Page 90 - 1963-03
P. 90
PAG. 4 ORUMÜl SOCIALISM Nr. 2363
ULTIME.LE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIME.LË ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI Un e ven im en t de s e a m ă în Istoria
m o n d ia lă a h id ro te h n ic ii
I început zăgăzuirea fluviului
Enisei I
Lucrările Comitetului celor 18 state Marte-1“ la 106.276.000 km. de Pămtnt MOSCOVA 25. — Coresponden drocentrala Krasnoiarsk va avea II
tul Agerpres, Al. Starck, transmite: agregate, din care 10 principale fi
MOSCOVA 25 (Agerpres). — două de rezervă, cu o putere in-,
In perioada 17—25 martie a fost stabilită din non Iegătnra prin radio Istoria mondială a hidrotehnicii stalată de 6 milioane klll. fi o pro-,
cu staţia interplanetară „Marte-1“. în această perioadă distanţa pină la a înregistrat azi un eveniment de duefie anuală de peste 20 miliarde.
staţia „Marte-1“ a fost de 100.276.000 km. scamă; începerea zăgăzuirii fluviu
pentru dezarmare lui Enisei in dreptul hidrocentralei kWlh.“.
La 26 martie, la ora 9 (ora Moscovei), staţia interplanetară „Marte-1* Krasnoiarsk, care va fi, în momen De altfel, după cum ni s-a comu
va avea următoarele coordonate astronomice: ascensiunea dreaptă 7 ore tul intrării ei în funcţiune, cea mai
51 minute, înclinaţia 25 grade 32 minute. mare din lume, înlrecînd cu mult nicat de la Institutul Hidroproiect,
hidrocentralele de la Bratsk fi de firagul de hidrocentrale electrice de.
pe Volga (U.R.S.S.), Grand Coulee
GENEVA 25. — De la corespon poziţia S.U.Â., eerind angajarea de cului, s-ar putea realiza un progres (S.U.A.) fi Bonhard-lsland (Ca pe Enisei va avea o putere insta
dentul Agerpres, C. Benga i discuţii asupra modalităţii efectuării in cadrul tratativelor. lată de 30 milioane kW, (160 mi
inspecţiilor la faţa locului. nada).
Şedinţa de luni a Comitetului ce Reprezentantul Angliei, Godber, a Din cele 108 fluvii mari fi mici liarde klU/h. producţie anuală).
lor 18 state pentru dezarmare, pre Ni se pare necesar, a spus repre Încercat să justifice efeotuarea de Aceste cifre sînt- fi mai grăitoare,
zidată de reprezentantul Nigeriei, zentantul sovietia S. K. Ţarapkin, să către puterile occidentale a unor ex care curg pe teritoriul Uniunii So dacă le comparăm cu producţia tu
Mbu, a fost consacrată problemei În subliniem cu toată puterea că guver plozii nucleare subteran şi, de ase vietice, Eniseiul ocupă primul loc
cetării experienţelor cu arma nu nul sovietia consideră ca şi plnă menea, să justifice cererile privitoare Apelul F.S.M. adresat oamenilor muncii în U.R.S.S. în ce privefte debitul turor centralelor electrice din
cleară. acum că mijloacele naţionale de de la un număr sporit de inspecţii a- de apă fi locul al faselea pe pla U.R.S.S. din anul 1957 : 150,7 mi
tectare sînt suficiente pentru contro nuale la faţa locului susţinute do neta noastră. Enisei cu cei 500 de
Primul a luat cuvlntul reprezentan lul asupra respectării acordului cu S.U.A. din întreaga lume afluenţi ai săi, care împreună ating liarde kW/li.
tul Birmaniei, J. Barrington, care a privire la Încetarea experienţelor cu 500.000 km., pornefte spre o albie Locurile din jurul hidrocentralei
protestat împotriva detonării bom arma nucleară. Această eficacitate a Reprezentantul Bulgariei a con nouă începînd să formeze o uria-
bei atomice franceze din Sahara, ară- mijloacelor naţionale de control va damnat Încercările delegaţilor puteri fă mare ce se va întinde pe s-au schimbat de nerecunoscut în
tînd, printre altele, că această ex creşte mereu datorită progresului In lor occidentale de a renunţa la pro 400 km.
plozie aduce prejudicii omenirii In domeniul ştiinţei şi tehnicii. priile declaraţii în problema inspec PRAGA 25 (Agerpres). — să organizeze o zi a solidarităţii in cî/iva ani. In apropierea construc
general, şl esie Îndreptată Împotriva ţiei. i In legătură cu Ziua internaţională ternaţionale cu poporul spaniol. Sîmbătă fi duminică au fost ţiei a apărut un oraf nou — Div-
poporului algerian. Franţa, care este Dorind Insă să faciliteze realizarea de solidaritate cu oamenii muncii aruncate în aer batardourile care
membră a comitetului nostru, a spus unui acord, guvernul sovietic a ac Reprezentantul Poloniei a subliniat spanioli, oare va avea loo în iunie Indiferent dacă sînt îţi sau nu mem despărfeau apele fluviului de gro nogorsk (în traducere exactă —
In continuare şeful delegaţiei bir- ceptat ca In această problemă impor importanţa declaraţiei reprezentan 1963, secretariatul Federaţiei Sindi bri de sindicat, indiferent care este pile de fundaţie, iar azi dimineaţa,
niane, in loc să participe la trata tantă să facă o concesie politică se tului U.R.S.S. cu privire la posibili organizaţia sindicală din care faceţi camioanele au început să transpor oraf minunai).
tive, preferă să rămlnă de o parte rioasă Statelor Unite, admiţind efec tatea adoptării „condiţionate“ de că cale Mondiale a dat publicităţii un parte, uniţl-vă eforturile şi, uniţi, rl- te uriafe masive de beton care, La hidrocentrala Krasnoiarsk azi
pentru a efectua explozii nucleare, tuarea a două-trei inspecţii pe an. tre puterile occidentale a cifrei de dicaţi-vă în sprijinul oamenilor mun conform unui grafic dinainte alcă
refuzînd In acelaşi timp să ţină cl- 2-3 inspecţii ţife an. Pină acum, a apel In care se spune printre altele i cii spanioli care de ani de zile luptă tuit, sînt aruncate în ultima porţiu a fost o zi de adevărată sărbătoa
tuşi de puţin seama de protestele Dar în loc să răspundă pozitiv la spus el, S.U.A. au declarat că sînt cu curaj Împotriva despotismului, ne ce a mai rămas de zăgăzuit.
Întregii lumi. concesiile Uniunii Sovietice, S.U.A. gata să-şi revizuiască poziţia cu pri F.S.M. cheamă pe oamenii muncii pentru cele mai elementare libertăţi, re. In cinstea acestei zile, Radiodi
şi-au schimbat in ultima clipă pozi vire la numărul de inspecţii dacă pentru dreptul la viaţă. „Hidrocentrala Krasnoiarsk —
Reprezentantul Statelor Unite ale ţia, au Inccpuţ să dea înapoi, de la vor găsi că acest număr este accep şl sindicatele din întreaga lume ca scrie în ziarul „Pravda“ de luni fuziunea sovietică fi-a consacrat
Americil, Stelle, s-a străduit şi cu propriile lor poziţii şi să ceară ca tabil pentru ele. Acum Insă, cind S. Agalahov, inginerul fef al con toate emisiunile sale de luni mari
acest prilej să atragă comitetul In Uniunea Sovietică să facă o nouă Uniunea Sovietică s-a declarat de în perioada dintre 7 şl 15 Iunie 1963 strucţiei — va fi cea mai mare din lor fanliere ale comunismului fi în
discuţii sterile, privind detaliile teh concesie. Tocmai aceasta explică fap acord cu principiul inspecţiei, ele lume fi prima din seria de hidro primul rînd celui de pe Enisei.
nice ale inspecţiilor la faţa IoguIuI. tul că acordul n-a fost semnat nici renunţă în fond la propriile cereri centrale care va pune baza exploa
El a Încheiat, declarlnd din nou că pină acum. şi insistă asupra cifrei de 7 inspecţii tării resureslor energetice, pe drept Constructorii de pe fanticrul hi
cifra de 2-3 inspecţii anuale la faţa pe an, precum şi asupra discutării
locului, este inacceptabilă pentru In Încheiere, reprezentantul sovie cuvint infinite, ale Eniseiului. Hi drocentralei an adresai C.C. al
S.U.A. In primul rînd a problemelor tehnice
tic a spus că dacă S.U.A. ar accepta Lucrările sesiunii Consiliului national P.C.U.S. fi guvernului sovietic o te
Şeful delegaţiei Italiei, CavallettL condiţionat două-trei inspecţii, cu ale acestei inspecţii. De fapt, acesta legramă în care vestesc că descăr
eare a luat apoi cuvlntul, a sprijinit rezerve In ce priveşte acordul In pro este un ultimatum din partea S.U.A.
al păcii din Franţa carea conglomeratelor de piatră a
blema metodei inspecţiei la faţa lo
PARIS. 25 (Agerpres). — „multilaterale* sau „multinaţionale* fost terminată în fase ore fi jumă
Sesiunea Consiliului naţional al ale N.A.T.O. tate în loc de două zile, afa cum
păcii din Franţa care a avut loc la prevedea planul. Sarcina trasată de
Paris la 23 şi 24 martie a adoptat o Lucrările sesiunii Consiliului na
declaraţie în care se arată că deto ţional al păcii au fost consacrate pre partid fi guvern, se spune in tele
narea bombei atomice în Sahara este gătirii convocării statelor generale
o acţiune care aduce prejudicii păcii pentru discutarea problemei dezar gramă, va fi îndeplinită. Eniseiul
şi prieteniei Franţei cu celelalte po mării şi păcii care se vor întîlni la
poare şi îndeosebi cu poporul alge Paris în mai a.c. Pregătirea în ve va lucra pentru comunism!.
derea acestui larg forum al partiza
S e s iu n e a A d u n ă rii d e S ta t
in erii francezi sîn f hotărâri rian. In legătură cu această explozie nilor păcii francezi se desfăşoară in a R .P . U n g a ră
©a con tin u e g r e v a Consiliul păcii îşi reafirmă opoziţia prezent în întreaga ţară. A fost creat
sa atit faţă de „forţa atomică de şoc“ un comitet de pregătire foarte re BUDAPESTA 24 (Agerpres). — venitului naţional, a producţiei in
franceză, cit şi faţă de planurile de prezentativ din care fac parte frun La sesiunea Adunării de Stat a R.P. dustriale şi agriiole, a veniturilor
creare a unor forţe nucleare de şoc taşi al celor mal diferite cercuri Ungare, in curs de desfăşurare ia
obşteşti. Budapesta, a luat cuvîntul Janos Ka- reale pe cap de locuitor.
Scopul principal al politicii noastre
PARIS 25 — Corespondentul Ager să continue greva. Conducătorii sin la 1 aprilie, ar fi putut să serveas dar, prim-secrelar al C.C. al P.M.S.U., externe, a spus Janos Kadar, este
pres transmite i dicali au declarat că guvernul nu că drept bază de discuţii. menţinerea păcii, slujirea cu devo
numai că nu a acceptat revendică preşedintele Consiliului de Miniştri tament a cauzei progresului omeni
In cea de-a 25-a zi, greva mine rile minerilor — majorarea salarii In întreaga Franţă continuă vasta rii. împreună cu toate ţările socia
rilor continuă să fie totală in ba lor eu 11 la sută — dar au Încer campanie de solidaritate cu minerii u Bruxelles: o mare demonstraţie împotriva al R.P. Ungare. El a arătat că pro liste, noi apărăm şi cerem respecta
zinele carbonifere ale Franţei. In ba cat să amine chiar şl acordarea pro grevişti. Urmînd exemplul Partidului gramul guvernului Republicii Popu rea principiului coexistenţei paşnice.
zinele Nord, Pas-de-Calais şi Lorena, centului nemulţumitor de 7,4 la sută, Comunist Francez, partidul socialist, In conformitate cu aceasta, noi spri
au fost Întărite pichetele de grevă. propus de „comisia Înţelepţilor". Gu S.F.I.O., cu prilejul conferinţei sale înarmărilor nucleare lare Ungare este stabilit prin hotă- jinim propunerile Uniunii Sovietice
Toţi minerii, precum şi soţiile aces vernul se opune oricăror discuţii în anuale care a avut loc duminică a ririle Congresului al VUI-lea al îndreptate spre asigurarea păcii şl
tora au declarat luni dimineaţa că co priveşte reducerea zilei de lucru. cerut tuturor oamenilor muncii fran securităţii popoarelor.
vor merge pină la capăt, ca urmare cezi să dea salariul pe o zi pentru BRUXELLES 25 (Agerpres). — lă a oraşului. In faţa celor prezenţi a P.M.S.U. Noi trebuie să muncim pen
a eşecului convorbirilor de dumi La Lens, centrul bazinului carboni a ajuta pe mineri. In încheiere, Janos Kadar a vorbit
nică. fer Nord, cel mai mare din Franţa, La 24 martie pe străzile Bruxellesu luat cuvîntul senatorul socialist Henri tru construirea deplină a socialismu despre propunerea prezentată de gu
precum şi în bazinul Lorena, între Suspendarea tratativelor dintre vern şi adoptată de Consiliul Prezi
In cursul zilei de duminică, 24 ruperea discuţiilor a fost sprijinită mineri şi conducerea minelor suscită lui a avut loc o mare demonstraţie, Rolin şi reprezentanţi al celor mai lui, să îndeplinim şi să depăşim pla denţial al R.P. Ungare cu privire la
martie, la Paris au avut loc trata integral de oamenii muncii. Aceştia numeroase comentarii în presa fran înfăptuirea în ţară a unei largi am
tive Intre reprezentanţii sindicatelor arătau luni dimineaţa: „Delegaţii ceză. Ziarul „l'Humanité“, referin- împotriva înarmărilor nucleare. mari organizaţii de tineret din Belgia. nul cincinal, c-.re prevede creşterea nistii a persoanelor condamnate in
miniere şi ai direcţiei minelor de noştri au făcut bine că nu au ce du-se la refuzul guvernului de a sa ultimii ani pentru dlierite delicte ci
cărbuni In vederea satisfacerii re dat. Ei ştiu că noi ii sprijinim. Nu tisface revendicările minerilor, subli La această demonstraţie, organizată vile, penale şi politice.
vendicărilor greviştilor. Aceste dis este posibil ca după 24 de zile de niază că „conducători sindicali au
cuţii, care au avut loc pe baza con grevă să reluăm lucrul fără să fi răspuns argumentelor oficiale, afir- din iniţiativa organizaţiilor democra Adunarea de Stat a aprobat pro
cluziilor „comisiei Înţelepţilor“, au obţinut imediat cel puţin o majorare mind că este cti putinţă satisfacerea gramul guvernului R.P. Ungare pre
fost întrerupte după mal multe ore revendicărilor minerilor şi a greviş tice din Belgia au participat peste încheierea conferinţei internaţionale zentat de J. Kadar.
10.000 de persoane.
Din toate colţurile ţării au sosit de pentru amnistierea deţinuţilor politici
legaţii ale tineretului pentru a spuno
un „nu* hotărît înarmării atomice a din Grecia
Belgiei, politicii cursei înarmărilor,
amplasării bazelor nucleare pe teri PARIS 25 (Agerpres). — se află invalizi, bolnavi, bătrînl şl
toriul Belgiei. La 24 martie s-a încheiat la Paris femei. Cei cîţiva zeci de mii de greci
conferinţa internaţională pentru am exilaţi nu se pot înapoia în patrie.
Printre demonstranţi se aflau dele
de discuţii. Nu a fos.t fixată nici o de 8 la sută a salariilor noastre“. tilor din celelalte sectoare fără a fi gaţii ale tineretului din Anglia, O- nistierea generală a deţinuţilor şi de La şedinţa de încheiere a luat cu Conferinţa reprezentanţilor
dală pentru reluarea lor. provocată o creştere a preţurilor şi landa, Germania occidentală, Franţa portaţilor politici greci şi pentru res vîntul N. Kiţikis, fost director al
După cum se ştie, minerii, care cer tarifelor. Ei au arătat că explozia ul şi Japonia, precum şi reprezentanţi al pectarea drepturilor omului în Gre Scolii superioare politehnice din Ate academiilor de ştiinţe din
Reprezentanţii sindicatelor mineri o majorare imediată a salariilor cu timei bombe atomice a costat 30 mi generaţiei mai virstnice din Belgia, cia. na, care în numele deţinuţilor şi de
lor aparţinînd celor 3 centrale sin 11 la sută, au fost totuşi de acord foşti participanţi ai mişcării de rezis portaţilor politici a mulţumit parti ţările socialiste
dicale — C.G.T., C.F.T.C şi Force că un spor de 8 la sută — cores liarde franci vechi, ceea ce repre tenţă, foşti deţinuţi ai lagărelor na Delegaţii la conferinţă au adoptai cipanţilor şi organizatorilor acestei
Ouvriere — au anunţat Întrerupe punzător rămînerii în urmă a salarii zintă exact un spor de 10 la sută ziste ale morţii. în unanimitate o rezoluţia in care conferinţe. BERLIN 25 (Agerpres). —
rea discuţiilor cu conducerea mine lor recunoscută şi de „comitetul în cer „eliberarea neîntîrziată a tutu La Berlin s-a deschis conferinţa
lor, chemînd pe toţi oamenii muncii ţelepţilor“ — plătibil in întregime de pentru .cei 200.000 de mineri pe timp Grandioasa manifestaţie s-a înche ror deţinuţilor politici şi amnistia Poetul spaniol Marcos Ana, care reprezentanţilor academiilor de ştiin
de un an“. iat cu un mare miting in piaţa centra generală“. a fost închis timp Îndelungat în în
Opinia publică internaţională, *e chisorile franchiste, a rostit în faţa ţă din ţările socialiste. La conferinţă
arată In rezoluţie, este neliniştită de sînt reprezentaţi oameni de ştiinţă
S itu a ţia din Siria Programul Partidului Socialist Italian faptul că în Închisorile greceşti con delegaţilor o cuvintare emoţionantă. din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă,
tinuă să se afle peste 1.000 de deţi Delegaţii au primit cu aplauze ze R.D. Germană, R.P. Mongolă, R.P.
cile de mesaje de solidaritate pri
DAMASC 25 (Agerpres). — pentru alegerile parlamentare nuţi politici, deşi de la încheierea mite pe adresa conferinţei din dife Polonă, R. P. Romînă, R.P. Ungară,
la privarea de drepturi politice şi ci
Agenţiile de presă anunţă că Ia 24 vile a fostului preşedinte sirian, Na- războiului civil au trecut 14 ani. rite ţări ale lumii. Uniunea Sovietică, R.D. Vietnam.
martie a avut loc la Damasc şedin zem El-Kudsi, a lui Abdul Kerim ROMA 25 (Agerpres). — tru Berlin şi crearea unor zone denu- Printre deţinuţii politici care au S-a hotărît ca materialele confe Delegaţia Academiei Republicii
ţa Consiliului de Miniştri al Republicii Zahreddin, fostul ministru al apărării, participat la mişcarea de rezistenţă rinţei să fie transmise de Comitetul Populare Romine este condusă de
Ziarul „Avânţi“ a publicat la 24 ciearizate.
Arabe Siria la care a fost dezbătut precum şi a altor politicieni care au martie programul electoral cu care Pe tărîmul politicii interne, socia
proiectul Uniunii federale Intre R.A.U., servit regimul de după lovitura de Partidul Socialist Italian se prezintă liştii propun să se înfiinţeze organe internaţional de iniţiativă ambasadei acad. Ştefan Milcu, vicepreşedinte al
Siria şl Irak. In cadrul şedinţei a fost stat din 28 septembrie 1961 cînd Siria la alegerile parlamentare din 28 a- regionale de autoconducere, aşa cum Greciei din Paris. Totodată, s-a ho- Academiei R.P. Romîne.
aprobat planul general şl principiile s-a separat de R.A.U. prilie. Poporul Boliviei este tărit să fie trimisă o delegaţie în Participanţii au fost salutaţi de
prevede constituţia Italiei, să se trea alături de Cuba Grecia, eare să aibă o Întrevedere W. Hartko, preşedintele Academiei
după care se va conduce delegaţia Pe lista persoanelor private de In program sî arată că partidul so că la elaborarea unui program de cu primul ministru Karamanlis, pen germane de ştiinţe, şi de Bruno Leu-
siriană la discutarea bazelor creării drepturi civile figurează numele a cialist este gata şi pe viitor să spri dezvoltare a economiei naţionale şl
Uniunii federale. 19 ziarişti, consideraţi a fi servit jine „direct sau indirect" — aşa-nu- să se aprobe „statutul“ referitor la şi revoluţia tru a-i transmite nemijlocit cererea schner, membru al Biroului Politic
opiniei publice internaţionale privind al C.C. al P.S.U.G., vicepreşedinte al
Ministrul informaţiilor a făcut cu vechiul regim, precum şi un număr mita politică „de centru-stlnga” a ac drepturile oamenilor muncii în între ei socialistă
noscut că la sfîrşltul acestei săptă- de membri ai partidului comunist, amnistierea deţinuţilor şi deportaţi Consiliului de Miniştri al R.D. Ger
mîni, o delegaţie siriană urmează să printre care secretarul general al
plece la Cairo unde va continua tra C.C. al Partidului Comunist, Haled tualului guvern italian Fanfanl. prinderi. HAVANA 25 (Agerpres). — lor politici. mane.
tativele asupra proiectului de reali Bagdaş. In partea rezervată politicii exter Comitetul bolivian de solidaritate
zare a unităţii celor trei ţări arabe. Ziarul „Avânţi“ sorie că reprezen cu Cuba a trimis Comitetului de pre Seurtfe ştiri © Scurle ştiri
Printr-un alt decret, promulgat în ne, in program se aminteşte că tanţii aripii de stînga din Comitetul
La 24 martie au fost date publici aceeaşi zi, au fost interzise toate Partidul Socialist Italian 6e pronun Central al partidului socialist au cri gătire al Congresului latino-amencan HAVANA. — L« Institutul naţio patrioţii din Oman au organizat o
tăţii două decrete ale Consiliului na grupările, societăţile, partidele şi alte ţă pentru neutralism. Socialiştii nu ticat caracterul echivoc al acelei de solidaritate cu Cuba, la Rio de nal pentru reforma agrară din Ha ambuscadă in apropiere de Al Djaher
ţional al comandamentului revoluţiei organizaţii a căror existenţă este con cer insă ieşirea Italiei din N.A.T.O. părţi din program în eare se vorbeşte vana s-a deschis prima consfătuire şi au distrus un transportor blindat
din Siria. Unul dintre ele se referea siderată contrară acestor decrete*. Ei se pronunţă pentru recunoaşterea de naţioiializarea anumitor sectoare Janeiro, un mesaj în care se subli pe întreaga Cubă în problemele cer englez. Ca răspuns, se spune în te
actualelor frontiere ale R.D.G., pen ale economiei. Totodată, ei au relevat niază că „poporul Boliviei este ală cetărilor ştiinţifice în domeniul agri legramă, autorităţile militare engleza
tru instituirea unui statut aparte pen- absenta unor propuneri concrete în turi de Cuba şi revoluţia el socia culturii. La lucrările consfătuirii iau au întreprins o expediţie de pedep
domeniul politicii agrare. Concomi listă*. In mesajul său comitetul spri parte cadre superioare ale institutu sire, au arestat numeroşi localnici sl
' 11 tent, aripa de stînga din C.C. al P.S.I. jină ferm viitorul congres şi subli lui, reprezentanţi ai Academiei de l-au întemniţat, distrugîndu-le, de a-
şl-a subliniat dezacordul cu o serie niază că muncitorii, ţăranii şi intelec Ştiinţe şi ai Universităţii din Havana, semenea, casele.
de premise generale ale programu tualii progresişti din Bolivia au pro precum şi lucrători din numeroase
testat şi vor protesta împotriva ori staţiuni agricole. LONDRA. — Luind cuvlntul la 24
lui în problemele politicii interne şi cărei provocări a imperialiştilor în martie la (Birkenhead) la o adunai a
externe a partidului, dreptată contra Cubei.
SANAA. — După cum transmite a laburiştilor şi repezentantilor or
S ă în c e t e z e a c ţiu n ile a g r e s iv e a le S .U .A . corespondentul din Sanaa al agen ganizaţiilor sindicale, George Brown,
ţiei MEN, la 23 martie preşedintele
în V ietnam ul de sud I Yemenului, Sallal a emis un decret lider adjunct al partidului, a declarat
cu privire la crearea Comitetului că partidul conservator nu se mai
HANOI 25 (Agerpres). - front, transmisă de agenţia de presă superior al planificării agriculturii bucură de sprijin in ţară. El a cerut
Comitetul, Central al Frontului Na „Eliberarea“. oare va controla Înfăptuirea planuri guvernului să organizeze netnlirziat
tional de Eliberare din Vietnamul de lor agricole de dezvoltare a Yeme alegeri parlamentare.
sud cere cu holărire ca Statele Uni Interventioniştii americani şl auto nului.
te să curme imediat acţiunile agre rităţile diemiste, se arată in decla RIO de JANEIRO. — Uniunea Na
sive din Vietnamul de sud, se spune CIUDAD DE MEXICO. — La 24 mar ţională a Studenţilor din Brazilia care
intr-o declaraţie a C.C al acestui raţie, au exterminat peste 150.000 de tie preşedintele Mexicului, Adolfo grupează pe studenţii din instituţiile
locuitori din Vietnamul de sud, au Lopez Mateos, a plecat lntr-o vizită de invătămint superior din ţară, a
torturat mai bine de 700.000 de oa oficială în Europa. Preşedintele Me protestat împotriva persecuţiilor si
meni, au distrus mii de sate. xicului s-a oprit pentru 24 de ore in arestărilor operate in rindurile stu
insulele Bermude, urmînd să viziteze denţilor din Portugalia şi Peru.
Ciocniri între partizanii guatemalezi apoi Franţa, R.P.F. Iugoslavia, R. P.
Polonă, Olanda şi Germania occiden BUENOS AIRES. Ministerul trans
şi forţele armate tală. porturilor al Argentinei a anuntat că
lncepind de la 1 aprilie tarifele pen
In Peru, unde poporul flăm în d s-a ridicat îm potriva autorităţilor. CIUDAD DE GUATEMALA 25 mari plantaţii aparţinînd companiei CAIRO. — La 24 martie a sosit la tru transporturile pe căile ferate vor
(Agerpres). — noid-americane „U. S. Fruit Com- fi majorate cu 10 pină la 22 la sută.
La exploatarea nem iloasă a ţărănim ii lipsite de păm înt, s-au adăugat de luni de zile ca pany“. Cairo o delegaţie oficială a guver In acelaşi timp s-a făcut cunoscut
lam ităţi naturale ca seceta şi cutrem urele de păm înt, care au dus la sapă de lem n populaţia Corespondentul din Ciudad de Gua că tarifele abonamentelor pe căile
ţării. îm potriva m ulţim ii luptă poliţişti şi soldaţi. temala al agenţiei Reuter anunţă că Intr-un comunicat dat publicităţii nului algerian, condusă de ministrul ferate pentru muncitorii care se de
In noaptea de 23 spre 24 martie, in In dimineaţa zilei de 24 martie, dic plasează la locurile de muncă vor fi
In foto : Poliţişti înarmaţi pătrund în corturile în care se adăpostesc indienii flămînzi regiunile din nord-estul ţării, au avut tatorul Ydigoras Fuentes a anunţat Apărării Boumedienne. In aceeaşi zi,' majorate cu 20 la sută.
p en tru a-i izgoni din apropierea oraşelor. lea puternice ciocniri între partiza că in capitala ţării au fost luate se
nii guatemalezi şl foiţele armate ale vere măsuri .de securitate. delegaţia a avut o întrevedere cu BONN. — După cum anunţă agen
ţia France Presse, in cursul dimineţii
dictatorului Ydigoras Fuentes. Parti Comunicatul anunţa, de asemenea, preşedintele Nasser, căruia l-a in- de 24 martie în gara Kaiserslautern
că In regiunile muntoase este sem (Germania occidentală) s-a produs un
zanii, relatează corespondentul, au nalată existenţa a două puternice de mlnat un mesaj din partea primului accident de cale ferată, în urma că
taşamente de partizani, Împotriva- că ruia 46 de persoane au fost -ănite.
tăiat toate legăturile telegrafice şi rora au fost trimise unităţi militare ministru algerian Ben-Bella. 16 s* află In ctare grav#.
ele guvernului
telefonice dintre capitala ţării şi re CAIRO. — După «um se spune ln
giunile nord-estle», unde se gfijM« tr-o telegramă primită de reprezen
tanţa Internatului Omanului 1« Cairo,
Redacţia ?i admluistrajla tiarulai :8tr. ţ Marti» nr. ». Ţelefon : 1§8, 1», 75, 674. I » » glitHâ Io mţniirv wnjorra aţţrobiLflI Dlrwjloj Oiişşrf!« ^I.ŢJR, ar. S08J29 din 6 Boltmbri# 1W». = Tiparul t latrogdntkroa RaUgrifi*» a( M*I“ - R*ra,
