Page 9 - 1963-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢT-VA!
(Datăm ştmtui ţLaet ţL. ţtm y w i
' Milioane fie oameni ol muncii din
Braşele raionale şl comunele patriei
noastre se prezintă azi In faţa urne­
lor. Intr-o atmosferă de mare bucu­
rie şl un entuziasm general, oame­
nii munsil t~ muncitori, ţărani şi
tnteleatuali, bărbaţi şl femei, tineri
sau vlrstnici, indiferent de naţio­
nalitate îşi dau votul lor fiilor de­
votaţi ai poporului — candidaţilor
Frontului Democraţiei Populare —
oameni harnici şi cu prestigiu, gos­
podari buni, care vor rezolva ai
pricepere treburile obşteşti.
In această zi, minerul şi siderur-
gistul, metalurgistul şl textilistul,
mecanizatorul şi colectivistul, toţi
cei ce muncesc în oraşele de sub­
ordonare raională şi la sate îşi dau
su încredere votul in semn de recu­
noştinţă pentru tot ceea ce au fău­
rit cu mîinile lor sub conducerea
Înţeleaptă a partidului, pentru ceea
ce vor face In viitor, pentru viaţa
nouă, fericită şi prosperă.
Entuziasmul şi însufleţirea eu care agriculturii. Lucrînd pe ogoarele ti­ tului Democraţiei Populare !
masele de oameni ai muncii au par­ uite, cu ajutorul maşinilor staţiunilor
ticipat la campania electorală a de­ de maşini şl tractoare şi aplicînd ce­
monstrat ataşamentul de nezdrunci­
nat al celor ce muncesc faţă de po­
litica Partidului Muncitoresc Romin,
faţă de Republica Populară Romină.
Cu prilejul adunărilor pentru pro­
punerea candidaţilor Frontului De­
mocraţiei Populare, la întiinirile cu
aceştia sau în adunările electorale
au participat sute de mii de cetă­
ţeni, Cu acest prilej s-au trecut in
revistă realizările întregului nostru
popor obţinute pe drumul de-a lun­
gul anilor de construcţie socialistă.
Şi tuturor ni se umple inima de bu­
curie atunci cind privim ţara noas­
tră, frumoasă şi bogată. Pentru noi
a rămas ca un vis urît imaginea ve­
chii Romînii aservită puterilor im­
perialiste, exploatată şi jefuită în
mod barbar, cunoscută ca o ţară
înapoiată economic, lăsată pradă să­
răciei şi mizeriei. Astăzi cînd po­
porul nostru, harnic şi talentat, este
stăpin pe munca sa, pe bogăţiile
patriei, eforturile tuturor sînt Îndrep­ demnă, civilizată.
tate spre continua dezvoltare a eco­
nomiei şi culturii Întregii ţări. A-
plicînd cu consecventă linia leninis­
tă de industrializare sodalistă, în lor noastre o contribuţie importan­
ţara noastră s-a dezvoltat puternic
industria siderurgică şi minieră, a
apărut o nouă ramură industrială In
plin nvînt — industria chimie* —
6 sporit mult producţia industriei
constructoare 'da maşini şi a cres­
cut producţia de energie electrică. A
crescut mult producţia industriei bunu­
rilor de larg consum. Aşa cum a arătat
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
în expunerea făcută la şedinţa so­
lemnă a Marii Adunări Naţionale,
cu prilejul celei de a 15-a aniversări
a R.P.R.: „Roadele politicii econo­
mice a partidului nostru sînt ilus­
trate elocvent de faptul că în 1962
producţia globală a industriei este
de 8 ori mai mare decît În 1948“.
Aceasta este o urmare a faptului că
oamenii muncii au desfăşurat o
muncă susţinută pentru îndeplinirea
şi depăşirea an de an a sarcinilor
de plan.
Profunde transformări s-au înfăp­
tuit şi în satele noastre. Urmlnd cu
Încredere linia politică a partidului,
de transformare socialistă a agrioil-
turii, În primăvara anului 1962 a fost
înscrisă o pagină glorioasă in isto­
ria ţării — terminarea colectivizării
le mai înaintate reguli agrotehnice,
colectiviştii obţin recolte tot mai bo­
gate, sporesc veniturile lor.
O dată cu creşterea şt dezvoltarea
industriei şi agriculturii, a crescut şi ni natul siderurgic Hunedoara de noi
nivelul de trai material şi ailtural
al oamenilor muncii. In toate oraşe­
le patriei se construiesc pentru ei lo­
cuinţe confortabile. S-a dezvoltat mult
reţeaua unităţilor de învăţăniînt, ail-
turale, sanitare şi comerciale. La sa­
te un mare număr de colectivişti şi-
au construit case noi. De asemenea,
s-au construit un maie număr de
şcoli, cămine culturale, dispensare,
magazine săteşti, iar lumina electrică
şi radioul pătrunde în tot mal multe
case.
Ca urmare a creşterii veniturilor
oamenilor muncit a crescut mult pu­
terea de cumpărare a acestora. La
oraş ca şl la sat oamenii se hrănesc
şl se îmbracă mai bine, duc o viaţă
La înflorirea oraşelor şi comune­
tă şi-au adus-o deputaţii, sfaturile
populara. Cu sprijinul maselor de ce-
tfiţesi, s-au organizat largi acţiuni de
înfrumuseţare şi gospodărire a loca­
lităţilor, do înfăptuire .« lustri
Un sa t ca m ulte altele
de interes obştesc. Oamenii muncii
au o încredere mare în reprezentan­
ţii lor, aleşi pentru a conduce munca
în sfaturile populare.
Ne prezentăm azf în faţa urnelor da
vot cu un bilanţ bogat, ce umple de
bucurie inimile tuturor oamenilor, li
face să .privească cu toată încrede­
rea spre viitorul luminos, la perspec­
tivele minunate ce sînt deschise In
faţa patriei noastre.
Dlnd votul nostru candidaţilor
Frontului Democraţiei Populare, vom
tratări şi mai mult regimul de demo­
craţie populară, ne vom exprima Încă
o dată hotărlrea de a merge, sub con­
ducerea partidului, spre noi izblnzl,
pentru desăvlTşirea construcţiei so­
cialiste în patria noastră. Votlnd can­
didaţii F.D.P. votăm pentru pace şi
progres.
Trăiască victoria în alegeri a Fron­
GRAIUL CIFRELOR
S>OOOOOOOC
• Prin construirea şi darea tn
$ folosinţă în anii noştri la Combi­
L agregate moderne de mare pro-
0 ductivitate, producţia a crescut
o considerabil. In anul 1962 produc-
x ţia de fontă a crescut faţă de anul
0 1947 de 31,52 ori, iar cea de oţel
0 de 63,20 ori. In anul trecut, C. S.
O Hunedoara n realizat în numai 12
O zile producţia de fontă egală cu
$ cea a anului 1938.
O ° Şi munca minerilor din Va-
a lea Jiului s-a schimbat. Au iost
v mecanizate mare parte din proce-
0 sele de muncă, s-au redeschis mi­
nele lăsate în părăsire. Ca urma­
re, producţia de cărbune a crescut
an de an. In anul 1902 producţia
de cărbune a fost cu 55 Ia sută
mal mare faţă de anul 1955.
• Exploatarea minieră Teltuc a
fost dotată cu excavatoare, fore­
ze şi alte maşini, ceea ce a per­
mis ca numai în 18 zile din anul ce tot mal mult Ioc tn satele re­
1962 să se extragă o cantitate de
minereu ce echivalează cu întrea­
ga producţie a anului 1038.
* Uniţi in G.A.C, lucrind pă-
m!nitU mecanizat şi după toate rb-
Cîntec
pentru alegeri
de GEORGE LESNEA
Pentru-o viaţă cu temei,
Fericită intrutotul
Noi in martie, in trei
Ne vom da toţi votul.
Vom alege oameni noi,
Iubitori de sat fi ţară
Traiul să ne fie-n toi
Ca o primăvară.
Vom vota al muncii spor,
Vom vota cu-ndcmnuri bune,
Bucuria tuturor,
Horele străbune.
Vom vota cu-acest pătnînt,
Cu recoltele bogate,
Cartea care-i lucru sfint
Şi lumina-n sate.
Şi fiind pe veci stăpini
Ai unitelor ogoare,
Vom sălta cu-aceste mîini
Satul pin la soare.
OOOOOOOOO
o
gullle agrotehnice, ţăranii colectl- ^
viştt din regiunea noastră obţin re- $
colte bogate. Prin obţinerea unor ^
recolte sporite la ha. au crescut atît o
veniturile colectiviştilor cit şl ton- $
durile de bază ale G.A.C. Dacă în C
anul 1955 fondul de bază al G.A.C. $
era de 8.793.314 lei, în anul 1962 L
fondul de bază s-a ridicat la
128.218.447 lei.
o O dovadă elocventă a spori­
rii veniturilor oamenilor muncii
din mediul rural fi constituie şl
faptul că mulţi dintre el şi-au
construit locuinţe noi. Din anul
1951 şi pînă In anul 1962 în regiu­
nea noastră s-au construit 15.713
case noi.
• O grijă deosebită s-a acordat
îmbunătăţirii asistenţei sanitaro la
sate. In prezent, In mediul rural
există 99 circumscripţii sanitare
deservite de 244 medici.
• Astăzi lumina electrică îşi fa­
giunii. Dacă pînă în anul 1945 e-
xistau doar 49 sate electrificate,
astăzi prin grija partidului şl gu­
vernului au fost electrificate 283
sate.
Drumeţind prin satele regiu­ despre ele. Cit despre colecti­ mii trei ani n-a scăzut sub 25 lei.
nii noastre, vei întîlni peste tot vă, cînd vine vorba oamenii nu Mulţi şi-au ridicat case noi. Apa­
realizări cu care oamenii se mai prididesc să-ţi povestească. rate de radio întîlneşti la fieca­
mîndresc. Poposind în oricare — La început, cînd s-a înfiin­ re din cele peste 200 de familii,
din ele vei afla lucruri în stare ţat gospodăria spunea colectivis­
să mire pe cel obişnuit cu rea­ iar mobilă nouă, maşini de spă­
lităţile din satele Hunedoarei de tul I. Samoilescu, averea colec­ lat rufe şi de cusut, aragaze, au
altădată. La îndemnul şi sub tivei nu depăşea valoarea de majoritatea.
conducerea comuniştilor, păşind 50.000 lei. Cele 39 de familii au
pe drumul marii gospodării, co­ început o viaţă nouă, pornind Gospodăria s-a întărit pentru
lectiviştii trăiesc astăzi o viaţă cu o zestre săracă: 8 boi şi pa­ că paralel cu dezvoltarea secto­
îmbelşugată, omenească. Să tre­ tru vaci, cîteva pluguri şi... cam rului zootehnic au sporit şi pro­
atît. Dar purtau cu ei ceva mai ducţiile de cereale. Prin valorifi­
cem bunăoară prin satul Pricaz puternic: încrederea în partid, carea lor, numai în 1962 au rea­
din apropierea Orăştiei. Lăsînd credinţa că muncind bine şi cu lizat venituri de peste 1.200.000
în urmă cîteva aşezări, pe par­ folos vor putea să-şi clădească lei.
tea dreaptă, privirea îţi este a- o viaţă îmbelşugată... — Ceea ce ne bucură mai mult
trasă de o construcţie nouă, im­ — spun colectiviştii Alexandru
punătoare şi frumoasă, cu fe­ Şi într-adevăr colectiviştii din Lup, Viorica Popa, Petru Voina
restre mari. Este noua şcoală Pricaz şi-au văzut visul transfor­ şi mulţi alţii — este marea cin­
alăturată de căminul cultural, mat în realitate. An de an colec­ ste de care se bucură colectiva
nou şi el Mergînd înainte, pe tiva lor se mărea cu noi familii, noastră, care în anul trecut,
aceeaşi parte, pe frontispiciul îşi întărea puterea economică. In a fost distinsă cu Ordinul Muncii
unei alte clădiri noi, citeşti: 1959 tot satul şi-a imit pămîntul clasa a I-a. Aceasta este cea mai
„Magazin mixt". In faţa rafturi­ în gospodărie. De la cei 8 boi şi mare mîndrie a noastră. De a-
lor cu bogat sortiment de măr­ 4 vaci, la cele peste 400 bovine, ceea, pentru continua înflorire a
furi, zeci de colectivişti. Oame­ 720 ovine, sute de porci şi păsări, satului şi a colectivei noastre,
nii solicită, primesc marfa, o de la un fond de bază de 46.000 pentru viaţa îmbelşugată pe care
privesc cu atenţie. întreabă de lei cit era în 1950 la 2.000.000 lei
cost şi plătesc. In faţa maga­ cît au acum, c o distanţă aprecia­ o ducem, pentru un viitor tot mai
zinului se strîng grupuri de co­ bilă. Creşterea puterii economice luminos, noi toţi colectiviştii vom
lectivişti, discută. Vorbesc des­ a GJV.C. a determinat şi mărirea vota candidaţii F.D.P.
pre viaţa lor, despre ce este
nou prin sat. -Ne oprim o clipă. valorii zilei muncă care în ulti­ R. BUDIN
— ...Ce mai, bine că ne-am
făcut magazinul — auzim noi pe
unul dintre ei. Altfel, pentru o
basma sau un kil de ulei or dc
cuie, trebuia să mergem pînă la
oraş, Ia Orăştie...
— Magazinul, şcoala, căminul,
şi lumină electrică — intervine
un altul mai în vîrstă. Şi încă
ce şcoală. Pe vremea mea se în­
văţa într-o şcoală... Dar ce zic
eu şcoală ? Că doar ştiţi cum a-
răta. O casă, şi încă nu din cele
mai arătoase...
Ne-am apropiat intrînd în
vorbă:
— Dar cum le-aţi construit ?
— întrebăm interesaţi.
Povestind, oamenii îşi aduceau
aminte cum propuseseră la o a-
dunăre cu deputaţii să se facă
şi în satul lor şcoală şi cămin.
La o altă întîlnire cetăţenească
au votat să construiască şi un G, Ş. Hunedoara: Se toarnă o nouă forjă de oţel.
magazin la care să-şi aducă toţi
contribuţia. Apoi îşi aminteau
Ode prima zi cînd deputaţii şi nouăstradă
comuniştii din sat i-au solicitat
să participe la săparea fundaţiei
pentru şcoală, cămin, apoi pen- I (i 1960.., Primăvară... Pa lingă fo- ca. Soţul lucrează in cadrul 'direc­
tru magazin. S-au dus cu toţii. S e tema ce urcă tpre oraşul munci- ţiei I.C.S.H. Pe Ungă dragostea
Şi aşa, prin muncă şi contribu­ i toresc, mulţime ele constructori.
ţie voluntară, cu ajutorul sta­ r Excavatoare puternice muşcă p&- faţă de profesia de constructor,
tului şi al colectivei, au ridicat v mintul. In locul sutelor de metri este un mare amator de turism.
frumuseţe de construcţii. De
cubi excavaţi se toarnă beton. Sînt Adeseori cînd are timp liber, îm­
aceea şi vorbesc cu xnîndrie > fundaţiile primelor blocuri de lo- preună cu soţia, pornesc pe cărări­
le munţilor.
Manifestări i cuinţe ce se construiesc aici. In fDoi soţi cu aceleaşi preocupări
i altă parte au început să se înalţe
) cofrajele. Se munceşte intens, cu locuiesc la apartamentul nr. 18
y pasiune. Constructorii luptă, de- din blocul 108. Sînt profesorii de
istorie, loan şi Dora Udrea. So­
cukural-artistice f păşindu-şi planul. Graficul urcă. ţul, inspector la secţia de învă­
\ 1962... Toamnă... La blocul nr. ţământ a sfatului popular orăşe­
® Corul, brigada artistică de i 90, comisia de recepţie a părăsit nesc, iar soţia profesoară la şcoa­
agitaţie şi soliştii vocali ai Ca­ i ultimul apartament. A doua xi la nr. 3.
sei raionale de cultură din Brad fl de dimineaţă, locatarii se insta-
au prezentat în satul Zdrapţi, i leaxă. Seara, după ce micuţul adoarme,
zilele trecute, un bogat program (au un băieţel de 2 ani şi 7 luni),
artistic. Cei peste 400 de spec­ J Pe harta Hunedoarei a apărut aplecaţi asupra cărţilor, citesc şi
tatori au urmărit cu viu interes 4 astfel o nouă stradă. Locuitorii discută împreună. Marţian Nistor,
cîntecele interpretate de cor şi â ei, sînt tn majoritate tineri, con- mecanic la I.C.S.H., Gheorghe
solişti, precum şi textul brigăzii 4 structori de la I.C.S.H. Pentru a Stanca topitor la C.S.H., mecani­
de agitaţie intitulat „Votăm pen­ i cunoaşte pe ciţiva din locuitorii a- cul Klush Pavel, .inginerul meta­
tru fericire". (MARIN STAN — P cestei străzi, am vizitat cîteva a- lurgist Mircea Moldovan şi alţii,
corespondent). f partamente. sînt cîţiva din locatarii celor 554
\ Excavatoristul Ion Niculescu lu- apartamente din cele 20 de blocuri,
• De curînd, în satul Sulighe- i crează tn cadrul serviciului exploa- care formează această nouă stradă.
te, cu prilejul unei adunări ce­ # tari utilaje a I.C.S.H. împreună
tăţeneşti, artiştii amatori din lo­ 4 cu soţia şi cei doi copii, locuicş- La parterul celor patru blocuri
calitate, împreună cu elevii şco­ f te în blocul nr. 117, apartamentul tip N şi M au fost amenajate ma­
lii, au prezentat un reuşit spec­ f 3. Este printre ultimii care s-a mu- gazine cu o suprafaţă totală de
tacol. Cîntecele interpretate şi L tat pe noua stradă. Apartamentul 2.700 m.p. Utilate cu mobilier
poeziile recitate cu acest pri­ f are trei camere. modern, bine aprovizionate, maga­
lej au fost închinate partidului, zinele alimentar, textil, electrome­
vieţii luminoase de astăzi. (OC­ > Blocul nr. 89, apartamentul 7. canic, magazinul copiilor şi alte­
TAVIAN BOTICI — corespon­ I Aici locuieşte instalatorul Titi le, pun la îndemîna locatarilor
dent). ţ& Brănişteanu, împreună cu Sabina, cele necesare.
9 De curînd, membrii brigă­ I soţia şi cele două fetiţe Rodica Intorcîndu-se 'de la muncă, ’de
zii artistice de agitaţie a Sfa­ şi Georgeta. S-au mutat in apar­ pe şantier, de la cuptoare, de la
tului popular orăşenesc-Deva au tament din 1961. Mobilată cu planşa cu hîrtie de calc sau de
urcat pe scenele căminelor cul­ mult gust, locuinţa are o atmos­ la catedră, locuitorii străzii George
turale din Simeria Veche şi Bă- feră plăcută. In colţ, un aparat Enescu din Hunedoara, găsesc aca­
cia. în faţa unui public nume­ de radio. să o ambianţă plăcută în aparta­
ros, aceştia au prezentat un mente frumoase şi confortabile.
text bogat în conţinut, care s-a Din apartamentul 18, blocul 92,
bucurat de succes. (I. BERCA — se aud sunete de pian. Tovarăşa Sînt toţi oameni ai muncii care
corespondent). Mariana, soţia inginerului construc­ contribuie din plin la făurirea vie­
tor Gheorghe Moldt, iubeşte muzi­ ţii noi.
M. RUGÍNESCU
Tinerii Virgil Helgiu fi Ana Got din secţia marochinărie 1 a fabricii ,?simian B&rnuţiu" din Sebeş
tşS depăşesc noma lunar «w 15-16 la tută, sxecutbid lucrări de bună calitate.
)N FOTQQEA.FIE: Brigadierul Nicolae Prăţilă face. controlul de calitate, la portononeele. executate ’de cei
«tal