Page 95 - 1963-03

C Huneácrara-Deva \
i i — ni» ii
| Anul XV. Nr. 2567
P osibilităţi largi
în ob ţin erea
de econom i
Cu un an de zile în urm ă, un
co lectiv form at clin şe fi de e-
chipe şi m aiştri de la mina
noastră, a fost trim is intr-un
schim b de ex p erien ţă la E. M.
Deva. M inerii de aici foloseau
pe scară largă armarea m etali­
că, iar rezultatele m uncii lor
erau dintre cele mai bune.
D eoarece natura rocilor de la
m ina M usariu im pune armarea
în prop orţie de 80 la sută, ne am
gîndit mai mult asupra posibi­
lităţilor de aplicare a sistem ului
de armare m etalică. Calculele
noastre prevedeau o creştere
sim ţitoare a productivităţii mun­
cii şi o b ţin erea unor econom ii
în sem n ate prin _____ _________
r e d u c e r e a cu
50 la ' s u t ă ln u r m a u n u i s c h i m b tat plasele de Şir­
în acest an şi eie e x p e r i e n ţ ă
cu 65 la su tă în
anii urm ători a
consum ului de lemn.
După ce am studiat locurile
favorabile introducerii primelor
arm ături m eta lice, am trecu t la
întocm irea schiţelor de lucru
p entru secto a rele — 180 m. şi
— 120 m. La în cep u t, unii m i­
neri de aici m anifestau neîn­
credere în reuşita calculelor
noastre. Prim a lună însă a a-
dus şi p rim ele succese, Mai
m u lţi m in eri, şefi de ech ip e şi
m aiştri, au vizitat galeriile ar­
m ate m etalic. Aspectul acestora
era cu m ult mai frumos, chel­
tuielile de manoperă se redu­
seseră cu 60 la sută, efortu l fi­
zic s-a u şu rat. M ulţi au cerut
atunci să aplice noul sistem de
armare. La unele orizonturi
(ISO m. şi 60 m .) s-a fo lo sit ar­
marea m etalică paralel cu cea
de lemn de mină, aceasta pentru
a se com para practic cele două
sistem e de armare.
[titre timp, am deschis noi
orizonturi. încă de la început
ne-am orientat aici asupra ar­
m ării m etalice obţinînd în fe­
lul acesta o viteză dublă la lu­
crările ele arm are, tim pul cîş-
tigat astfel putînd fi folosit la
înaintări.
Paralel cu folosirea armării
m etalice în galerii, am fo lo sit a-
Mai multe rame pentru puţuri
Antrenaţi in întrecerea socialistă,
lucrătorii echipei lui Iosif Ometa din
secţia de construcţii a exploatării
s-au angajat să confecţioneze in
luna aceasta din lemn de stejar faso­
nat, 40 rame pentru armarea puţu­
rilor. Prin hărnicia şi priceperea de
care au dat dovadă membrii întregii
echipe şi mai cu seamă comuniştii
Andron Vraciu, Ioan Avram şi A.
Marcu, angajamentul luat a fost în­
§1111« MEI
Noi modele de blănuri
Colectivul de m uncitori, teh­
nicieni şi ingineri de la fabri­
ca „Vidra" din U răştie a creat
noi m odele de blănuri. Aceste
m od ele sînt im ita ţiile ele lo ca şi
b iber din p ici de ovine. Au fo st
create şi noi m odele pentru
îm blănituri şi m ănuşi din piei
de iepuri de casă. Planul de
creare de noi m odele pe acest
an a fost îndeplinit pînă acum
în p rop orţie de 80 la sută.
Pentru buna deservire
a populaţiei
Conducerea cooperativei m eş­
teşu găreşti „Viaţa nouă“ din U-
răştie, pentru a asigura o mai
tu n ă deservire a populaţiei, a
luat m ăsuri şi a d esch is noi u-
nităţi. Astfel, s-a deschis secţia
de zugravi, repaiaţii radio, croi­
torie, etc., iar în curînd se vor
deschide secţii de spălat rufe,
de călcat şi reparat haine, de
lt-njerie şi tricotaje.
ELENA IOAN
corespondentă
impuls mişcării
de inovaţii
La cabinetul tehnic al prepa-
raţiei cărbunelui din Petrila au
fo st p rop u se de la în cep u tu l a-
nului şi pînă în prezen t 14 in o­
vaţii. 5 d intre ele au şi fo st a-
plicate, iar 7 sînt în curs de
experim entare.
La im pulsionarea m işcării de
inovaţii în acest an au contri­
buit num eroasele expuneri teh­
nice şi film ele cu caracter teh­
nic prezentate în faţa m uncito­
rilor. P. GĂINA
corespondent
r » A s B * * e o a i m '*«•—'•r’'**u-rw "'*
P&ÓlETART DIN TOATE TARÍLE, llW fT V A '
}
Joi 28 m artie 1963 4 pagini 20 bani
Fier vechi pentru
r _ oţeiării _Revizia
U.T.M., au începui colectarea lui.
de vagoane In numai cîteva zile tinerii din Foit
au strîns şi au predat cooperativei
Sim®ria - Triaj
din sat cantitatea de 1.400 kg. Ac­
cest sistem de armare şi la ros- nr inerii utemişti de la revizia de ţiunea de colectare a fierului vechi
togoale. econom isind astfel pes­ M vagoane din staţia C.F.R.
te 2.000 m .c. lem n de m ină. continuă.
Simeria-Triaj, mobilizaţi de se­
îm bunătăţiri sim ilare am adus cretarul organizaţiei tov. Ne- CORNEL DAN
şi sistem ului de ancorare. Spre corespondent
deosebire de vechile ancore care
nu puteau asigura o susţinere tii Bogdan, au încărcat şi expe­ Comuna Toteşti - Ghelarul este una din aşezările m inerilor din m unţii Poiana Rusca. nM OTTT
perm anentă a rocilor, ne-am o- diat oţelăriilor 20.000 kg. iier raionul Hafegr
rientat asupra folosirii benzilor vechi provenit din casarea vagoa­ In fotografie: Vedere generală. Foto 5 V. UNU U
m etalice între cele două anco­ .umai înlr-o singură zi tinerii
re, care apoi urm au să fie căp­
tuşi Le. E le se aplicau acolo unde nelor. S-au evidenţiat în această din satul Cîrneşti, comuna To-
toca se desprindea în blocuri
mari. Folosirea acestor benzi în­ acţiune tinerii Dumitru Halunga, teşti, au strîns peste 700 kg. de iier M uncă rodnică
să, determ ina un consum mare vechi. Tinerii din sat se întrec în­ pe ogoarele regiunii
de tablă şi in flu en ţa negativ a- loan Slanciu, Virgil Urican şi Ioan tre ei pentru a stringe fiecare cit Turneu! co’eclivului
supra preţului de cost. de balef al Teafrului
Oprişa. mai mult fier vechi.
Mergînd spre înlăturarea aces- de O peră şi Balet
_________ _ __ tui inconvenient, TUDOR ALEXANDRU ALEXANDRU MÂGUREANU al R. P. Romîne în Italia
corespondent corespondent
Staţia C. F. M . lisa Comuna Ohaba - OOOOODOO o o o o c o o o o o o o c o o o OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOQ
raionul Sebeş
expenm en- ¦« uncitorii districtelor C.F.R. Ilia Luni dimineaţa a părăsit Capitala In aceste zile pe ogoarele gospodăriilor colective din regiunea noastră |
IVI şi Holdea, care lucrează la în­ j ,. obilizaţi de organizaţia de colectivul de balet al Teatrului do § muncile agricole din campania de primăvară se desfăşoară din plin. Cit g
treţinerea căii, participă activ şi la 1 VI partid, membrii gospodăriei eo- Operă şi Balet al R. P. Romi ne caro g ajutorul maşinilor S.M.T. şi cu atelajele proprietate obştească, colectiviştii 8
acţiunea de colectare a fierului iective din satul Ohaba, raionul va întreprinde un turneu in Italia. g execută alături şi seamănă diferite culturi, iar la grădinile de legume §
mă în locul ben­ vechi. Ei au colectat in această lu­ Sebeş, au iniţiat într-una din zile­
nă, prin muncă patriotică, cantita­ Artiştii romi ni vor prezenta o se­ 8Olbun bază viitoarei recolte. se desfăşoară muncile agricole _ primăvară §
zilor m etalice. De le trecute o acţiune de strîngerea rie de spectacole cu baletul „Lacul Despre clanul cu care de ne g
fapt, folosirea § informează zilnic numeroşi corespondenţi¦ lată cîteva din relatările lor.
plaselor de sîrm ă la ancorare a
frăm întat de mai mulţi ani co­ tea de 12.050 kg. iier vechi. îierului vechi. In acest scop s-au lebedelor“ de Ceaikovski. Din colec­ GOOOCOOOo o o o o o o o o o o c o o c o OOO'j COOO OOOOOOOO OOOOOOOO
lectivul nostru. Acest sistem încă
nu a putut fi aplicat deoarece GH. CALA format echipe de colectivişti caro tiv iac parle, printre alţii. Irinel Li- Cu sprijinul Concomitent cu aceasta ei au
nu reu şisem să găsim o solu ţie corespondent eiu. artistă emerită, Ileana lliascu, început şi lucrările de amenajare a
sigură de torcletare în rocă. Im- nu reuşit să adune într-o singură Gheortjhe Colovelea, Petro Ciorlca, mecanizatorilor răsadniţelor şi insămînţarea lor.
I reună cu şeful sectorului elec- Comuna Foît- precum şi maestrul de balet Oleg Fiind semănate din timp, răsadurile
liom ecanic, şeful atelierului me­ raionul Orâştie zi cantitatea de 5.000 kg. In aceas­ Danovschi, artist emerit, dirijorul Colectiviştii c!i:i Vinţul de Jos. ra­ s-au dezvoltat bine urmînd ca în zi­
canic pe exploatare, maistrul t ornel Trăilescu şi pictorul scenograf ionul Alba, au acumulat o bună ex­ lele viitoare să fie repícate şi plan­
miner Constantin Holda şi Vic­ 5 i la sale se găsesc cantităţi tă acţiune s-au evidenţiat tov. Ni- Ion Ipsor. perienţă în ceea ce priveşte sporirea tate în cîmp, pe terenurile destinate
tor Sclivinschi, de la puţul însemnate de iier vechi. Tine­ producţiei de cereale. De aceea ei
central, am găsir rezolvare şi a- coiae Munteanu, Ion Stei, Ion Mi- (Agerpres) dau o mare atenţie desfăşurării lu- grădinii.
cestei problem e, perfecţionîncl rii, mobilizaţi de organizaţiile ciărilor agricole din campania de
un aparat de torcletat cu cim ent. hălţan şi alţii. w primăvară. Avind seminţele şi în­ Hotărî ţi să nu piardă nici o zl
Cu ajutorul acestu i aparat, am treg utilajul pregătite din timp, oind prielnică executării lucrărilor agri­
reuşit să m ontăm în perioada S. STEI: condiţiile au devenit favorabile co­ cole, zilnic inginerul gospodăriei şi
care s-a scurs din acest an cu lectiviştii au început lucrările in biigadierii controlează starea tere­
aproape de 3 ori mai m ulte an­ corespondent cîmp. Cu ajutorul celor 8 tractorişti nurilor, iar acolo unde solul permi­
core faţă de anul trecut. Procc- din brigada a IV-a de la S.M.T. Alba te se fac din zor însămîntări. Drept
dînd astfel, sîntem convinşi că Inlin permanentizaţi la gospodărie, rezultat, pînă in prezent au fost
ancorele vor avea o rezistenţă au fost executate arături ele primă­ însămînţate, in afara altor culturi,
mult mai mare ceea ce va per­ vară pe 15 ha., s-au discuit 21 ha. 10 ha. cu grîu de primăvară.
m ite obţinerea de însem nate eco­ De asemenea, s-au insămintat 126
nom ii. ha. cu mazăre şi 7 ha. cu ovăz. La Printre colectiviştii care s-au evi­
fortiliz irea terepului, care s-a tă­ denţiat la aceste lucrări se numără
Acestui scop este destinată ex­ cut pe suprafele întinse, s-a acordat tovarăşii Simion Muntean, Ion Bria,
tinderea susţinerii m oderne în piicrilate celor 30 ha. ce se vor cul­ Yasile Muntean, Cornel Muntean şi
toate galeriile transversale şi tiva cu porumb destinai producţiei alţii.
cc lc d irecţionale. C onsum ul a-
SUSANA LALU
nual de aproxim ativ 30.000 m .c. de corespondentă
lem n de m ină va fi redus ast­ A.... 1« ! de 5.000 kg. boabe la ha. Aplica în praciîcă cele
fel mai m ult de jum ătate ceea Paralel cu aceslc lucrări s-a a- învăţate
cordat o mare atenţie pregătirii te­
ce va însem na şi reducerea pre­ renului destinat grădinii de legume. Membrii gospodăriei agricole <o-
Pentru producerea răsadurilor de le­ leclive din satul Săliştea, raionul
ţului de cost a minereului pe gume timpurii, pînă acum s-au insă- Brad, şi-au planificat ca în acest an
care îl extragem . mînţat 320 m.p. răsadniţe. să obţină producţii sporite la toate
culturile. In acest scop ei au pus
Ing. AUREL HOLHOŞ La executarea lucrărilor de pregă­ mare bază pe însuşirea la cercul a-
şeful minei Musariu
tirea terenului şi însămîntări s-au
de Ia E. M. Barza
evidenţiat mecanizatorii loan Cim- grotohnic a metodelor agrotehnice
pean, Iosif Putea, Ion Udrea şi alţii. înaintate. Aplicînd in practică cele
învăţate la cerc, încă din timpul ier­
I. SILVESTRU nii colectiviştii au asigurat şi pre­
corespondent gătit seminţele necesare, au reparat
La G .A .C . dSn Cuf utilajele şi au transportat în cîmp
8fi0 tone gunoi de grajd.
deplinit în numai două decade. In cea
de-a Ireia, harnicii lucrători au con­ [¦ H unedoara co n stru ieşte in te n s. Zeci de constructori ridică^ A APĂRUT: Sporirea producţiei agricole con­ Cînd timpul a devenit prielnic, co­
fecţionat mai multe rame, poşte an­ stituie unul din obiectivele căruia lectiviştii au trecut la pregătirea le-
gajament. Carnetul AGITATORULUI^¦pentru oam enii m uncii noi locu in ţe. Iată în fotografia de faţă -j colectiviştii din satul Cut, raionul renului in vederea însămînţărilor.
r cîteva blocuri construite în cvartalul din „Piaţa gării“ ^ Sebeş, îi acordă cea mai mare im­
IOAN BOBARIU O contribuţie însemnată la buna
maistru
n-J 1 t 1 t .. I ¦ 1 ! _ / 1 f l 1 «__/ 1 / ! _ / . r ( _ / l ! > / > I C. / \__J « / I 11 ! I_ / !__/ I f 1 I . f . / , / . _ _ / , J . t . I v I Nr. 3 — m artie 1963 portantă. desfăşurare a lucrărilor agricole din
această campanie şi-au adus-o co­
DIN SUMAR : In acest scop ei au început din lectiviştii Petru Nicula, Alexe Sav,
Valeria Moga, Angliei Duma şi alţii.-
In pragul campaniei agricole de vreme pregătirile in vederea bunei
desfăşurări a campaniei agricole de ELENA COSTEA
primăvară. primăvară. corespondentă
Planul de producţie — îndeplinit
ritmic şi Ia toţi indicii.
— Agitatorii, in primele rin-
duri ;
— Acţiuni concrete, rezultate Productivitate m ărită
bune ;
Spre oţeiării — cantităţi tot mai Recînl, în orizontul minus 120 al lărire si au trimis la ziuă intr-ci
mari de iier vechi. sectorului Barza, s-au terminat pre­ săptămină de 3 ori mai mult minereu
gătirile în vederea aplicării metodei decît oricare din echipele care aplică
Din experienţa muncii de agitaţie de exploatare cu înmagazinarea mi­ metoda do exploatare obişnuită, cu
pe teme do calitate. nereului intr-umil din abatajele de coame de 2 m. Tocmai do aceea, îu
— Gazeta de perete in mijlo­ pe filonul Magdana. Minerii din echi­ sector se studiază posibilităţile de a-
cul problemelor ; pa condusă de tovarăşul Ştefan Fă-
Pentru producţii agricole sporite in rău, primind un preţios sprijin din plicare a acestei metode de marc pro-
anul 1963.
Pe teme externe. partea maistrului Gheorghe Banciu, duolivitata şi în alte abataje.
— Evoluţia problemei dezar­ au şi trecut la efectuarea primelor TITUS LUCACI
mării. şef de sector
operaţii de abatare. Muncind cu ho-
ROMULUS DUMITRU IOAN IOAN CONSTANTIN De la minereu la lam inate
SBUCHEA, NAGY, Ol’REA,
HORDESCU, MIHOC, încălzitor la bate­ încălzitor la bate­
prim - încălzitor In mititeilor la eva­ ria nr. 2 încălzitor la bate­
cuare, bateria ar. I ria nr. I ria nr. 2
balerin tir. 2
Muncitorii, inginerii şi tehnici enii de la bateriile de scmicocs ale terea întregii m ase de m uncitori
în consfătuirile grupelor sindi­
uzinei „Victoria“ din Călan, au rămas sub plan in prima lună a aces­ Una din materiile prime de Iwza ale producţiei de fontă o constă- * cale şi consfătuirea de producţie
m’ taic cocsul metalurgii In primele Iu ni ale anului, cocsarii de la Hune- , pe secţie, în cadrul adunărilor de
tui an. Aceasta mai ales din cauza lipsei de gaz. de furnal, provo­ U.T.M. A gitatorii au fo st instruiţi
îndeosebi pe această tem ă şi au
cată de îngheţurile din zilele geroase. \dr.ara tiu înregistrat un minus de pes le 9.700 tone cocs. Acest fapt s-a făcut ¦ fost îndrum aţi ca în convorbirile
lor să pună accentul în primul
i........ .... SSîjv Conducerea secţiei, îndrnmaiă de organizaţia de partid, a luat mă­ »*.simţii şi în activitatea jurnaliştilor. Incepind din luna februarie însă, dala- 1 rînd pe folosirea la m axim um a
.... . surile corespunzătoare pentru recuperarea răminerii în urmă. Avind **rilă aplicării unor măsuri bine ghidi te. munca lor s-a îmbunătăţii. Ei sini | tim pului de lucru şi pe respecta­
¦“liotări/i acum sa recupereze în terme nul cel mai scurt rămînerea în urmă t rea întocm ai a disciplinei tehno­
sprijinul permanent al comitetului de partid şi al conducerii uzinei, logice. Cu a ceste o cazii oam en ii
v:-.- $ $ $ & . .- să-şi îndeplinească cu succes angaja meniul anual de a da peste plan 10.000, au venit cu o serie de propuneri
concrete, care au condus la îm ­
colectivul secţiei a trecut in mod serios redresarea situaţiei. El !!ialine cocs. t bunătăţirea realizărilor. Aşa de
pildă, s-a propus ca evacuarea
şi-a stabilit ca obiective recuperarea răminerii in urmă pînă la siir- V Despre maşinile re vor fi aplica le pentru traducerea în viată a acesteiB¦ cocsului, pe rămpi să se facă rit­
\holăriri şt despre felul in care vor munci cocsarii pentru a satisface cit> mic, conform graficului, pentru a
şitul primului trimestru din acest an şi realizarea angajamentului se m enţine o tem peratură con­
stantă şi a nu scădea um idita­
DUMITRU luai in întrecerea socialistă, adică de a da peste planul trimestrial /IA 7 ON JGnui deplin cerinţele fiirnalişlilor ne vor relata în cele cc urmează cîţiva I o - a tea, înălţim ea piloţilor să fie res­
CO/.MESCU, %varăşi. pectată întocm ai, să fie reduse
MARIN. 240 tone de semicocs. încălzitor ta bate­ spargerile de piloţi printr-o com ­
primare mai atentă etc.
maşinist la evacua­ Măsurile luate şi munca plină de abnegaţie a oamenilor, in irunle ria nr. I
re, bateria nr. 1 Ca urm are a aplicării m ăsuri­
cu comuniştii, a dus la dobîndirea de rezultate bune. In luna februarie IOAN BOGDAN, lor am intite în cursul lunii fe­
prim - încălzitor •la C uvîntul com uniştilor bruarie activitatea noastră s-a
s-au dat peste plan 2.712 tone de semicocs, recuperindu-se 71 la
bateria nr. 2. Zilele trecute a avut loc adu­ {Continuare. în pag. 3-a)
sută din cantitatea de semicocs cu care s-a rămas sub plan in prima pregătit tem einic pentru iarnă. In
narea generală lărgită a organi­ plus, au m ai existat şi o seamă
lună a anului. De asemenea, în luna trecută s-ac înregistrat şi cei zaţiei de bază. Cu această oca­ de deranjam ente la agregate,
zie s-a analizaţ realizarea planu­ provenite din neglijenţă şi aba­
mai înalţi ind-ci de utilizare a capacităţii de producţie a bateriilor. lui de prod u cţie pe p rim ele două teri de la procesul tehnologic. In
luni ale anului şi felul în care au şedinţa biroului organizaţiei de
Opririle accidentale au fost reduse cu peste 50 la sută faţă de media fost traduse în viaţă m ăsurile bază ce a avut loc spre sfîrşitul
tehnico-organizatorice cu terme­ lunii respective s-a stabilit apli­
lunară a anului trecut. Totodată a iest îmbunătăţită simţitor şi cali­ ne scadente în această perioadă. carea unor măsuri eficace, m eni­
te să conducă la înlăturarea
tatea semicocsului, iar preţul de cost a fost redus cu 13 lei pe tonă. In luna ianuarie colectivul nos­ acestor neajunsuri. Astfel, pro­
blema realizării planului de
In această lună, pînă în ziua de 10, a rost recuperată întreaga canti­ tru de m uncă a răm as sub plan producţie a fost pusă în dezba­
cu 9.760 tone cocs. Aceasta atît
wNM tate de semicocs cu care se rămăsese sub plan. datorită condiţiilor clim aterice
PETRU ARTEAN,
Printre cei care şi-au adus o contribuţie de seamă la obţinerea grele, cit şi faptului că nu ne-am
-lăcătuş de intre- acestui succes se află numeroşi muncitori. In panoul de faţă vă pre­
Tinere zentăm cîţiva din aceştia.