Page 89 - 1963-03

Nr. 2565 DRUMUL SOCIALISMULUI nmama PAG. 3

rw arvc-zü rjw -.^ió .— jí5

A L V II-LEA C O N C U R S A R T I S T I C

00000000 oooooooooooooooo OOOOOOOOoooooooo o o o o o o o o

1 De cînd a început concursul al Vll-lca al formaţiilor artistice dc 8

Zilele trecute, la Gheţar a avut. loc o sesiune tchnico- 'Atit referatele prezentate, cit şi discuţiile partici­ •A« | an.aluri, în fiecare duminică, pc scenete căminelor culturale din regiune urcă §
ştiinţifică organizata de comitetul, sindicatului şi condu­ panţilor la sesiune, au scos in evidentă importanta ce | brigăzi artistice dc ' agitaţie, coruri, orchestre, echipe dc dansuri populare, ^
cerea exploatării miniere. Sesiunea, la care an partici­ trebuie acor&ită îmbunătăţirii calităţii minereului ex­
pat pentru prima dală şi şelii de echipe, a dezbătut tras. De asemenea, au fost stabilite măsuri pentru I solişti vocali, dansatori şi instrumentişti pentru a se întrece în cadrul o
pe larg problema imliunălălirii calităţii minereului livrat
Combinatului siderurgic din Hunedoara. reducerea conţinutului de steril vizibil în minereu, ob­ § fazei interconmnale. Peste lot. unde au loc aceste 'întreceri pasionante, ar- §

ţinerea unei valori metalurgice ridicate şi a unei gra­ § liştii amatori [ac să lăsunc, în [ala unui numeros public, cînlccele dc viată §
nulaţii corespunzătoare.
8 nouă, îmbelşugată, valorifică jocurile populare specifice, dau glas bucuriei o

| de a munci şi trăi în gospodăria colectivă. 8

OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO

La nivelai cerinţelor Lormaţii bine pregătite

In lupta lor pentru sporirea Să luăm acum un alt exem ­ il as num ai m inereu de bună ca­ Şi pe scena căminu­ dă. De remarcat că a- sat : brigada artistică
lui cultuial clin Draşov, tît formaţiile artistice dc agitaţie, fanfara şi
continuă a producţiei de fontă, plu. Dacă am m ări conţinutul litate, cărora nu li s-a rebutat raionul Sebeş, s-a des- cît şi soliştii vocali, interpreţii jocului dc
făşurat faza inlercomu- dansatori şi instrumen­ bîtă din Draşov, bri­
furnaliştii au nevoie de cantităţi de fier în m inereul nostru cu nici o tonă de m inereu. nală a celui dc al Vll- tişti care au urcat scena gada artistică dc agita­
lca concurs al formaţii­ au fost bine pregătiţi, ţie din Ungurei, echipa
tot m ai mari de m inereu de ca­ numai un procent faţă dc cel In consfătuirile de producţie lor artistice dc amatori. cucerind pc merit căl­ dc dansuri populare din
La aceasta au luat par­ duroasa apreciere a pu­ Doştat şi orchestra din
litate cit mai bună. Faţă de a- plan ificat, am obţine o valoare m inerii au făcut propuneri va­ te artişti amatori din blicului. Boz.
Ungurci, Doştat, Boz,
ceastă cerinţă, noi nu am reu­ m etalurgică de 32,24 Ia sută, iar loroase privind îm bunătăţirea Cunţa ş:. localitatea gaz­ Pentru următoarea fa­ IOAN MOLDOVAN
ză de concurs s-au cla­ corespondent
şit să ne respectăm totdeauna valoarea pe tona de minereu va calităţii minereului. înfăptuirea

angajamentul luat. creşte cu 8 Iei. A ceeaşi creşte­ lor a fost însă tărăgănată. E ste

Pentru elim inarea neajunsuri­ re a valorii pe tonă am obţine-o bine ca fiecare propunere să fie
lor provocate de creşterea pro­ şi în cazul cînd am m icşora pro­ adine studiată şi în cel m ai scurt

centului de steril vizibil, cit şi centul dc steril cu 1 la sută faţă tim p aplicată.

de conţinutul mare de minereu de cel planificat. Se ştie că asupra calităţii mi­ 150 de artişti amatori — 400 de spectatori

m ărunt în producţia livrată, noi nereului se poate influenţa nu

am efectuai determ inări la li­ Din referatul prezentat numai în abataje, ci şi pe căile La căm in u l cultural clin Şi- Balomir, Vinerea şi localitatea
nele echipe. Cu acest prilej am de too. ing. de transport şi la staţiile de bot, raionul Orăştic, au venit gazdă, corul de fem ei din Şibot,
constatat că cel mai mare pro­ sortare, pe întregul traseu pînă dum inică peste 400 dc oam eni solişti vocali şi instrum entişti,
ai m u n cii'd in localitate. Ei au în su m în d circa 150 de a rtişti a-
cent de minereu mărunt şi ste­ M W A l ENUICĂ, şeful la livrarea lui. Răm îne num ai ca hi pauză, controlorii tehnici dc calitate urmăresc, in prezenta tov. in­ urm ărit cir? viu interes întrece­ m atori.
ril vizibil (40-90 la sută şi res­ corpului de control tehnic înccpînd de Ia şefii de schim b giner Mihai Elinică, variaţia creşterii valorii metalurgice a\ minereului m rea form aţiilor artistice de a-
pectiv 13,34-32 la su tă ) s-a înre­ să se m anifeste exigenţă sporită cazul reducerii procentului de steril vizibil. m atori participante la faza in- S p ecta co lele p rezen tate cu a-
gistrat ia suitorul co lecto r nr. 3. calitatio faţă de calitatea minereului. Şe­ tercom unală a celui dc al VH-lea cest prilej s-au bucurat de suc­
Numai în 4 zile din luna martie, ful de schim b trebuie să fie concurs. La fază s-au prezentat ces.
brigăzile artistice de agitaţie şi
sterilul vizibil s-a ridicat aici piuă primul controlor al calităţii şi echipele de dansuri populare din P. ARDELEANU
corespondent
Ia 43,5 Ia sută. Calitatea m inereului este un să m anifeste exigenţă în aceas- Din cyYÎnfu! participanţilor
obiectiv principal al întrecerii lă privinţă. Şefii de brigăzi să
Din acest exem plu reiese că so cia liste. La noi în să nu s-a pună în discuţia brigăzilor ca­ 9 SABIN POPIŢA, şef de bri- unitate cu un cuvînt greu in înfloreşte colectiva noastră"
alegerea sterilu lu i vizibil în a- accentuai în suficientă măsură zurile dc încălcare a m ăsurilor gadă Ia orizontul II. Am văzul problem a calităţii. In num ele or­
bataje trebuie să constituie o acest factor. Numai faptul că am de alegere atentă a sterilului vi­ ia Hunedoara greutăţile pe care iacilor m ei, facem apel Ia Aşa se intitulează ul­ Despre binefacerile sporirea numărului dc
sarcină a fiecărei brigăzi în par­ antrenat pînă acum în întrecere zibil. Ic întîm pină fu rn aliştii din cauza toţi cei care lucrează in subte­ timul program al brigă­ civilizaţiei nici nu pu­ vaci dc la 200 la 280.
te. Dacă introducem intr-un cal­ 54 de brigăzi cu un efectiv de m inereului m ărunt. M-am con­ ran să reducă la m axim um ste­ zii artistice de agitaţie tea fi vorba in acele al oilor dc la SjO la
cul cheltuielile în abataj (perfo­ 742 m un citori direct productivi M aiştrii şi inginerii, la riadul vins că noi trebuie să mai facem rilul vizibil din minereu. a căminului cultural din timpuri. 4S0. al porcilor de la
ra), exploziv, capse, fitil, lemn care lucrează în abataje, nu este lor, sini chem aţi să-şi depună încă m ult pentru a le veni în aju­ salul Ghirbom, raionul 100 la 200. Venituri
de mină, m anoperă), cheltuielile su ficien t. N u totdeauna s-a ur­ întreaga capacitate de m uncă în tor. Mă interesează în mod deo­ ® ANTON LUCACI, m aistru la Sebeş. La faza inlerco- Haideţi să vizităm mari vor aduce şi gră­
pentru transpo-tul pe verticală mărit îm bunătăţirea calităţii m i­ scopul îm bunătăţirii calităţii pro­ orizontul III. In urma experi­ munală a celui dc al Ghirbomul astăzi. Că­ dina de zarzavat şi
şi orizontală, cit şi cele pentru nereului, în bilanţul întrecerii ducţiei. Ei trebuie să vegheze sebit burarea cu ipsos. Sînt con­ m entărilor făcute în orizontul Vll-lca concurs care s-a lăuză ne c brigada ar­ crescătoria dc păsări.
descărcare, concasare, sortare, evidenţiindu-se doar realizările neîncetat asupra realizării aces- nostru, am ajuns la concluzia desfăşurat la Vingard, tistică de agitaţie. Sa­
depozitate, rezultă că o tonă de cantitative. In consfătuirile dc iui obiectiv im portant, asigurînd vins că aplicînd burarea pe o că se pot obţine rezultate bune această formaţie tînără tul de acum nu mai hi zilele dc iarnă co­
steril co stă aproape 50 de Iei, producţie trebuie să se discute în acest scop brigăzilor condi­ la puşcare folosind şi cantităţi a prezentat un specta­ seamănă cu cel dc al­ lectiviştii şi-au luat ca­
fără a mai adăuga cheltuielile ţii op tim e de lucru, asisten ţă lungim e de cel puţin 15 cm ., noi reduse de exploziv. Trebuie să col viu şi antrenant, rod tădată. S-au înălţat şi se ietele şi creioanele şi
de regie, am ortism ent şi obli­ mai pe larg asupra acestei pro­ tehnică la nivelul cerinţelor. ţinem însă cont de anum ite con­ al strădaniilor tinerilor înalţă necontenit casc şi-au îndreptai paşii
gaţii sociale. Putem vedea deci vom obţine rezultate mult mai diţii. P rocedînd a stfel, u n ele e- colectivişti Marin Fraţi- noi, iar mobila „de o- spre „şcoală", la cercul
prejudiciile pe care ie aduce ste­ blem e, să fie evidenţiate şi sti­ N um ai în acest fel vom putea chipe au reuşit să reducă consu­ lă, Florica Anton, Ma­ ruş“ nu mai c o rari­ agrotehnic. Secretul re­
rilul în m inereu prin efectuarea să realizăm o cotitură în mun­ lume ca cele de pînă acum. m ul de exploziv cu 4 kg. îa puş­ rin Boia.nu, Eugenia tate. Oamţnii se îm­ coltelor bogate se află
unor cheltuieli suplim entare. Nu­ mulate acele brigăzi care au ex­ ca noastră privind calitatea. PetreşcM, Augustin Ghi- bracă mai bine, mănin- în paginile manualelor
0 ANA LĂSCUŢOI, controloa­ nescu, Nicolao Trif şi că mai bine şi gîndesc şi cărţilor de ştiinţă
Vasilc Frăţilă şi a învă­ „altfel". La Ghirbom. agricolă. Vechea zicală
re. Lucrez Ia staţia de sortare, ţătoarelor Silvia Paştiu. unul din satele dc la populara. „Fă-ti vara
Mari.a Ceteau şi Flori­ extremitatea raionului, sanie şi iarna ear" a
mai in cursul anului trecut, din care. Vom extinde acest proce­ ca Cosma- s-a înfiinţat o şcoală de fost tălmăcită dc co­
S ani vi caic învaţă lectivişti aşa cum tre­
această cauză noi ani pierdut deu şi Ia celelalte echipe. 7 extul scris cu in- gratuit fiii celor ce buie. Ei ştiu că „iccol-
deminsrc de Silvia Paş- muncesc. lelc din vară, s-au
1.242.000 lei. Ce ar însem na pen­ * ILIE ANIHEI, şeful echipei liu este un elogiu a) pregătit in iarnă'.
vieţii noi din gospodăria Deşi se află la în­
tru econom ia naţională dacă nr. 151 de la orizo n tu l VI. Noi agricolă colectivă ceput dc drum, gospo­ .¦¦¦Si. iată că primă­
dăria agricolă colectivă vara se apropie. încă
producţia anuală de m inereu executăm lucrările de pregătire Foaie verde iasomie a obţinui succese re­ n-au sosit păsările că­
Drag mi-i in gospodărie marcabili’. Acestea sini lătoare din ţările calde,
bulgări ar conţin,e 5 Ia sută ste­ în 4 pereţi. Angajamentul brigă­ concretizate în recolte dur s-au arătat altfel
.¦.'Trecutul amar mai mari dc gria şi po­ da „semne .
ril vitiibil cu 80 la su tă bioxid zi m ele este de a reduce rebu­ revine din citul in rumb, dezvoltarea avu­ Si ne vin tractoarele‘
tind in amintire, intre tului obştesc şi creşte­ Mai iuta ca berzele
dc siliciu ? In acest caz s-ar tul la zero. Vom depune eforturi haturile ..averii'' indi­ rea veniturilor colecti­
viduale holdele se su­ viştilor. Colectiviştii au ieşit
consum a cocs în valoare de cir­ su sţin u te p en tru a n e realiza a- focau. Se ofileau pînă pc ogoare. Printre ei
ca 14 m ilioan e lei, iar p rod u cti­ cest angajament. şi sentimentale dc dra­ Gospodarii din Gliir- sint şi interpreţii bri­
vitatea furnalelor ar scădea cu goste pc care tinerii le bom au hotărit ca în găzii artistice de agi­
? 9 ia sută. • VIOREL STOI, şeful secto­ nutreau unul faţă dc acest un să înregistre­ taţie — colectivişti des­
rului Vadul Dobrii- M inereul ex­ ze realizări •şi mai în­ toinici, cu care se rnîn-
tras dş noi conţine mult şist. altul. Aceasta pentru dreşte satul.
semnate. lată eîlcva din
Atenţia principală ne-o vom în­ că : I. MÎNDRU
prevederile planului dc corespondent voluntar
Viu interes drepta deci în această direcţie, ..Bogăţia" boală rea
alegindu-l cu cea mai mare aten­ producţie din acest an :
ţie. Cele două referate expuse Si inimile stăpînea.

au fost deosebit de preţioase

Discuţiile asupra îmbunătăţirii pentru noi şi vom căuta să ţi­
calităţii minereului nu au înce­ nem cont de toate indicaţiile
tai nici in pauză. Adunaţi in date.

grupuri, minerii îşi împărtăşea,i

reciproc impresiile asupra celor I n grup rtp mineri discuta in timpul pauzei despre metodele de exploatare pe cr.rc Ir folosesc Trebuie îmbunătăţită
două expuneri, vorbeau despre munca de viitor
metodele ce le aplică lin are in

procesul de producţie.
Fiecare era preocupat dr a-

ceeaşi problemă. Ce trebuie la­ ‘— 1rr-, r

cul in viitor I Pentru clarifi­ Granulata—un indicator importan! t Sesiunea tehnico-ştiinţifica de -,
carea tuturor problemelor expu­ *- la. mGl.i-ei l-a. r. a fi o. s. .t rodi ni¦că- , val,o-
se, controlorii dc calitate au O vie întrecere
dat informaţii suplimentare iu roasă. Ea a reuşit să scoală in
fata graficelor expuse in sula. Granulaţia tomeţeului aic un rol coeficient de. rupere cit mai bun, pa­ optim de găuri (15—17 pentru prob! evidenţă cauzele pentru cure. La faza intercornunaiă a ce 222 a rtişti am atori din lo ca lită ­
Minerii erau dornici să cunoas­ important in procesul do iimcţionare ralel cu reducerea consumului de ex­ r minereul nu este dc cea mai lui de-al V ll-lea Concurs ai for­ ţile Zdrapţi, Crişcior, Bucureşci,
că mai multe amănunte despre al furnalelor. Noi trebuie sa livram ploziv. de 5,6 m.p. şi 12—14 pentru profil bună calitate, să facă recoman­ maţiilor artistice dc amatori ce Baia dc Criş şi Ribiţa.
felul cum va trebui să pluseze jurnaliştilor din Hunedoara siderilă s-a desfăşu rat in cen trele Zdrapţi
găurile şi să execute operaţia bulgări cu granulaţie dc 20—100 mm., Modul de perforare reprezintă una do 4,6 m.p.). Alil lungimea, cit şi dările necesare pentru munca şi Baia de Criş, au participai Cei peste 600 de spectatori
de perfoi are-pitşairc. In lata şi 10—-20 unu., liiaonilă bulgări avind din condiţiile de bază ale eficienţei de viitor. două form aţii corale, trei brigăzi prezenţi la fază au urm ărit cu
planşelor expuse pe un alt pa­ granulaţia de 0—100 mm. şi iu can­ puşcării. Inire numărul de găuri, lun- numărul de găuri, au losl stabilite in interes o vie întrecere, răsplă-
nou li s-u explicai mai pe larg tităţi mai mici siderilă măruntă. qmie.i găurilor şi secţiunea lucrării, artistice de agitaţie, cinci echipe
avantajele efectnării lucrărilor pe de o parte, cantitatea încărcăturii, condiţiile folosirii simburclui conic, Este bine ca problemele dez­ tm d cu aplauze călduroase stră­
respective după cele mai avan­ lixislcnţa tracţiunii 0—10 mm in prezenţa zonelor de slabă rezistenţă bătută aici să fie aduse la cu­ dc dansuri populare, două for­
sate procedee. siderilă bulgări îngreunează operaţia sau a suprafeţelor libere şi tăria ro­ piramidal şi pană. In acest caz, lun­ noştinţa toturm minerilor. Or­ dania artiştilor am atori.
de prăjire. Siderită fiind introdusă in cii, pe de altă parle, există o slrinsâ ganizaţiile de partid să anali- -j maţii instrum entale, solişti vo­ MARIN STAN
Urlaţii amănunţite an cnut turnate insuiicient de prăjită, deter­ legătura. Mai multe găuri de lun- gimea găurilor de simbure trebuie să teze in şedinţe lărgite situaiia corespoudent
şi artificierii. Că se pol obţine mină micşorarea producţiei de ionlă la lieca.ro loc de muncă, să cea­ cali şi instrum entişti însum înd
economii dc exploziv, ci s-au şi creşterea consumului de cocs. In fie neapărat cu 15 cm. mai mare decit ră comuniştilor să fie in pri­
convins uimărind cu utcutie o cazul cînd la o tonă de minereu e- mele rbiduri pe- frontul calită­
planşă in care erau dote exem­ xistă 10 la sula siderită mărunta, celelalte, cunosc iucUi-se că această di­ ţii, să stabilească ‘împreună cu
ple de eficacitatea ruperii a- consumul de cocs creşte cu 2 la sută, conducerile tehnice ale sectoa­
tunri <inil amplasarea găurilor iar producţia dc ionlă scade cu 0,2 ferenţă dc lungime se pierde prin în­ relor ceh: mai eficiente măsuri
şi barajul se face corect. la sută. in această privinţă. In activita­
clinare. *
I ol iu pauză, au mai avui Dacă am livra combinatului din Hu­ tea lor. comitetele sindicale să
loc discuţii intre mineri, arti­ nedoara siderită mărunta cu inca I Din re fe ra tu l prezenfaî Cu ocazia încercărilor efectúale, sr preocupe nmi mult de pro­ V. -.y
ficieri. controlori şi maiştri. 'Ie­ la sulă mai mult decit cerjnţete, am de Iov. ing. s au constatat şi o serie de deficienţe blema/ calităţii minereului. să
rna discuţiilor : caHtaten mine­ pierde lunar peste 61.300 tei. Dorici- in dirijarea şi controlul operaţiuni­
reului. Chiar de pc atunci sc tul in metal s-ar evalua in acest caz D U M ITR U SAVU lor de periorare-puşcare, care au in­ urmărească, permanent ca in
preconizau măsuri urgente pen­ la peste 38? tone fler anual. fluenţat negativ asupra granulaţiei ( consfătuirile de producţie să, se
tru viilor. Cuunscind mai bine qimi mai mari, plasate intr-o rocă minereului. Deoarece artificierii nu [ discute mai pc larg această pr-o-
problemele expuse in referate, In scopul îmbunătăţirii granulaţici ioarte tare, existentă intr-un ironi sin-t repartizaţi pe echipe, ci nu pot
ei s-au înscris in număr mare am efectuai pină acum 87 de deter­ de secţiune mică, cu o singura su­ controla şi îndruma permanent felul [ bicmă. să fir stimulate pc toa.-
ia cuvînt, unde nu criticat de­ minări granulometrice, la 21 locuri prafaţa liberă, tur pot acea un coefi­ în care se execută perforarea şi puş- ţ te căile posibile brigăzile care
ficientele. au făcut propuneri va­ de muncă. S-a urmărit in special re­ cient de rupere apropiat de unitate carea. Fste necesaF ca artificierir să (. extrag minereu dc cea mai bu-
loroase. şi-au Inul angajamente. ducerea cantităţii de minereu mărunt decit in cazul consumării unei canti­ controleze de col puţin doua ori pe [ nă calitate.
prin folosirea schemelor de puşcare tăţi excesive de exploziv. Minereul zi fronturile la care- ei dirijează puş-
i. c io b a n i; cele mai potrivite şi obţinerea unui L Comitetul de partid¦comitetul
\n acea in acest caz o granulaţie carea, pentru ca perforarea să se e- - sindicatului şi conducerea ex-
xocule corespunzător cu cerinţele lo­ j- plantării să acorde toată aten-
mult prea mică. De aceea este bine cului respectiv. De multe ori, şelii : tiu propunerilor făcute de mi-
de schimb lasă vagonetarii in fron- , neri cu privire la vnbunătăţi-
ca explozivul încărcat in gaura de luri să execute [teriorarea, fără a-i i rea calităţii minereului, să facă
supraveghea. Toate acestea determi­ ţ totul pentru înfăptuirea tor la
mina, cci cil este mai puţin sensi­ nă obţinerea unei granulaţii nccorcs-
puuzătoare a minereului. timp. trebuie ţinut cont dc [ap-
Iul că n îmbunătăţire a granit-
bil, cci alil lungimea încărcăturii şi Pcnlru îmbunătăţirea granulaţiei latiei minereului poate fi de­
minereului se cere din partea noaslra terminată şi de sistemul dc în­
----------- deci a găurii dc o activitate mai susţinută. Funcţio­ cărcare in vagonetc, din sui­ -j
mină, trebuie să fie narea staţiei de sortare cu debil toare. Se cere introducerea ţi­ j
mai mică pentru constant şi la capacitatea medie a vi­ nui prag iu laţii gurii de în­
a permite transmi­ bratoarelor care separă clasele, exi­ cărcai o astfel incit minereul 1
terea detonanţei larea introducerii minereului mărunt mărunt să rămină la baza ros­ )
mai mult de 25 la sulă in producţia 1
in lungul întregii care se prelucrează, întreţinerea şi togolului şi apoi să fie încărcat
1
încarcă furi. separat. Indicaţia aceasta este )

In condiţiile ro­ supravegherea permanentă a instala­ 1
1
cilor ce constituie ţiilor dc vibrare şi dirruiré astfel )
1
zăcămintul de la incit grătarele şi sitele sa nu pre­
1

Folosind simbiierlc antic, piramidal şi panii, in vederea unei mai bune amplasări a gău­ C.helar s-a consta­ zinte uzură pronunţată, sint doar ci- valabilă in special pentru ori­ 1 Cunoscutele personaje Setilă. şi Flă minzilu s-au oprit să ţină sfat in
rilor dc mină. sc poale exploata un bloc mai mare dc zăcământ cu a cantitate redusă de ex­ tai experimental lexa din condiţiile care se cer pentru zonturile II şi VI. Rostogqale- 1 mijlocul uliţei. Interpreţii brigăzii ar tisticc dc agitaţie din Almaş-Selişte,
ploziv. iar granula !ia minereului va fi simţitor îmbunătăţită. ca lungimea optimă realizarea unei granulaţii corespunză­ le. in special suitoarele colec­ 1 Antonie Pompilin şi Vătean Bogdan, cei care au dat viaţă pc scenă aces­
a găurii, care asi­ toare. Pot fi obţinute pe această calc toare. trebuie să funcţioneze pli­ 1 tor personaje, au ţinut să facă împreună o fotografic după spectacolul pre­
('.!!!vii şefi dc echipe, participanţi la sesiune, primesc explicaţii amănunţite din partea tov. gură cm consum re­ şi importante economii. Dacă am re­ ne tot timpul. 1 zentat la faza intercomunală de la Zam a celui de-a! Vll-lca concurs
ing. 1)umiliii Savu. dus de exploziv, duce, de exemplu, cu numai 5 Ia sulă 1 artistic al formaţiilor dc amatori.
esle de 1,20—1,30 procentul de minereu mărunt, am în­ l-a fiecare loc dc muncă exis­
m-, iar în rqci fisu­ registra economii anuale la preţul de tă încă rezerve nefolositc in 1 Foto: ,V. CHIŞ
rate şi cu tendin­ cost de 945.000 lei. L scopul îmbunătăţirii continue a )
ţe de rupere in [ entităţii minereului. Să folosim 1
blocuri este indica­ Din cele arătate mai sus reiese L cu pricepere aceste rezerve pen- 1
tă lungimea găurii că noi nu am iacul toiul pentru asi­ L tru a trimite furnalelor minereu 1
de 1,50 m. Am reu­ gurarea unei producţii de minereu cu [ midi, cu conţinut dc metal 1
şii să stabilim tot­ o granulaţie corespunzătoare. Avem L marc şi dc granulaţie con-spun-
odată şi numărul însă toate condiţiile să iaceni acest 1
lucru. i
1
1

I_! 1t