Page 93 - 1963-03
P. 93
Nr. 2566 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
P e f l e c a r e a g it a t o r s ă - l in t e r e s e z e O! silipiad a
de matematica
soarta producţiei
Intre 23 şi 25 martie, s-a desfă
In luna august 1962, organiza rapid şi corect- Cuptorul a in sionale. N u de m ult am citit car şurat în întreaga tară etapa regio
ţia de partid din secţia oţelăria trat in producţie, iar tim pul de tea „M anualul topitorului de la
electrică a C.S.H. unde lucrez, staţionare a fost redus sim ţitor. cuptorul electric". Am recoman nală a olimpiadelor de matematică
mi-a încredinţat sarcina de agi Şarja respectivă s-a elaborat la dat-o top itoru lu i G heorghe Co-
tator. De la bun început am cău timp, respectîndu-se totodată dreanu, turnătorului Ioan MicJea şi fizică organizate de societatea de
tat să m ă docum entez în amă indicatorii calitativi. şj altor tovarăşi. D upă ce au
nunţim e cu sarcinile care-mi re citit această carte se străduiesc ştiinţe matematice şi fizice, Ministe
veneau, studiind în acest scop Cu ocazia unei convorbiri, să m uncească mai bine, caută
articolele apărute în ziarele m em brii echipei s-au angajat să să aplice în practică cele învă rul învăţămîntului şi CC. al U.T.M.,
„Scînteia", „Drumul socialism u depăşească planul de producţie ţate, respectă întrutotul proce
lui'', în revista „Munca dc lunar. Oamenii şi-au respectat sul tehnologic, pe scurt se inte pentru elevii şcolilor de cultură ge
partid", precum şi in „Carnetul cuvîntul dat. La sfîrşitul ulti resează permanent de soarta
agitatorului". Totodată, am fost mului schim b din luna februa producţiei. nerală, pedagogice, profesionale şi
nelipsit de la instruirile făcute rie a.c„ oţelarii din echipa în
care lucrează Cornel Crişan, au Din experienţa dobîndită de tehnice de maiştri.
Cîştigătorii fazei regionale vor
participa în luna mai la concursul
pe tară, iar finaliştii vor reprezenta
tara la cea de-a V-a ediţie a Olim
piadei internaţionale ce va avea loc
în R.P. Polonă. (Agerpres)
agitatorilor de către secretarul raportat îndeplinirea planului de m ine pină în prezent, am ajuns Elevi în vacanţă
organizaţiei de bază şi m em brii producţie în proporţie de circa la convingerea că agitatorul in
pe Valea Prahovei
com itetului de partid din secţia 103 la sută. oricare fu n cţie productivă s-ar
noastră. CZZ2D C ZZ 23 CZZ2DCZZ2D CZZ2D CZZ2D afla, trebuie să fie interesat de Sîmbătă şi duminică au sosit la Si
bunul m ers al producţiei, să
Ca m aistru de schim b, m-am
străduit să cunosc bine obliga T R S B U N A m iliteze cu consecvenţă şi cu naia, Poiana Ţapului şi Buşteni, peste
putere de convingere pentru 1.000 de elevi din toate colţurile
ţiile ce-mi reveneau în ceea cc
priveşte conducerea procesului a g i t a t o r u l u i buna desfăşurare a acesteia, să tării, pentru a-şi petrece aici vacan
de producţie, organizarea mun se situ eze n econ ten it în fruntea ta. Tinerii oaspeţi au găsit staţiunile
cii la toate locurile de muncă. C 2ZZ2C SZZD C ZZ2D C 2Z2D C ZZ2D C ZZ2D m aselor pentru îndeplinirea rit de pe Valea Prahovei mai frumoa La atelierele „Ardealul" din Alba lu lia , se acordă m are atenţie calităţii reparaţiilor. Ia-
m ică şi la toţi indicatorii a pla tă-1 în fotografie p e tov. Ioan Şerban exp licîn d brigăzii n ecesita tea resp ectării co telo r di
De un real fo lo s rni-au lo st cu Consider că nu este lipsit de nului de producţie, pentru îm bu se ; vilele şi cabanele dotate cu mo
noştinţele acum ulate în cadrul im portanţă şi urm ătorul aspect nătăţirea calităţii, pentru elim i bilier nou, bibliotecile îmbogăţite cu m ensionale ale desenului.
şcolii de m aiştri pe care am ab din m unca m ea de agitator. Din narea risipei de m ateriale etc. noi volume, iar în munţi noi trasee
solvit-o anul trecut, precum şi neatenţia m aistrului Teodor Păs turistice. La s p o rire producţiei de fonta
cu n oştin ţele căpătate la cursurile trăv şi a topitorului Ştefan Ra FLORIAN JURCA
învăţăm întului de partid unde bota, şarjele cu nr. 11,783 şi agitator — secţia oţelărie Casa de cultură din Sinaia şi clu
sînt încadrat. 11.748 au fo st rebútate. P erso electrică — C. S. Hunedoara burile din celelalte staţiuni au or
nal, am scris un articol la gaze ganizat pentru ei o bogată activi
Ca agitator, ani organizat nu ta de perete intitulat „Respec
m eroase discuţii şi convorbiri în tarea procesului tehnologic — tate.
cadrul cărora ani încunoştinţat condiţie im portantă pentru rea
pe tovarăşii mei de muncă asu lizarea planului de producţie şi ---------------------------------- , trebuie si contribuie şi aglomeratoriştii
pra m ersului producţiei, luind a angajamentelor". In articol am
poziţie faţă de lipsurile existente. descris cauzele pentru care s-au 1 L 5 A : DE LA »REDACŢIA VOLUNTARA
rebutat şarjele am intite, indicînd
In sprijinul acestor afirm aţii, totodată şi m ăsurile concrete ce Realizări ale ceferiştilor către Comitetul executiv ai Sfa Pentru producerea fontei, fur- un minereu de calitate, ceea ce la sută şi 54,39 la sută. In ase
voi exem plifica două din cazu trebuiau luate pentru înlătura tului popular raional llia, sfătui naliştii au nevoie înainte de a dus la scăderea conţinutului menea cazuri nu mai poate fi
Lucrătorii districtului llia au popular comunal Gurasada a ob toate de cocs cu rezistenţă m e de fier în aglom erat cu 0,50 la vorba despre un aglomerat cu
rile petrecute recent in secţia rea lor. Articolul publicat a avut reuşit, priptr-o bună organizare ţinut cele mai bune rezultate. La canică mare şi aglom erat auto- sută faţă de planificat. un indice de bazicitate constant.
noastră. a muncii, să realizeze luna de analiza întrecerii care a avut loc fondant de bună calitate, cu un
eficacitate. Oţelarii din schim lună planul de Întreţinere a căit. de curind Gurasada a fost decla conţinut bogat în fier şi un in La înregistrarea acestui in Mai rău este însă că de cinci
Din neatenţia m anevrantului bul m aistrului Păstrăv au m uncit tar prin recondiţjonarea unor rată comună fruntaşă pe raion. dice dc bazicitate cit mai con succes a contribuit în mare mă luni de zile conducerea tehnico-
piese şi repararea unor unelte stant. Aglom eratoriştii n-au răs sură şi numărul mare de defec adm inistrativă întîrzie nejustifi
Cornel Crişan, zilele trecu te s-a cu mai m ultă conştiinciozitate. au făcut o economie de 2.873 lei. Printre realizările cetăţenilor din puns însă totdeauna acestei ce ţiuni m ecanice, electrice şi teh cat punerea la punct a instala
produs o defecţiune la cuptorul Aceasta o dem onstrează faptul Muncitorii districtului Holdea au această comună se numără con rinţe. nologice. In prim ele două luni ţiei de calcinare a calcarului.
curăţit prin muncă patriotică struirea şi darea in folosinţă a ale anului în curs opririle ne Noul procedeu preconizat este
nr. 2. A ctivitatea cuptorului tre că în luna februarie schim bul unui local de şcoală, începerea Dacă în prim ele două luni ale planificate au totalizat 205 ore, cuprins de altfel şi în planul
buia întreruptă circa o oră. Am 400 nr,). şanţuri de-a lungul li construcţiei unui alt locai de anului, planul producţiei globa tim p în care s-ar fi putut pro M.T.O. pe anul în curs, cu ter
respectiv s-a situat în fruntea niei. Este demnă de evidenţiat şi scoală, defrişări şi curăţiri de pă le şi m arfă a fo st realizat în duce circa 1.200 tone aglom erat. m en de rezolvare la 1 m artie a.c.
adunat im ediat oam enii din echi activitatea lucrătorilor din staţii şuni, amenajarea şi întreţinerea p rop orţie de num ai 99,24 la su Exploatarea neraţională a utila Timpul a trecut, iar m ecanicul
întrecerii socialiste, realizîndu-şi le Dobra şi Lăpugiu. care in co drumurilor, buna gospodărire şi tă, vinovat se face şi serviciul jelor, frecventele abateri de la şef de la aglomerat or, inginerul
pă şi am discutat despre aba planul în p rop orţie de 110 la laborare cu muncitorii I. F. Do Înfrumuseţarea comunei. ele aprovizionare- din com binat procesul tehnologic au făcut ca loan Popescu, care răspundea
terea săvîrşită. Cazul era cu atît sută, iar procentul de rebut a care n-a asigurat în perm anenţă în luna ianuarie a.c. productivi de rezolvarea acestei m ăsuri, nu
bra, au reuşit să reducă media TEOFIL POPA tatea exprimată în tone pe oră a făcut nim ic. Aplicarea acestui
mai grav cu cit prezenta perico fost sub cel admis. activist al sfatului Spectacol să fie m ai m ică cu 10,85 ton e procedeu ar duce la creşterea
lul neîndeplinirii norm ei zilnice de staţionare a vagoanelor la în faţă de perioada corespunzătoa p ro d u ctiv ită ţii m aşin ilo r de a-
Pentru a veni în ajutorul to cărcări. popuiar '¦uional la Casa de cultură re a anului trecut. glom erare cu circa 7-8 la sută,
şi chiar al rebutării şarjei res varăşilor m ei de m uncă, le-am şi ar îm bunătăţi m ult calitatea
recomandat de nenumărate ori GHEORGHE BALA La secţia drumuri In sala Casei raionale de cul Nici calitatea aglomeratului aglom eratului autofondant.
pective. Toţi m em brii echipei au veful staţiei C.F.R. lila şi poduri tură din Orăştie, elevii Şcolii nu a fost corespunzătoare. Nu
să citească literatură de specia m edii „Aurel Vlaicu" au prezen mai în luna februarie au fost Pentru viitor com itetul de
luat poziţie hotărîtă faţă de Propunerile cetăţenilor Planul global la secţia drumuri tat recent un program artistic în registrate 38 de şarje d ecla partid trebuie să intensifice ac
această neglijenţă. După convor litate, de unde-şi puteau îm bo prind uiafă si poduri a Sfatului popuiar raio bogat. Cjntecele închinate parti sate din cauză că nu s-au înscris tivitatea în direcţia întăririi dis
nal llia, cu toate greutăţile cau dului şi patriei noastre socia în indicii de bazicitate stabiliţi, ciplinei şi răspunderii persona
birea de scurtă durată, am tre găţi nivelul cunoştinţelor profe- in comuna llia, ca şi în alte zate de zăpadă şi ger, a foşt în liste : „Partidului slavă", „Repu iar alte 30 de şarje au fo st re- le a fiecărui om. Dozatorii să
coniune, s-au iăcut cu prilejul în- deplinit pe primele două luni in blică m ăreaţă vatră" şi altele, butate din cauza creşterii sau fie traşi la răspundere atunci
cut cu toţii la înlocuirea piese tilnirilor candidaţilor cu alegăto proporţie de 102 la sută. Din ca m ontajul literar „Cartea m ea de scăderii conţinutului de oxid fe cind nu respectă întocm ai reţe
rii numeroase propuneri. Prin gri rierile Visca, Tisa şi Pojoga s-a lim ba romînă" prin care au fost ros faţă de lim ita stabilită. tele de dozare. Ei trebuie deter
lor defecte. Oamenii au acţionai ja sfatului popular ele au început extras cantitatea de 2.026 tone prezentate publicului cele mai
să fie traduse în viată. Astfel, piatră Dţn materialul extras din frum oase poezii ale poeţilor noş Cu toate că se iau zilnic pro minaţi să înţeleagă că dacă se
Din activitatea grupei pentru înfăptuiiea propunerii pri carierile proprii şi din cei pro tri clasici şi contem porani, suita be din m inereu şi se stabileşte
noastre de proiectare vind podirea căminului cultural curat de la alte întreprinderi s-a de dansuri populare, au fost conţinutul de bioxid de siliciu, consum ă cu num ai 1 la sută mai
din satul Bretea Mureşană s-a transportat pentru întreţinerea deosebit de apreciate de publicul dozatorii nu se străduiesc să m ult m inereu bogat în fier, con
Pentru refacerea şi valorifica taţii. Deşi s-a lucrat cu un nu procurai cheresteaua, grinzile si drumurilor Zam-Almaş Săiişte spectator. m enţină con stan tă p roporţia o- ţinutul de fier în aglomerat
rea cit m ai com pletă a patrim o măr de proiectanţi m ai m ic de- s-au transpoţtat peste 1.000 ra.c. Ilia-Vorta-Vişea; Roşcani-Dobra şi xidului de calciu în aglomerat. creşte cu 0.3-0,4 la sută. Iată
niului forestier, anul acesta se cit cel prevăzut, planul de pro de zgură. Pină acum s-a podit Tisa-Pojoga, cantitatea de 2.126 La organizarea şi prezentarea Intr-un singur schim b, din data o mare rezervă internă care tre
vor con stru i în regiunea noastră iectare a fost depăşit cu 8 km. deja sala mare şi este în curs tone piatră. Lucrările de întreţi spectacolului, o contribuţie de de 13 m artie a.c., oxidul de cal buie folosită cu pricepere şi
199 km . drum uri şi in sta la ţii de realizînd şi o econ om ie de 382.000 de podite- scena. De asemenea a nere pe drumurile Certejul de seam ă şi-au adus-o Ion Brătescu, sim ţ de răspundere.
transport forestiere permanente. lei. fost procurat şi materialul pentru Sus-Birsău şi Soimuş-Hărău vor dirijorul corului, precum şi pro ciu a cuprins valori între 52,99
Grupei de proiectare din cadrul amenajarea şi acoperirea fintînij începe in aceste zile. fesorii de limba romînă şi edu S. TRUŢĂ
D.R.E.F. H unedoara — Deva i-a Planul pe anul 1963 prevede publice din satul S hnaş. caţie fizică ai şcolii.
revenit să întocm ească în cursul sarcini şi m ai m obilizatoare. A- Ing. ISIDOR ŢIMPEA M TIMP, ACOLO IJm©E
anului trecut studii tehnico-eco- vem de realizat proiecte pentru SIIVIA TC..IA şeful secţiei drumuri şi poduri T. LĂZĂRESCU E MAI MULTĂ M ifO IE
nom ice şi proiecte de execuţie 60 km . in stalaţii de legătură. Lu secretara stalului popular corespondent
pentru 50 km. drumuri şi insta crătorii grupei noastre au trecut Intr-unu din zile am dat dispo cepul. Dar de acum înainte ştiu
laţii forestiere. la executarea lor cu m u ltă în su comunal ziţie sa sc încarce în vagoane un precis ce am de făcut, unde tre
anumit fel de material laminat. buie să n erg mai iutii, unde e mai
Pătrunşi de im portanţa sarci fleţire chiar din prim ele zile ale Gurasada-coniună N-am controlat însă cum se face multă nevoie de mine. Dacă, de
nii încredinţate, proiectanţii gru anului. Pină acum, o bună parte fruntaşa pe raion acest lucru. Controlorul calităţii, pildă, paturile de răcire sînt pli
pei noastre au reuşit să întoc din aceste proiecte se află intr- cind a făcut recepţia, a constatat ne. acolo mă duc pentru a ajuta
m ească 26 proiecte de execuţie un stad iu de lucru înaintat. A- In cadrul întrecerii organizate
pentru 58 km ., 7 proiecte S.T.E. ceasta, ne perm ite să tragem con # în anul trecut între comune de
pentru 81,2 km ., un pod de beton cluzia că anul 1963 va fi în ch eiat
arm at cu deschidere de 20 m„ cu un bilanţ şi mai rodnic decît
două proiecte clădiri cu o supra anul trecut.
faţă de 400 m.p. şi alte documen-
ing. PANAIT MIRCEA
că in două vagoane s-a încărcat la golirea acestora (altfel s-arfrîna
material necorespunzător. Şi alunei procesul de laminare); dacă au
Acolo. Bile se făuresc locomotivele Diesel electrice a fosl nevoie ca cele două vagoa venit vagoane, merg şi organizez
ne să sc descarce fi să se încarce munca la expediţie.
din nou. operaţiuni care au durat
vreo două ore. Dar in aceste două Dar mai c ceva. Oricil dc bine
orc sc puteau încărca cca. 150 tone ar organiza maistrul munca, nu
va ob[ine realizări frumoase dacă
de material. Şi-apoi, pentru cele nu va şti să lucreze cu oamenii.
O informaţie publicată nu de mult oprire, pe 600 km., 85 de vagoane O clipă numai, emoţia a oprit par cate agregate electronice care cen spaţiilor de producţia, concretizată două vagoane, a stat imobilizată Cred că cel mai bine este . ca
toată repriza (cca. 15 vagoane). la maistrul să-şi facă din şefii dc c-
în ziare vestea că ultima locomotivă încărcate. Cu cit scade distanta din că respiraţia puternică a uzinei si, tralizează toate comenzile locomoti prin construcţii de noi bale, s-a mon tă, aşadar, cit s-a pierdut din cau chipă colaboratorii săi cei mai a-
Diesel-eleclrică asamblată a avut un tre punctele de aprovizionare cu com încă înainte ca 066 «ă fi ieşit pe vei, care fac posibilă automatizarea tat o gamă variată de utilaje dintre ză că cu n-am controlat cum se propiafi, ajutoarele sale. Pentru a-
ciclu de fabricaţie ou 70 de zile mai bustibil, cresc posibilităţile de spori poarta uzinei, în hala mare şi lumi conducerii ei. Sînt multe fire de me cele mai noi şi mai perfecţionate, in- duce la îndeplinire o dispoziţie. ceasta el trebuie să-i consulte ori
mic decît prima maşină de acest te! ră a tonajului. Cineva a calculat că noasă a montajului general a intrat tal în locomotivă, de toate grosimi cepind cu cele pentru prelucrarea Atunci, pe loc, am apreciat că de cile ori are de ?ezolval sarcini
lucrată în tară. O ştire laconică, dai o Diesel-electrică, cu cei 2.100 de cai o succesoare. le, pornind de la cea a părului şi ter- metalului, pină la acelea necesare eu n-am nici o vină. „Nu poate mai grele şi să le creeze prestigiul
care spune multe. In spatele celor cî- putere, are torta să remorcheze un Procesul tehnologic în flux al minind cu aceea da 3,5 cm. în dia probării locomotivei. Şi toate acestea fi omul peste lot“ — mi-atn zis necesar. Consider că în special a-
torva rinduri ale ştirii se află oameni tren plin cu J.800 tone de mărfuri, montajului reîncepe. Totul se desfă metru. Puse cap la cap, aceste fire se cer rmnuile bine. cu spor. eu. Mai lirziu am analizat însă ceastă ultimă cerinţă este de mare
harnici şi pricepuţi, ale căror braţe lung de aproape 1 km., pe distanta şoară cu precizie, riguros şi ţntr-o li ar da o lungime de 5 km. — Dacă vreţi să vedeţi pe unul din mai bine situaţia, prin prizma sar importantă. Pentru ca maistrul să
se încordează şi ale căror minţi gin- Craiova-Bucureşti, fără întrerupere, nişte neobişnuită pentru o asemenea Tehnica irece prin băncile ire cei mai indeminateci muncitori. cinilor care-mi re I.I:« SiX.VZîISliSS’M'Î îMAiS creeze şefilor de
dese intr-un efort colectiv, ca să in sfirşit, cu energia electrică debi hală. Este atita linişte, incit cu greu căutaţi-1 pe electricianul Ion Vită — vin ca maistru. Şi echipă prestigiu,
dea viaţă unor asemenea maşini cu tată de 3 asemenea locomotive s-ar poţi bănui efortul constructiv al mun şcolii ne-a îndemnat şeful secţiei montaj.
care ne putem mîndri. putea ilumina întreaga Craiovă I mi-am dat seama DIN EXPERIENŢA autoritate, e nece
citorilor, inginerilor şi tehnicienilor Cel mai „bătrin“ dintre tinerii con Viţă este, la fel ca ceilalţi, munci
Aş fi vrut să-i vizitez acolo unde In afara numeroaselor sale perior care construiesc adevărate uzine pe structori ai maşinii este şeful de e- tor de înaltă calificare. In plus in că m-am grăbit UNUI MAISTRU sar înainte dc
se făureşte locomotiva Diesel-electri- roti. Direcţia montajului, curgerea shipă Constantin Ungureanu, un om să, el poarta titlurile de fruntaş şi cu dezvinovăţirea. toate ca el să
că. Dar intenţia s-a lovit de un im manţe tehnice pe care constructorii lui lină şi logică, poate fi lesne înţe ia vreo 40 de ani. Înainte de a-1 cu inovator. Ultima sa inovaţie este un
pediment : acest produs complex al se străduiesc să le ridice continuu. leasă de oricine. Pe şinele de ca noaşte, l-am văzul ia panoul frunta pupilru de încercare, care asigură un E adevărat că dea dispoziţii nu
industriei noastrs grele se fabrică în... ?. gradului mare de automatizare a le ferată montate în hală, se află şilor uzinei. Ne zimbea prietenos... control mai riguros şi rapid, direct
93 de întreprinderi specializate. Utui comenzilor şi a! controlului venlila- aliniate, una alături de cealaltă, mai dintr-o folografie. „îşi depăşeşte nor sub curent electric, al instalaţiei blo nu put fi peste tot; dar trebuie mai prin ei şi niciodată direct
face cablurile, alta dispozitivele şi liei, apei şi consumului de combus multe locomotive. La prima abia a ma lunară cu regularitate şi caliiica cului aparat. Dar Vită nu se declară
aparatele, cealaltă echipamentul ter tibil, locomotiva este mai sigură şl început montajul; lă cea din flancul cu pricepere cadreLe tipare“ — ii re mulţumit. să fiu întotdeauna la timp, acolo muncitorilor.
mic, boghiurile, motoarele ele. Am vă nai economică în exploatare cu cir- opus se dă ultima vopsea, se mon comanda privitorilor o inscripţie. Un-
zut o hartă. Puncte'de multe ,culori -a 2 milioane de lei anual, fată de gureauu este poale unul dintre cm — N-are astimpăr pină nu ra-o a- unde c mai multă nevoie. Aşa cred Eu aşa am procedat in ultimul
marchează uzinele cooperatoare la tează tăbliţa cu siria şi indicativele mai tipici muncitori ai uzinei. Cu iunge, ii zgîndăre amicul său Năstase
construcţia Diesulului-eleclric: din una cu aburi, -- subliniază iov. 1 feroviare. Transbordorul aduce perio noştinţele sale. in tainele profesiunii Puian. că trebuie înţeles rolul maistrului timp şi am obţinut rezultate fru
Bucureşti, Reşiţa, Braşov, Timişoara, Leluer, inginerul şef al uzinelor. dic motoare de tracţiune şi genera s-au lărgit o dată cu dezvoltarea pro
Sibiu, Tg. Mureş, Buzău... Parcă în toare electrice, fabricate în sectorul ducţiei. A început de la roabe, a tre Intra noi fie vorba. Vită şi-a ales in producţie. moase. Colectivul secţiei noastre a
treaga tară şi-a dat mina spre a rea Ascultind această sumară însuşire de motoare rotative al uzinei, table cut apoi la locomotivele de mină. la bine prietenul, căci Pufan, pe lingă
liza complicatul produs. Unde să te ,lt? calităţi, am priceput mai lesne de diverse dimensiuni, bare de oţel şi tramvaie, iar acum face locomotive faptul că-i un foarte buu muncitor, Desigur, e greu să îndeplineşti laminai peste plan. în acest an.
duci deci? Desigur — acolo unde sensul reconstrucţiei bazei lehmco- alta materiale, piese şi agregate; iar Diesel. Azi este muncitor de înaltă are o voinţă de fier, un caracter dirz.
toate părţile locomotivei se unesc, un materiale a transportului nostru fe din hala de construcţii metalice, cu calificare. A schimbat barosul cu rai- care l-a ajutai sa străbată greutăţile, asemenea cerinţă, mai ales atunci multe mii de tone de otel. Ceeo
de capătă formă definitivă: la „E- roviar, însemnătatea extinderii con tia maro de oţel vopsită cu njinium crometrul. Dar drumul ucesla a tre să-şi atingă telurile. Pufan şi-a do
lectroputere“ din Craiova. cui prin băncile cursurilor profesio rit să devină electrician şi a reuşit, cind sectorul pe care îl conduci ce înseamnă că în ajustai a fost
tinue a acţiunii de „dieselizare" — roşu, care constituie învelişul loco a vrut să lucreze la locomotive şi
rum spun specialiştii — adică de în motivei. Abia sosită, aceasta este aşe scopul a fosl atins ; s-a gindit să a- Ui impune probleme deosebite; nevoie de un volum sporit dc
locuire a locomotivelor cu aburi cu zată pe boghiuri, pe roate, peste lungă maistru şi iată-1 acum pe cale
cele Piesel-electiicc. Da, cale liberă dacă organizezi insă bine munco muncă, pentru a nu frina ritmul
locomotivelor fără tuni. Să străbată
şi şti să lucrezi cu oamenii, reu de laminare. Dar in fiecare zi
şeşti. In cele ce urmează voi ară colectivul din ajustaj a venit în
ta cum. îmi organizez eu munca sprijinul celor de la linia de latni
in sectorul de care răspund nare. Numai schimbul nostru a
Din în secţie cu 30 de minute avut zile cind a evacuat 1.100 to
înainte de începerea lucrului. In ne. a pislolat 600 tone (deci a ma
aceste 30 de minute fac o vizită nevrat 1.200 tone) şi a încărcat
in ajustaj şi iau legătură- cu mais 1.200 tone laminate. Nu-i puţin
trul din schimbul anterior. Mă in mai ales dacă ţinem seama că in
660 km. iară o p rire drumurile patriei. Mai repede, mai motoare. Se pun după aceea frînele. nale de specializare si perfecţionare sa termine şcoala tehnică de maiştri teresez în special de situaţia patu sector sint numai 91 de oameni..
multe. ţevile şi conductele termice, diferi Pe măsură ce îşi lărgea sfera cunoş o uzinei. rilor de răcire, de vagoane, de pro
Văzută mai îndeaproape, o locomo tele instalaţii mecanice si electrice. tinţelor, el învăţa şi pe alţii. Elevii gramul de laminare şi de even Cît priveşte cerinţa ca maistrul
tivă Diesel-eiectricâ seamănă întru- Din hală a ieşif Intră apoi în acţiune vopsitorii, se lui se numără cu zecile. te tualele defecţiuni la agregate. îmi să fie totdeauna acolo unde e mai
citva cu un automotor, dar este mai fac probele şi, în sfirşit, recepţia fi In drum spre casă am cunoscut fac apoi un plan de acţiune, pe mare nevoie de el, nu mi se mai
' înaltă şi în orice caz mult mai scur o loeomofivă nală. Şi încă o locomotivă este ga Activitatea de perfecţionare a ca un ceferist, un mecanic de locomoti care îl comunic oamenilor ime pare greu de realizat. Cunoscind
tă. Elegantă, aerodinamică, nichela la, poate pleca la drum. drelor este aici, la „Electroputere“. vă Diesel-electrică, pe Samson Pop. diat ce aceştia vin la lucru. Prin
tă, strălucilor de curată, este capa Purta numărul 066. Un vopsitor îi — Veţi scrie despra cei de la „E- urmare, organizarea de la începui bine situa(ia din sector, merg acol
bilă să transporte de citeva ori mai mqi retuşa o zgârietură în luciuL emai Poate nicăieri in uzină nu-ţi apare deosebit de susţinută. Aproape toa lectroputere“ ? m-a întrebat el. Atunci de schimb mie îmi răpeşte foarte unde sînt probleme mai dificile
multe vagoane decît o locomotivă lului albastru, ascunsă ochiului nea tă lumea învaţă. Anul acesta sînt cu să-i lăudaţi negreşit. Sînt oameni de puţin timp. iar oamenii ştiu fie Ştiu însă că şi în celelalte locuri
eu aburi. Ca şi cum aceste caracte vizat. Apoi. pe neaşteptate, o uşă co mai evidentă măestria profesională a treabă. Locomotiva mea are numărul care ce au de făcut de îndată se munceşte bine, pentru că am
ristici n-ar li fost deajuns, ea îşi în losală s-a dat binişor la o parte şi muncitorilor, gradul lor ridicat de ea- prinşi în diversele iorme de învăţă- 032. De cind a ieşit pe porţile uzi ce s-an prezentat la lucru. Pol şefi de echipă care-şi fac conştiin
trece predecesoarea prin consumul locomotiva, şăgalnic prune al uzinei, liticare, ca în atelierul „bloc-aparate". mint profesional de 10 ori mai multe nei a străbătut fără odihnă peste spune însă că întreaga activitate cios datoria
redus de combustibil, şi capacitatea ftui arini o dată. scurt, ca un chiot Aici maşinile prelucrătoare lipsesc. cadre decît in 196.0. 100.000 km. Sint tare mulţumit de ea. a zilei depinde de felul •cum sin'
de deservire. O singură asemenea vesei da copil, a pornit pe drumurile Qamenii lucrează cu instrumente folosite aceste 30 rfc minute... ION HERIŞAN
maşină trădează cu uşurinţă, fără patriei, însoţită de privirile adinei şi' mici, uşoare, de mare precizie şi ti- Este şi firească o asemenea largă GH BRĂTESCU maistru în ajustajul
grave ale părinţilor — constructorii. neţe, cu aparate de control. Din mîi- campanie pornită pe frontul Învăţă M. COANDĂ Munca mea insă de abia a în- laminorului de 650 mm.
nile lor ies acele nespus de compli turii într-o uzină iD care tehnica mo — redactori „Agerpres“ — al G. S. Hunedoara
dernă trebuie să-şi spună ultimul
cuvînt, Qîgî aici, paralei cu lărgirea
