ceilalţi
J a fierului vechi a fost îmbrăţişată loan Furau, Viorcl Ilisie, loan Nifă
i cu căldură şi ele tinerii din sec- şi alţii terpretat de Ana Colda, Dumitru spectatori.
y tiile l.l.L. „6 August“ din Pelro- La pregătirea şi bana desfăşurare a
y şani. Drăcea şi actorul bucureştean
y De la începutul anului şi piuă Mircea Angelescu.
J acum ei au organizat mai multe
J acţiuni de colectare, reuşind să
't predea la I.C.M. cantitatea de pes-
La prem ieră, care s-a bucurat programului şi-au adus o preţioasă con In fa(a minerilor Donatori de sînge
de un deosebit
succes, a partici tribuţie învăţătoarele Elisabeta Berci, Brigada artistică de agitaţie din Comitetul raional de Cruce roşie de cooperatori s-au înscris benevol
Lucia Vlad şi Elena Alba. cadrul clubului muncitoresc din Gu Haţeg in colaborare cu secţia sani pe lista donatorilor de singe. Prin
pat şi autorul rabarza, ne scrie Iov. I. Ptrva din tară a sfatului popular raional au or tre aceştia se află tov. Aurel Sero-
I, HOMORODEANU Brad, a prezentat in faţa minerilor ganizat o acţiune de donare a sînge- ni, Ion Fleiconi, Dumitru Balintoni,
piesei. corespondent de ia E. M. Baia de Arieş progra lui. Nicolae Munteanu, Ion Neiconi, Iosif
mul intitulat „Jos pălăria“. La reu
Conferinţe pentru Printre primele unităţi socialiste Popa, Dionisie Ungur, Mărilă Serica
şita programului şi-a dat concursul unde s-a inceput această acţiune este Si alţii.
colectivişti şi orchestra de muzică populară şi si cooperativa meşteşugărească „Re'«-
uşoară. Au participat peste 400 de tezatul“ din Haţeg. Un număr dS 25 NICU SBUCHEA
In răstimp de o săptămîna, la căminul cultural din corespondent
S,iltişiil Superior, raionul Haţeg, <m fost expuse pentru mineri împreună cu familiile lor.
colectivişti patru conferinţe. Astfel, pe temele . Despre
univers“, „Despre porumbul dublu hibrid“, „Pe terenuri
neproductive să' facem grădini înfloritoare“ şi „Noul
cod silvic“ au conferenţiat prof. Singeorzean Ion Cor-
vin, de la Academia R.PR., prof. Alexandru Gheor-
ghiţă, prof. Ionel Bălăceanu şi tov, Gheorghe Şerban.
Conferinţele, audiate cu viu interes de'un mare nu
măr de colectivişti, au fost urmate de spectacole ale
brigăzii artistice de agitaţie din localitate, cu le\i
adecvat campaniei agricole de primăvară.
ANDREI NÂSTASE Pe şantier im pun nu! m ăsuri
corespondent
Amenajează zonele verzi întrecerea pentru grăbirea rit bine. S-a lucrat într-un ritm ra lipsa unui control sistem atic, de
mului de lucru şi îm bunătăţirea
Mobilizaţi de deputaţi, locatarii noului oraş Călan calităţii construcţiilor dc locuin pid. E chipele şi brigăzile şi-au pe acum au apărut unele greşeli
au început amenajarea zonelor verzi şi plantarea a di ţe a însufleţit pc m ulţi din depăşit normele de producţie. de execuţie la m ontarea arm ătu
verşi pomi ornamentali Valoarea lucrărilor tăcute m uncitorii şantierului din oraşul Dar succeselor din prim ele zile rii pentru stîlpii dc beton.
pînă acum se ridică la peste 90 000 lei. m uncitoresc Călan. N oile blocuri le-au urmat... greutăţile. La blo
date în folosinţă Ia sfîrşitu l anu cul B 1, în săptăm îna 11— 17 m ar Şi în vrem e ce lucrările stag
/ GH. MÂGURANU lui trecut au o calitate m ult îm tie s-a lucrat doar o zi. De ce ? nează oam enii calificaţi au fost
corespondent Pentru că după terminarea pri puşi să... aranjeze m aterialele în
depozit.
bunătăţită. Ele oferă locatarilor
0 faptă lăudabilă mai mult confort. mului nivel de zidărie (parterul), Fără îndoială că la această stare
lucrările s-au întrerupt din lipsă de lucruri a co n trib u it şi lipsa 11-
OOVOVv >0000000 Acum constructorii au începui de fîşii tip F 26'4 şi F 26/6 pen nui grafic de desfăşurare a lu
lucrările la un nou lot de lo tru planşeu. Şi apoi chiar fîşiile crărilor în care să se prevadă pe
0 cuinţe de trei blocuri cu un to mai lungi, care existau nu au etape volum ul de lucru ce trebuie
tal de 120 apartam ente. M uncind putut fi m ontate toate deoarece executat, necesarul de forţe dc
S-a inlimplal in noaptea de 23 martie. Meca- $ pentru a da viaţă lozincii „Fiecare macaraua nu a fost dată în ex m uncă şi de m ateriale. Ca urm are
bloc, construit mai repede, mai ploatare, lipsindu-i... avizul ser munca se desfăşoară fără o pers
»•cui Vasile Gdrbe de la depoul C.F.R. Simeria $ bine", colectivu l şantierului şi-a viciului de mecanizare al trus pectivă, de pe o zi pe alta.
luat angajam ente m obilizatoare. tului.
abia se întoarse din cursă că fu chemai pentru Ş Pentru asigurarea înfăptuirii lor, L ucrările de c o n stru cţie Ja cele
La blocul B 2 s-a turnat funda 120 ap artam en te din oraşul Că
a i se propune reraorcarea unui tren ce trebuia 9.
condus de urgenţă Ia Peştiş, pentru Combinatul 6
siderurgic Hunedoara. ^ conducerea şantierului a luat li ţia şi de cîteva săptăm îni se aş
teaptă. Se aşteaptă cherestea
1 renul era supratonat, iar vremea era ploioa- ^ nele m ăsuri. Astfel, la lucrările pentru cofraj şi o echipă de zi lan silit la început. De aceea este
de săpături şi turnarea betonu dari. Şeful lotului, ing. Cărăbaş, necesar să se asigure un ritm co
sa. Vasile Gdrbe insă, n-a ezitai. A acceptat pro- O lui pentru fundaţii s-a lucrat în se m ulţum eşte să spună că a se respunzător de lucru. Conduce
două schimburi. Pentru execuţia sizat acest lucru şi aşteaptă să se rea şantierului va trebui să ia
punerea cu bucurie. Aşa se face că la ora 3 şi ^ zidăriei, la fiecare bloc a fost re rezolve. Dar să fi întreprins ceva cele mai eficiente măsuri pentru
partizată cîte o brigadă. S-a sta concret pentru a rezolva lipsuri asigurarea lucrului pc şantier,
40 de minute, trenul 2.695 cu un supratonaj de 0 bilit de asem enea ca execuţia să le de oam eni şi m ateriale nu a îm bunătăţirea continuă a calită
se facă în lanţ. Prepararea beto încercat să facă. ţii, să asigure necesarul de m a
367 tone, a pornit spre Peştiş. Experienţa şi pri- A teriale şi forţe de muncă şi să
Nici la blocul B 3 lucrurile nu le repartizeze în m odul cel m ai
ceperea comunistului Gdrbe au făcut ca el să judicios..
Colectivul secii ei de turnătorie a l.l.L. „!!oria“ din Alba lulia, îşi depăşeşte ca regularitate ajungă la destinaţie fără intirziere şi in condi- 0
sarcinile lunare dc plan. obtinînd economii însemnate. In luna februarie, muncitorii secţiei
au realizat o economie dc 5.672 lei. ţii de deplină siguranţă a circulaţiei. <>
IN FOL OGRALIE: Şeful secţiei Nicolae Groza, verific înd împreună cu Gheorghe Alermezan ^ E. CREŢU g nului a fost centralizată intr-o
şi Ion Groza, calitatea unei piese după tumarţ. O
corespondent o staţie special amenajată.
OO O O O V O O O O O O Q O O O O O V V G sX X bAXOOOOO'OOOOO A Cîteva zile treburile au m ers stau cu m ult m ai bine. Aici, din V. FURIR