Page 94 - 1963-03
P. 94
' PAG. 4 ém u t- s o c ia lis m '
Minerii francezi continua cu hotărîre lupta i o r Şedinţa Prezidiului Comitetului sovietic
PARIS 2« (Cor aspondentul Agerpres mişcarea de solidaritate care a luat vă In cursul zilei de miercuri. Mun pentru apărarea păcii
transmiteţi o deosebită amploare In Franţa. citorii, de la întreprinderile de gaz MOSCOVA 20 (Agerpres). — lej, so arată că oamenii sovietici
Minerii francezi continuă cu dlr- şi electricitate se pregătesc, do ase După cum anunţă agenţia TASS, sprijină chemarea Prezidiului Consi
In cursul serii de luni, ministrul menea, pentru noi acţiuni. la 25 martie Ia Moscova a avut loa liului Mondial al Păcii cu privire la
zenie lupta pentru satisfacerea reven Informaţiilor, Peyrefitte, a luat ouvln- şedinţa lărgită a Prezidiului Comi
dicărilor lor. Greva oare a intrat tul la posturile de radio şl televiziune In Întreaga Franţă continuă strân tetului sovietic pentru apărarea păcii. organizarea unei campanii de pri
marţi In cea de-a 26-a zi se desfă lncerclnd să explice poziţia guvernu gerea de fonduri pentru ajutorarea In declaraţia adoptată cu acest pri măvară pentru dezarmare şi pace.
şoară, după oum subliniază presa fran lui In legătură cu greva minerilor. minerilor grevişti. Acţiunii de ajuto
ceză, în cea mai deplină disciplină. Imbinlnd promisiunii* cu ameninţă S e s i u n e a A d u n ă r i i d e S t a t sa E L P . l î n g r e a r a Regiunea Doneţ. In apropiere de Doneţ sc construieşte una
In toate minele de cărbuni greva rile, Peyrefitte a căutat să convingă rare a greviştilor 1 s-au alăturat o
este totală. pe mineri să înceteze greva. »arie de organizaţii şi Instituţii. Con ş l-e a ăsicE raelafi l u c r ă r i l e din cele m ai m ari baterii de co cs din U.R.S.S.
siliul general al departamentului Loire In foto: Pe şantierul de construcţie a bateriei de cocs.
Potrivit unor date publleate de In legătură cu încercările autorită
presa franceză, ca urmare a grevelor, ţilor de a-1 sili pe mineri să reia a hotărlt să aloce suma de 50.000 de BUDAPESTA 26 (Agerpres). — de Stat a Republicii Populara Unga- Situaţia din Rhodesia de sud in discuţia
în ultimele trei săptămlnt au fost lucrul, ziarul „L'Humanité“ din 26 franci pentru sprijinirea greviştilor. La 26 martie, la Budapesta s-au ra. In şedinţa de închidere, deputa-
pierdute 100 milioane de ore de mun martie scrie următoarelei „Minerii lnchelat lucrările sesiunii Adunării ţii au aprobat In unanimitate buge
că, ceea ce reprezintă, 6ub raport nu cer dedt dreptate. Dacă autorită Metalurgiştti din Lorena au trimis mi
ţile le vor răspunde prin forţă sin- nerilor grevişti o telegramă de salut tul R.P. Ungaro pe anul 1963. Comitetului special al Adunării Generale
valoric, un miliard franci noi, tar tem convinşi că Întregul popor, cu îij oare se arată eă toti metalurglştlt
economia franceză a fost lipsită de muncitorii In frunte, se va opune re O puternică demonstraţie împotriva NEW YORK 26 (Agerpres) — rezoluţia Adunării Generale eu pri
5 milioane tone cărbune. presiunii poliţieneşti“. din această regiune au hotărlt să şomajului la Londra Comitetul special pentru supra vire la Rhodesia de sud. In caz con
depună pentru fondul de ajutorare a vegherea aplicării Declaraţiei Adu trar, a declarat el, acolo s-ar putea
Prelungirea grevei şi urmările el Ziarele franceze relatează că re greviştilor salariul lor pe o zi. „Lup LONDRA 26 (Agerpres). — îndreptat spre clădirea parlamentu nării Generale cu privire la acorda crea ,,o situaţie similară cu cea din /
provoacă Îngrijorare In cercurile con prezentanţi ai celor două milioane de La 26 martie, la Londra a avut lui unde au scandat: „Afară cu con rea independenţei ţărilor şl popoa Algeria".
muncitori din Întreprinderile naţio ta minerilor este lupta noastră, se loc o puternică demonstraţie la care servatorii 1“. Potrivit agenţiilor occi relor coloniale şi-a reluat lucrările.
ducătoare franceze. La palatul Ely nalizate au examinat luni problema spune in telegramă. Minerii trebuie au participat peste 7.000 de repre dentale de presă, demonstranţii au In şedinţa din 25 martie a continuat Lulnd cuvîntul, reprezentantul
declarării unei greve generale în să Învingă“. zentanţi ai şomerilor sosiţi din toate Încercat să pătrundă fn clădirea par examinarea problemei situaţiei din S.U.A. a Încercat să justifice atitu
sée au avut loc luni şedinţe prelun colţurile AnglieL Demonstranţii ca lamentului dar au fost atacaţi de Rhodesia de sud. dinea Marii Britanii şi să prezinte
sprijinul minerilor grevişti şi a re La Paris a fost dat publicităţii un re au protestat împotriva şomajului forţe ale poliţiei. In diferite puncte într-o lumină favorabilă politica gu
gite ale guvernului francez, precum manifest, semnat de 53 de organizaţii cronic şl politicii economice a gu din faţa Palatului Camerei Comu Lulnd euvlntul tn şedinţa comi vernului rasist Field. Potrivit spu
vendicărilor celorlalte categorii de ale tineretului, grupînd tineri de di vernului conservator purtau nume nelor, între şomeri şl poliţişti s-au tetului, Nkomo, lider -al mişcării de selor sale constituţia adoptată In
şt o întîlntre între preşedintele de ferite convingeri politice, în care a- roase pancarte pe care era scris: produs ciocniri în cursul cărora nu eliberare naţională din Rhodesia de anul 1961 ar fi chiar „o concesie"
muncitori din acest sector. Ferovia „Şomajul este politica conservatori meroase persoane au fost rănite. sud, a vorbit despre monstruoasele făcută africanilor. El a declarat că
Gaulle şl pTlmul ministru Pompidou, ceştia îşi reafirmă solidaritatea lor cu lor“, „Vrem să muncim şl nu să fa Demonstranţii au început apoi să acţiuni arbitrare ale rasiştilor albi „Marea Britanie nu poate acorda in
rii au hotărlt să dedare din nou gre- lupta grevistă a minerilor. Manife cem coadă la birourile de plasare“. scandeze: „Daţi-ne de lucru şi vom care acţionează In colaborare cu au dependentă Rhodesiei de sud, pină
In cursul cărora a fost examinată si stul condamnă măsurile întreprinse După un mare miting, în cursul pleca de aici 1“. torităţile coloniale engleze. Nesoco- ce în această ţară nu se va crea o
de autorităţi pentru rechiziţionarea căruia au luat cuvîntul F. Highday, tindu-se rezoluţia Adunării Gene situaţie favorabilă“.
tuaţia creată de greva minerilor şl minerilor şi califică această măsură preşedintele Consiliului General al Agenţia France Presse a transmis rale — a spus Nkomo — populaţiei
drept o ştirbire adusă drepturilor sin Congresului sindicalelor britanice, că în faţa parlamentului englez, băştinaşe din Rhodesia de sud 1 s-a Delegatul Uruguay-ulul a cerut
C iocniri în tre grevişti şl poliţie dicale. ciocnirile între manifestanţi şl poli Impus o constituţie de tip colonia Merii Britanii să îndeplinească rezo
în oraşul C arline Douglas Jay. membru laburist In par ţie au devenit din ce în ce mai vio list. In urma unor alegeri Ilegale a luţia Adunării Generale a O.N.U. cu
Acţiuni de solidaritate cu minerii lament, şl alţii, manifestanţii s-au lente ele contiuuînd pînă seara tîr- venit la putere un guvern al „rasiş privire la acordarea Independentei
PARIS 26 (Agerpres). Potrivit agenţiei, „comitetul de gre grevişti din Franţa au loc şi In alte ziu. Poliţia a Încercat prin loato tilor inveterati“ în frunte cu Field. Rhodesiei de sud.
Corespondentul din Paris al agen vă din Lorena a acuzat guvernul că © z p e irie o fe i In Rhodesia de sud sînt înăbuşite
ţiei Reuter relatează că la 26 martie Încearcă să provoace pe mineri". In ţări. Sindicatul naţional al minerilor mijloacele să Împiedice pe manifes orice acţiuni ale africanilor care Declaraţiile
fn oraşul Carline din bazinul carbo acelaşi timp, comitetul a cerut să se din Anglia a hotărlt să aloce suma tanţi să forţeze porţile de fler ale luptă pentru autodeterminare. Potri lui joshua Nkomo
nifer al Lorenei s-au produs ciocniri acorde posibilitatea ca reprezentanţii de 10.000 lire sterline pentru fondul palatului Camerei Comunelor pen vit legilor din Rhodesia de sud, a
Intre poliţie şi pichete ale minerilor greviştilor să se adreseze naţiunii de ajutorare a minerilor grevişti din subliniat Nkomo, pînă si această cu-
grevişti, in rîndurile cărora se aflau prin radio şi televiziune pentru a in Franţa.
şi femei. Mai mulţi grevişti au fost forma opinia publică asupra poziţiei
răniţi. lor şl a autorităţilor. P ro íe s á e
D eclaraţia biroului P e lifc P.O. din Belgia n u c le a r e fra n ceze »a n a r a tru a pătrunde In Incinta parlamen vîntare a mea, reprezintă „o crimă“ NEW YORK 26 (Agerpres).
tului. La faţa locului au fost aduse pasibilă de pedeapsă cu 20 de ani Agenţia Reuter anunţă că Joshua
BRUXELLES 26 (Agerpres). numitul „proiect de lege cu privire SOMALIA ze efectuate în Sahara algeriană — Închisoare. Nkomo, preşedintele partidului Uniu
Sub presiunea patronilor şi reacţiu- la menţinerea ordinai“, se spune în scrie ziarul „Ar-Rai Al-Amm“. încer noi întăriri ale poliţiei şi au fost nea Poporului African — Zimbabwe,
nii, guvernul Belgiei a hotărlt ca declaraţia Biroului Politic al P.C. din MOGADISCIO 26 (Agerpres). — cările guvernului francez de a do- operate numeroase arestări in rln- Nkomo a cerut să se la măsuri interzis de autorităţile rasiste ale
între 2 şi 4 aprilie să supună dis Belgia, publicată la 25 martie în zia Somalia condamnă experienţa cu bîndi prest'giu efectuînd explozii nu durile demonstranţilor. hotărîte pentru a traduce In viată Rhodesiei de sud, a declarat la 25
cuţiei deputaţilor în parlament aşa- rul „Drapeau Rouge“. arma nucleară efectuată de Franţa cleare în Sahara, arată ziarul, nu martie la New York că dacă guver
în Sahara. Un purtător de cuvlnt al pot duce la rezultatele scontate, ci, Procesul unir călăi gestapovişti la Koblsnz nul englez nu va interveni şi nu va
Penfru eliberarea Subliniind pericolul acestor proiec Ministerului Afacerilor Externe al mai curînd, vor avea un efect con opri aplicarea actual ai constituţii a
p icio ru lu i mexican te de lege antidemocratice, care li Somaliei a declarat că Republica trariu. KOBLENZ 26 (Agerpres). chului la Riga şi erau de competenta Rhodesiei de sud, atunci va trebui
mitează dreptul oamenilor muncii Ia lui Wialon. să-şi asume răspunderea pentru con
Siqueiros grevă, Biroul Politic al P.C din Bel Somalia a fost totdeauna Împotriva SUEDIA La 25 martie la Koblenz a continuat secinţele care vor avea loc in Rho
gia cheamă pe toti oamenii muncii, unor asemenea experienţe. El a spus procesul intentat fostului obarsturm- Cum putea oare Wialon să desia de sud.
PARIS 26 (Agerpres). organizaţiile sindicale şi democratice că Somalia sprijină cererea guvernu STOCKHOLM 26 (Agerpres). — fuhrer S.S., Heuser, si celorlalţi că nu fi fost informat despre asasinatele Nkomo a subliniat că dacă in Rho
„Viaţa marelui pictor mexican Si din ţară să acţioneze in front unit lui Algeriei privind revizuirea acor In rezoluţia de protest adoptată lăi gestapovişti care in timpul răz in masă, din moment oe departamen desia de sud vor avea loc vărsări de
queiros, care se află de trei ani In împotriva ofensivei monopolurilor durilor de la Evian pentru a împie de organizaţia suedeză „Marşul Îm boiului au săvîrşit crime monstruoase tul condus de el ţinea o evidentă sînge numai Anglia va fi vinovată de
închisoare este In primejdie, se spune contra drepturilor şi libertăţilor de dica pe viitor experienţele nucleare potriva armelor atomice“, se spune pe teritoriul Blelorusiei. minuţioasă a tuturor obiectelor răma aceasta.
în declaraţia Asociaţiei internaţiona mocratice. ¦ pc părtinitul algerian. că explozia franceză cu arma ato se după exterminarea oamenilor? A-
le a juriştilor democraţi. Siqueiros mică din Seliara este o acţiune re Conform hotărîrii tribunalului, a oest lucru reiese limpede din docu Nkomo a declarat eă potrivit noii
a fost condamnat de autorităţile me „încredere, hotărire, unitate! Sin- LIBIA probabilă. Guvernul francez mani fost audiat ca martor Karl-Friedrick mentele existente. legislaţii adoptată de guvern, el poate
xicane pentru convingerile sale de tem în stare să repurtăm victoria“, festă un dispreţ revoltător faţă de Wialon, secretar de stat la Ministe fi arestat şi condamnat la închisoare
mocrate, pentru Ideologia sa, pentru se spune in declaraţie. TRIPOLI 26 (Agerpres). — opinia publică mondială şi faţă de rul vest-gexman pentru Cooperare E- In aceeaşi zi ia procis a continuat pe termen de 20 de ani. Pe baza a-
Însuşi spiritul creaţiei sale. Siqueiros „Poporul libian condamnă In una eforturile îndreptate spre menţinerea conomică. In timpul războiului Wia citirea documentelor prezentate tri cestei legislaţii, a spus Nkomo, in
care are 66 de ani, suportă greu re nimitate experienţele atomice france- păcii. lon a deţinui o funcţie de răspundere bunalului de reprezentanţii sovietici, cursul următoarelor 2—3 săptămînl
In administraţia hitleristă pe terito care demască nu numai pe cei care vor fl arestaţi în Rhodesia de sud
BicJault - una din căpeteniile O.A.S.-iştiior — R. A. U. riul vremelnic ocupat al Uniunii So se află pe banca acuzaţilor, ci st toţi adepţii săi — membri ai parti
vietice. Documentele autentice re mulţi dintre aceea care se mai plim dului Uniunea Poporului African —
CAIRO 26 (Agerpres). — mise recent de către reprezentanţii bă in liberiaie. Zimbabwe.
sovietici Ia Tribunalul din Koblenz
gimul aspru de Închisoare la car* a sosit in Portugalia Consiliul Naţional al partizanilor
este supus. Această detenţiune Înde păcii din R.A.U. a dat publicităţii o
lungată pune viata sa în primejdie“. LISABONA 26 (Agerpres). solentă că „va continua activitatea declaraţie în care se spune că toţi dovedesc fără putinţă de tăgadă că E v o lu ţ ia e o M ftia ic É u rii
„Trebuie eliberat de urgenţă acest politică împotriva preşedintelui de oamenii de pe pămînt trebuie să-şi Wialon avea legături strînse cu în
După cum transmite corespondentul Gaulle atit timp cit în Franţa lucru ridice glasul de protest, plin de mî- făptuirea „măsurilor“ în domeniul ex eeo iM iiîiee a m e ric a n e
pictor de seamă pentru a se putea din Lisabona al agenţiei France Pres- rile nu se vor schimba“. nie, împotriva acţiunilor provocatoa terminării în masă a cetăţenilor so
consacra din nou artei şi pentru a-şl se, la 26 martie a sosit ia Lisabona, re ale guvernului francez. Experien vietici paşnici. Wialon a afirmat că t Conjunctura economicii a State luri Standard Oii of New Jersey,
putea continua activitatea creatoare venind din R.F, Germană, Georges Agenţiile de presă occidentale re ţele nucleare franceze în Sahara re nu era informat despre exterminarea lor Unite este supusă unor ana du Pont şi General Motors au
care face cinste întregii omeniri" — Bidault, unul din căpeteniile O.A.S.- latează că la trecerea frontierelor, prezintă un atentat împotriva drep in masă a cetăţenilor sovietici. Or. lize cuprinzătoare din partea pu anunţat că în 1962 au înregistrat
se subliniază tn Încheierea declara iştiior francezi. Georges Bidault nu a intîmpinat din turilor suverane ale poporului Alge documentele autentice demască pe blicaţiilor şi organelor de specia cele mai mari profituri din istoria
ţiei asociaţiei Internaţionale a jurişti partea autorităţilor poliţieneşti sau riei. Ele stirnesc o indignare profun de-a-ntragul încercarea lui Wialon de litate, precum şi, în general, a pre lor. „Wal Street Journal“ relata
lor democraţi. Georges Bidault a declarat cu in vamale nici un fel de greutăţi. a şterge urmele crimelor sale şi de sei americane. Studii, diagrame, nu de mult că pe ultimul trimes
dă în întreaga lume. Adoptind ho- a poza în nevinovat. cifre, materiale comparative, pri tru al anului 1962, profiturile cor
S c u r te ş i a r l O Scurte ştiri © S c u r te ş tir i tărîrea cu privire la experienţele nu vind diferitele aspecte ale vieţii poraţiilor „au atins cifre record
cleare, se subliniază în declaraţie, Unul dintre apărători a recunoscut economice, sînt la ordinea zilei. Cu pentru timp de pace“. „In numă
ROMA. — Cu prilejul celei de-a sosi în Marea Mediterană in jurul 1.000 de persoane au rămas fără guvernul de Gaulle a arătat că ig că documentele referitoare la exter
norează năzuinţa omenirii spre pace, minarea în masă a oamenilor sovie
20-a aniversări de la Începutul ma datei de 1 aprilie. adăpost. Cutremurul a afectat 30 de spre dezarmare. tici erau trimise Comisariatului Rei-
rilor greve antifasciste din 1943, au HAVANA. — La 2 şi 3 aprilie, la sate din regiune.
avut loo in mai multe oraşe ale Ita Rio de Janeiro va avea loc cel de-al TOKIO. — Doi morţi, peste o sută După decretarea stării excepţional© toate acestea, în actuala contro rul pe februarie al buletinului
liei manifestaţii şi acţiuni comemo treilea congres latino-american de de răniţi, sule de case distruse şi în Guatemala
rative la care au participat repre luptă pentru eliberarea deţinuţilor numeroase regiuni in primejdie de versă privind cauzele ritmului lent „Economic Indicators', se arată că
zentanţi ai păturilor celor mai largi politici din Paraguay. La lucrările a fi inundate — acestea sînt rezul al dezvoltării economiei, economiş în anii depresiunii economice
ale populaţiei. congresului vor participa reprezen tatele puternicului uragan care s-a
tanţi din partea a diferite organiza abătut în ultimele zile asupra părţii CIUDAD DE GUATEMALA 26 (A- municaţii telegrafice sl telelonlce cu tii şi comentatorii evită în general 1958—1962, profiturile nete ale cor
PARIS. — La 26 martie, a sosit ţii populare, sindicale şi culturale centrale a Japoniei. Viteza vîntului gerpres). localitatea Puerto-Barrios. Comunica să se preocupe de cîteva aspecte, poraţiilor au crescut de la 18,8 la
la Paris într-o vizită oficială de pa- din ţările Ame-icii Latine. a atins 30 metri ne secundă. In mai tul precizează că autorităţile nu au
ttu zile, preşedintele Mexicului, Lo- multe prefecturi din partea centrală Intr-un comunicat oficial al arma reuşit nici pînă in prezent să resta nicidecum minore, ale conjuncturii. 26 miliarde dolari, tot o cifră re
pez, Mateos. Pe aeroportul din Pa ROMA. — Politia a început asal a Japoniei, comunicaţiile telefonice tei guatemaleze se recunoaşte că la bilească aceste comunicaţii.
ris, el a fost intîmpinat de preşedin tul clădirii Facultăţii de arhitectură au fost întrerupte, circulaţia pe ca 25 martie au avut Ioc noi ciocniri Unul din aceste = ll= !l= ||= ||||= li= li= ll= = !!= i! cord pentru timp
tele de Gaulle şi de primul minis a Universităţii din Roma, ocupată de lea ferată a Încetat parţial. !nire unităţi ale forţelor armate gu Potrivit decretului prin care a fost
tru Pompidou. studenţi. Nu se permite intrarea ni vernamentale şl unităţi de partizani introdusă starea excepţională în aspecte îl con N O TA EXTERNĂ de pace. Aceste
mănui in dădirea unde cu şase zile LONDRA. — „Departamentul de guatemalezi în regiunea oraşului Pu ţară, armata a preluat întreaga pu stituie problema cifre ai greu pot
ACCRA — La Acera au luat sfir- în urmă, viitorii arhitecţi s-au bari Stat şi-a intensificat presiunile exer erto-Barrios, şi în împrejurimile loca tere. Preşedintele Ydigoras şi-a asu
şit lucrările primei Conferinţe a or cadat. Ei protestează împotriva refu citate asupra guvernului britanic lităţii Bananera. Comunicatul arată mat funcţia de comandant suprem ai cheltuielilor mili- C lis ils lls lllis im s iis lis iis il fi considerate ca
ganelor locale africane. Conferinţa, zului autorităţilor de a revizui pro- pentru a-1 determina să renunţe la armatei.
la care au luat parte 120 de dele că partizanii au distrus liniile de co tare. In cuvintarea [inută tn faţa argumente in favoarea reducerii
Asociaţiei bancherilor americani, impozitelor pentru corporaţii.
preşedintele Kennedy a arătat că lnlr-o analiză făcută in faţa co
gaţi din ţările africane independente giamul de învătămint şi de a-1 face livrarea unor cantităţi de ţevi de aceste cheltuieli se ridică la exor mitetului economic mixt al Congre
bitanta sumă de 55 miliarde do sului american, cunoscutul econo
şi din alte ţări, aflate încă sub do mai apropiat de cerinţele vieţii. otel Uniunii Sovietice“, transmite Reuniunea miniştrilor de finanţe lari anual. înarmarea înghite mai mist Leon Kcyserling, a denumit
mult de jumătate din bugetul fe programul lui Kennedy privind re
minaţia colonialistă, a dezbătut pro HAGA. — Direcţia societăţii olan agenţia United Press International. deral şi peste 10 la sută din pro ducerea impozitelor „un pigmeu $,¦
bleme legate de activitatea politică deze de transporturi aeriene „Klm“ Secretarul de stat adjunct al S.U.A., ai ţărilor Pieţei comune dusul naţional brut. Kennedy a care trebuie să rezolve o treabă
şi economică a organelor locale din a hotărit „tn legătură cu marile George Ball, a convocat luni seara spus bancherilor că în ultimii cinci demnă de un uriaş". Printre pro
ţările africane. greutăţi financiare“ prin care trece, pe ambasadorul englez la Washing BONN 26 (Agerpres). In ee priveşte aşa-numtta „armo ani, economia americană a bălul blemele „uriaşe“ ale economiei
să concedieze 2.800 de funcţionari, ton şi i-a cerut ca guvernul englez Agenţia France Presse transmite nizare a politicii fiscale“, care Consti pasul pe loc. Dar în tot cursul americane, care se cer rezolvate,
WASHINGTON. — După cum printre care 200 de piloţi. să interzică firmelor britanice să li că prima zi a lucrărilor reuniunii mi tuie obiectul esenţial al lnttlnirii de acestor cinci ani, stimulentul arti este şi cea a şomajului. Publicaţia
anunţă agenţia UPI, la conferinţa de vreze aceste mărfuri. Potrivit agen niştrilor de finanţe at ţărilor Pieţal la Baden-Baden şi în această direc ficial pe care îl reprezintă cursa „Stone’s Weekly~ subliniază că din
presă din 25 martie, Lincoln White, TEHERAN. — In vestul Iranului, ţiei France Presse, ambasadorul bri comune care a început Ia 25 martie ţie s-au ivit divergenţa. Agenţia As înarmărilor şi cheltuielile pentru acest punct de vedere, programul
purtătorul de cuvlnt al Departamen In apropierea oraşului Kermnnshah, la Baden-Baden (prima reuniune a sociated Press arăta că aceasta esle programul cosmic, program care, de reducere a impozitelor esle cu
tului de Stat al S.U.A., a declarat s-a produs un cutremur de pămînt tanic a reafirmat însă poziţia gu miniştrilor de finanţe de la eşecul o problemă deosebit de importantă după cum se ştie în S.U.A., are totul necorespunzător. Pentru a crea
că primul submarin atomia ameri de scurtă durată, dar violent, în urma vernului său de a respecta contrac tratativelor de la Bruxelles) a scos $1 neputinţa guvernelor ţărilor mem in mare parte un caracter militar depline posibilităţi de lucru, este
can Înzestrat gu rachete „Polaris“ va căruia 19 persoane au fost rănite şl tul Încheiat cu U.R.S.S. In evidenţă o serie de divergente bre ale Pieţei comune de a se pune — a jost mereu intensificat. Acum nevoie de măsuri mai directe. Pro
între participanţi. Astfel agenţia re de acord In privinţa armonizării po cinci ani, totalul acestor cheltu gramul prezidenţial se bizuie pe
levă „rezervele" exprimate de repre liticii fiscale ar putea da o lovitură ieli se ridica la 46,5 miliarde do ideea că dacă se reduc impozitele
zentantul vest-german şi de alţi re Pieţei comune tot atît de puternică lari. In viitorul an fiscal, cursa pentru elementele mai favorizate
prezentanţi in problema „unităţii mo ca şi eşecul tratativelor de la Bruxel înarmărilor şi programul cosmic ale societăţii, vor beneficia cile pu
netare" pe care Piaţa comună ar dori les în legătură cu intrarea Marii Bri vor costa poporul american in to ţin şi ceilalţi. Această premisă de
s-o realizeze plnă în 1966. tanii In acest organism economic. tal 60 miliarde dolari. Or, o eco la care se porneşte, arată „Stone’s
nomie care continuă să Uncezească Weekly", este insă falsă.
in ciuda unor asemenea infuzii Waller Reuther, preşedintele sin
uriaşe de cheltuieli guvernamentale, dicalului unit muncitoresc din in
Demisia primului m inistru al irlandei de nord este evident că suferă de o boală dustria de automobile şi lider al
gravă care nu poate fi vindecată centralei sindicale A.F.L.-C.l.O., a
LONDRA 26 (Agerpres). obiectul criticilor chiar din partea prinlr-o simplă scădere a impozite declarat in faţa comitetului econo
In seara de 25 martie primul mi membrilor partidului'conservator care lor, remediu de care să beneficieze mic mixt că marile societăţi pro
nistru al Irlandei de nord, lordul au ridicat problema legăturilor din in primul rînd marile corporaţii, ducătoare de oţel şi automobile
Brookeborough, şi-a prezentat demi tre miniştrii guvernului şl marele ca propus de preşedintele Kennedy. consideră că un procent „rezonabil“
D em onstraţia unor Temei pe străzile oraşului Caracas îm potriva cenzurii in stitu ite de că sia. Intr-o declaraţie dată publicităţii, pital financiar. Un alt aspect despre care eco de şomeri constituie un factor „să >-
tre regim ul dictatorial al lui Betancourt. In sem n de protest îm potriva cenzurii, fem eile au ieşit Brookeborough arată că şl-a prezen T. M. O’Neill, fost ministru al fi nomiştilor americani nu le place nătos" care ajută la „ţinerea tn
în stradă purtînd cîte o basm a în jurul gurii. tat demisia din cauza stării sănătăţii să vorbească este cel al profitu frîu“ a muncitorilor şi la menţine
sale. Observatorii din Londra subli nanţelor în’ guvernul Brookeborough rilor. Economia lîncezeşte dar pro rea salariilor la un nivel scăzut.
niază Insă că activitatea fostului a preluat postul de prim-ministru al fiturile sporesc. Uriaşele monopo
prlm-minlstru, a fost Ia ultimul timp Irlandei d« nord. A. B.
vgedacţia ti admjuistriti« «larutai c bUcfU ar. #. Tdtfoo t 188. 186, 7fi. Í7L laxa plătită In numerv tţnform aprobării Direcţiei General« P:I:L5< ur. L03.828 din Ş Boiombrie 1648. Tiparul 1 Intr«p<tndcr«a Poligrafiei MaJ* »» JJşyş, J
