Page 97 - 1963-03

De la minerea ia lam inate
'(Urmare 'din pag. l-a)
îmbunătăţit. Planul de producţie
pe luna respectivă a fost depă­
şit cu peste 400 tone cocs. Aceas­
ta însă nu ne mulţumeşte. Fur-
naliştii au nevoie de cocs şi mai
mult. In plus, cu ocazia dezba­
terii cifrelor de plan, nai ne-am sindical de secţie şi comitetul Toate acesLe neajunsuri pot fi tub de şoc supersonic, care este in
angajat ca pînă la finele anului
să producem în plus 10.000 tone
cocs. Realizarea angajamentului
şi recuperarea rămânerii în ur­
mă constituie acum preocuparea
noastră cea mai de seamă. In a-
dunarea generală lărgită a or­
ganizaţiei de bază de care am
amintit la începutul materialului
comuniştii au arătat că există
in acest sens toate posibilităţile.
Pînă acum au fost traduse în
viaţă o serie de măsuri tehnico-
organizatorice importante, care
au creat condiţii favorabile obţi­
nerii unor realizări mai bune. A
fost introdusă automatizarea de-
grafitizării cu aer a bolţilor cup­
toarelor ce permite creşterea
cantităţii de cocs metalurgic din
cocsul total. Printr-o organizare
mai bună a reparaţiilor planifica­
te pe blocuri s-a ajuns la res­
pectarea întocmai a graficului ci­
clic ş.a.m.d.
Pentru ca în viitor planul sa
fie depăşit ritmic, lună de lună,
astfel incit să se asigure recupe­
rarea minereului şi îndeplinirea
angajamentului, adunarea gene­
rală a hotărît aplicarea unor noi
măsuri politice şi tehnico-organi-
zatorice. Biroul organizaţiei de
bază şi organizatorii grupelor dc
partid au fost însărcinaţi să ve-
M a i a v e m r e z e r v e c e p o t fi v a lo r ific a te
Intr-adevăr, realizările obţinute
de colectivul secţiei noasLre în
primele două luni ale anului nu
se ridică la înălţimea cerinţelor
şi nici a posibilităţilor de care
dispunem. Aşa după cum s-a a-
rătat în adunarea generală a or­
ganizaţiei de bază ce a avut loc
zilele trecute există toate condi­
ţiile pentru a le livra furnaliştilor
cocs mult şi bun; angajamentul
anual poate li realizat şi depă­
şit. In cadrul atelierului dc ex­
ploatarea cuptoarelor şi sortarea
cocsului mai suit încă numeroa­
se rezerve interne ce pot fi va­
lorificate în acest scop. In pri­
mul rînd este vorba de respecta­
rea întocmai a instrucţiunilor aplicarea şi generalizarea acestui Pentru reducerea spargerilor fie restrins iar efectele bolii dimi­
tehnologice. De la încărcarea nc- procedeu productivitatea muncii ne străduim să fim cît mai atenţi nuate.
corectă a cuptoarelor şi compri­ va spori simţitor.
marea insuficientă a piloţilor
pornesc multe neajunsuri: nefo-
losirea completă a capacităţii de
î producţie, spargeri etc.
Fără îndoială că pentru a nu
exista abateri de la procesul teh­
nologic este necesar mai întîi ca
el să fie cunoscut bine de că­
tre toţi muncitorii. De aceea vom
pune un accent deosebit pe pre­
gătirea lor profesională la cursu­
rile de ridicare a calificării şi
pe instruirea temeinică la locu­
rile de muncă. In plus, pentru a
ajunge la o încărcare corectă a
cuptoarelor şi la o comprimare
judicioasă a piloţilor, la evitarea
numărului mare de spargeri,
vom organiza schimburi de ex­
perienţă. Cu aceste ocazii munci­
torii şi mecanicii care obţin re­
zultate bune vor împărtăşi din
experienţa şi metodele lor de
muncă celor care obţin rezulta­
te mai slabe. Un asemenea schimb
de experienţă va avea loc chiar
la începutul lunii aprilie cu me-
Lumina s-a stins în sala cinemato­
grafului, iar pe ecrane apare imagi­
nea în mişcare a realităţii... Aplecat
deasupra ocularului microscopului,
biologul urmăreşte atent — mărită
de sute de ori — lumea microorga­
nismelor... Microfotocamera aparatu­
lui Röntgen înregistrează pe peliculă
' imaginea transparentă a toracelui sau
a stomacului... Pe creasta unui munte,
turiştii fixează intr-un clişeu veselia componente ale viitoarelor instru­
excursiei lor...
Sînt largi, euprinzătoare, sectoa­
rele vieţii de toate zilele în care
optica îşi spune cuvintul. Numeroa­
se aparate folosite in laboratoarele,
spitalele, şcolile, cinematografele din zări ca să nu mai vorbim de clasi­
tara noastră poartă marca fabricii
I.O.R. — Industria Optică Romînă.
Procesul de fabricaţie a multiple­
lor produse optice şi medicale este
minuţios şi îndelungat. Metalul şi
sticla merg mai întîi pe d' "nuri se­
parate, fiecare trecînd pruitr-un şir
întreg de transformări, pentru a se
întilni apoi în secţiile de montaj.
Metalul se dichiseşte
Secţia mecanică este aidoma ori­
cărei mari uzine metalurgice: şiruri
întregi da strunguri moderne, freze
cu comandă program etc. In hala telor. Cei care în eabinete medicale ca abrazivele deosebit da fine să rea­ aparate medicale de cele mai diver­ lectivului. Specialiştii dau asigurări Astfel, pe lîngă excursiile cu hoslovac Bratislava, iar la în­
mare, luminoasă, nu vom întilni insă
macaraua care-şi plimbă schelăria
metalică de la un capăt la altui al
şirurilor de maşini-unelte. Aici este
inutil un asemenea agregat, întrucit
piesele — din bronz, alamă, alumi­ faptul că stratul de nichel sau crom tile’or se face după cele mai severe unei perfecte suprapuneri a centru­
niu sau oţel — nu depăşesc uneori rămîne intact.
în greutate mai mult de cîteva gra­
me. Ceea ce poate să surprindă pe
un neiniţiat este multitudinea apara­
telor pentru măsurători de precizie,
aflate lîngă fiecare maşină sau in
buzunarul de la piept al salopetei fie­
cărui muncitor: micrometre, compara-
metre ele.
ştiinţifice şi tehnicegheze la întărirea pe mai de­ loţilor livrate de întreprinderea
parte a disciplinei muncii. Din „Vasile Roaită" din Haţeg. De
activul fără de partid se vor
constitui noi colective, care să
studieze posibilităţile de folosire
a tuturor rezervelor interne ale
secţiei pentru sporirea producţi­
ei. Pină la *0 martie, comitetul
U.T.M. vor populariza în consfă­
tuirile de producţie şi adunări
generale sarcinile izvorîte din ho-
tărirea organizaţiei dc partid. In
termenul cel mai scurt va fi re­
organizată întreaga agitaţie vizua­
lă. Ea va fi adaptată la condiţii­
le concrete, actuale, ale muncii
noastre.
In afara celor amintite se va
face o verificare prin examene a
cunoştinţelor profesionale a tu­
turor categoriilor de angajaţi şi
se va pune un accent şi mai mare
pe îmbogăţirea lor. Conducerea
tehnico-administrativă este în­
sărcinată să asigure o bună apro­
vizionare a muncitorilor de la în­
treţinere cu scule şi materiale, să
vegheze Ia respectarea întocmai
a graficului ciclic de producţie,
aplicarea planului M.T.O. şi a
propunerilor făcute de muncitori
în consfătuirile de producţie.
Cuvîntul comuniştilor, al tutu­
ror participanţilor la adunarea
generală lărgită a organizaţiei dc
bază, traducerea în viaţă întoc­
mai a măsurilor stabilite cu a-
ceastă ocazie, sînt chezăşii si­
gure ale succesului.
CONSTANTIN CIOARA
secretarul organizaţiei de bază
a secţiei cocs Hunedoara
canicii de pe locomotivele elec­
trice şi muncitorii de la evacua­
rea cocsului de pe rampe.
Generalizarea experienţei îna­
intate va face cu siguranţă ca
realizările întregului colectiv să
salte.
Pentru studierea şi rezolvarea
problemelor ce influenţează rea­
lizarea planului de producţie au
fost formate o serie de colecti­
ve compuse din oameni compe­
tenţi. Un asemenea colectiv ex­
perimentează în prezent automa­
tizarea operaţiunii de comprima­
re a piloţilor. Primele încercări
au dat rezultate cît se poate de
bune. Avem convingerea că prin
O altă rezervă internă pe care
o vom folosi pentru sporirea
producţiei este degrafitizarea
continuă a cuptoarelor prin re­
ducerea temperaturii sub boltă.
Dar, o contribuţie preţioasă la
îmbunătăţirea realizărilor noas­
tre o pot aduce direcţia de trans­
porturi şi serviciul aprovizionare
ale C.S.H. prin asigurarea res­
pectării întocmai a graficului de
transport. Adesea întîmpinăm
greutăţi din lipsa de vagoane pen­
tru evacuarea cocsului mărunt,
fapt ce duce la blocarea unei
cantităţi importante de materie
primă pentru aglomeratorul nou
pe de o parte, iar pe de altă par­
te Ia strangulări în producţia
noastră (se întâmplă uneori că
stăm cu toate bateriile). De ase­
menea, ne-ar putea sprijini mult
conducerea I.C.S.H. urgentînd
confecţionarea armăturii gaz-cocs
pentru bateria a patra şi darea
în funcţiune a maşinii de şarjare
nr. 5.
Mai întîmpinăm greutăţi şi cu
crengile pentru comprimarea pi­
— Lucrăm cu o tolerantă de numai
3 microni — îmi spune strungarul
Nicolae Golinschi — şi îmi pune în
palmă o piesă mică, din alamă, lu­
crată cu fineţea şi precizia unui or­
gan de ceasornic. Aici, in secţia me­
canică, miimile de milimetru sint u-
uităţi frecvente de măsură.
Finisate, strălucitoare, piesele
mente optice sau medicale fac o
haltă intr-un adevărat... „institut de
înfrumuseţare“: secţia de acoperiri
metalice. Aici se realizează un com­
plex de operaţii: arămiri, nichelări,
cromări, zincări, argintari, galvani­
cele acoperiri cu vopselele cele mai
divers colorate. Aici lucrează, ca
pretutindeni in uzină, muncitori cu
o înaltă specializare: Ştefan Mănăsti-
reanu, Nicolae Lampă, Irina Tudor
şi alţii. Ei ştiu că operaţia pe care o
execută are nu numai un scop este­
tic, ci în primul rînd, unul foarte
practic: asigurarea rezistenţei apara­
sau săli de operaţii supun la sute
de fierberi şi sterilizări instrumentele sile Tiru, şlefuitor de înaltă califica­ ţionate de proiectanţii şi cercetăto­
medicale şi chirurgicale, datoresc toc­
mai muncii conştiincioase a colecti­
vului din secţia acoperiri metalice
Metamorfoza sticlei
Tehnica fabricării lentilelor are
zeci de operaţii care n-au asemănare
cu nimic din tehnologia altor sec­
toare ale industriei... Blocurile mari
de sticlă n-au la început transparen­
multe ori acestea nu se încadrea­
ză în dimensiunile corespunză­
toare şi nu sînt suficiente canti­
tativ. Cu alte cuvinte nu se res­
pectă întocmai sarcina contrac­
tuală.
însă evitate cu uşurinţă, printr-o
cooperare mai strînsă şi mai
multă înţelegere. Important este
că dispunem încă de suficiente
rezerve interne pentru recupe­
rarea rămînerii în urmă şi rea­
lizarea angajamentului. Folosin-
du-le din plin, acest obiectiv va
fi atins cu siguranţă.
ing. IOAN CABUŢĂ
şeful atelierului exploatarea
cuptoarelor şi sortarea cocsului
ANDREI SPUNEI
maistru
C u m m u n c im noi
Preocuparea principală a echi­
pei noastre, ca de altfel a intre-
gului colectiv de muncă al sec­
ţiei, este recuperarea rămînerii în
urmă şi îndeplinirea angajamen­
tului anual. Numai in luna mar­
tie, pină în prezent, noi avem cu
.trei piloţi mai mult decît preve­
derile planului şi n-am înregis­
trat nici o spargere. Este o rea­
lizare destul dc bună.
In cele ce urmează aş vrea să
arăt pe scurt cum muncim noi
pentru a ne depăşi planul de
producţie şi a îmbunătăţi conti­ care a avut loc în Bucureşti, în le­
nuu calitatea ei. Mai întîi tre­
buie să arăt că eu, în calitate de
comunist şi şef de echipă, am şoc.
transmis oamenilor sarcinile ce I * Cerceiări recente întreprinse la
ni le-a trasat organizaţia de bază
în acest sens. împreună, am sta­
bilit pentru fiecare în parte ce ei R.P. Rominc in domeniul vast al
anume arc de făcut în fiecare zi,
la fiecare şarjă, pentru a nu se
stingheri în muncă. Acest lucru
este foarte important pentru
respectarea graficului de produc­
ţie şi evitarea timpilor morţi.
Pentru lăcătuşi şi electricieni am
hotărît să-şi pregătească sculele
la începutul fiecărui schimb, ast­
fel încîl să poată interveni
prompt atunci când se iveşte
vreo defecţiune. In afară de a-
ceasta, de fiecare dată la prelua­
rea agregatului, i se face o ve­
rificare atentă şi minuţioasă. Re­
medierile mici se efectuează în­
totdeauna în timpul disponibil
dintre doi piloţi.
în timpul operaţiunii de compri­
mare a piloţilor. Supraveghind
cu atenţie agregatul şi respectînd
întocmai instrucţiunile .tehnolo­
gice prescrise reuşim să lucrăm
fără a produce nici o spargere.
Aş vrea să mai adaug că fie­
care membru al echipei noastre
urmăreşte zilnic graficul cu rea­
lizările ce se obţin în întrecerea
socialistă. Şi ori de cîte ori ob­
servăm că la vreunul dintre o-
biective activitatea noastră
şchioapătă, stabilim împreună,
in mod operativ, măsurile ce
trebuie să le aplicăm. Aceasta de
altfel, a constituit unul din fac­
torii principali care a făcut ca
perioade îndelungate să ne si­
tuăm pe primele locuri. Proce-
dînd şi pe viitor la fel vom reu­
şi fără îndoială să obţinem nu­
mai realizări frumoase.
CONSTANTIN ZAMFIR
mecanic principal pe maşina
de şarjare nr. 2
ta cristalină a lentilelor. Din ele,
fierăstraie circulare presărate cu
pulbere de diamant taie felii, la di­
mensiuni apropiate de cele pe cave
le vor avea viitoarele lentile. Plăcile
de sticlă, cărora miinile indemîna-
tice .ale zecilor de şlefuitori şi opti- bit.
cieni nu ie-au dat încă formele con­
cave sau convexe, trec mai întîi prin
secţia de eboşare, unde, cu ajutorul
unor platouri metalice acoperite cu
abrazive, sînt aduse la grosimea ne­
cesară, rotunjite, curbate. L-am vă­
zut lucrînd pe şlefuitorul Ion Tănă-
sascu: bucata de sticlă este apăsată
cu fiecare muchie pe platoul care se
roteşte cu viteză, pînă ce capătă for­
ma dorită. Aşa se şlefuiesc şi dia­
mantele...
Etapa următoare este şi maivintere-
santă. Acum, micronii încep să-şi
„dicteze“ pretenţiile. O lentilă se
realizează in cadrul unui proces în­
delung, în aparate speciale, unde
mişcările precise ale dispozitivelor,
mişcări care durează ore inlregi, fac
lizeze forma şi şlefuirea perfectă. Va­
re, explică importanta finisării deose­
bite a fiecărei lentile. La controlul
tehnic de calitate, recepţionarea len-
criterii ale opticii. Fiecare lentilă, lui optic al lentilelor cu centrul me­ ...Ieşind de la I.O.R., treci printre kand—Alma Ata—Moscova (15 Plevna şi Russc—Plovdiv—Bur-
confruntată cu calibrul optic respec­
tiv, trebuie să evite sau să reducă
,'a minimum apariţia spectrelor lu­
minoase.
Pentru unele produse — micros-
coape îndeosebi, — îmi spune ingi­
nerul Mihaî Calsiu, sînt necesare
lentile de o precizie care permit p
Din activitatea
de cercetări
* Institutul de mecanică aplicată
„Traian Vuia“ din Bucureşti a reali­
zat de curînd o nouă instalaţie pen­
tru cercetările de aerodinamică a vi­
tezelor mari. Pe baza experienţelor
acumulate in exploatarea primului
funcţiune mai de mult în laboratoa­
rele institutului, s-a proiectat şi rea­ Vasile şi Viorel Neaga mînuiesc cu pricepere şi siguranţă complicatele agregate. Prin munca
lizat un nou tub dc şoc hipersonio
TS 2.
Tuburile de şoc dau posibiliUten
specialiştilor de a realiza, pentru
tracţiuni de secundă, curenţi de aer
de viteze ioarle mari, cu un consuni
de energic minim. Ele înlocuiesc cu
mult succes, pentru anumite cerce­
tări, sufieriile supersonice curente,
care necesită un spaţiu mai mare,
instalaţii costisitoare şi un consum
dc energie sporit. Specialiştii noştri
au realizat şi aparatura electronică
complexă dc măsurare a vitezelor
şi presiunilor, care au loc in tubu-
rile dc şoc în intervale de *imp ex­
trem de scurte.
S-au obţinut rezultate in !dosirea
tuburilor dc şoc pentru încercările
pe modele, cu caracter ştiinţific sau
industrial (cum sr fi spre exemplu
suprapresiunile care apar în mine în
urma unor dislocări brusce de mine­
reu). In această direcţie, cercetătorii
noşlri colaborează strins cu oamenii
de .ştiinţă sovietici. Nu de mult un
grup de cercetători din U.R.S.S. an
participai la un schimb de experienţă,
gătură cu încercările ia tuburile do
Institutul de neurologie al Academi­
bolilor vasculare cerebrale privesc
lămurirea mecanismelor dc produce­
re a hemoragiei prin care se mani­
festă aceste boli. Cercetările au de­
monstrat că starea de contracţie a
vaselor de sînge din creier ca şi fe­
nomenul de trecere a globulelor san­
guine prin pereţii vaselor au un rol
important în mecanismul de produ­
cere a hemoragiilor, constituind fac­
tori de agravare a bolii.
Rezultatele lucrărilor indică nece­
sitatea aplicării unui tratament care
să ţină seama şi dc aceşti factori,
astfel incit focarul dc hemoragie să
(Agerpres)
In l i b r ă r i i :
toleranţă de numai o zecime de mi­
cron (imaginati-vă că aceasta în­
seamnă 0,0001 milimetrii). Opticianul
Constantin Albeşteanu lucra tocmai
la o asemenea lentilă. Mi-a arătat-o,
dar n-am văzut-o de indată. A zîm-
— Nu într-acolo să te uiţi. Pri­
veşte la capătul tijei metalice — îmi
spuse, arătînd o baghetă de alamă
cit un creion — o vezi? O văzui.
Era o lentilă de mărimea unei gămălii
de ac. Privită printr-o soră a sa
mai mare, mica lentilă apărea ca o
strălucitoare lacrimă de rouă,..
Infîlnirea
Metalul şi sticla au parcurs un
drum lung şi complicat, schimbîn-
du-şj mult înfăţişarea. Acum, strălu­
citoare şi precise se intilnesc şi se
îmbină in aparate. In secţia montaj
vedem cum capătă formă definitivă
microscopul de laborator tip 3 bi-
nocular, alte tipuri de microscoape,
se întrebuinţări realizate sau perfec­
rii uzinei. Tehnicianul Petre Silvaş
sublinia că problema tehnică cea
mai importantă este aceea a realizării
canic al tuburilor şi dispozitivelor,
Este o operaţie de mare precizie. O
realizează muncitori ai înaltă califi­
care, cum e tinărul Gheorghe iliescu,
care, la fel ea zeci de alţi tineri
din I.O.R., urmează cursurile serale
ale politehnicii pentru a deveni spe­
cialist;
La postul de comanda nr. ,2 a laminorului biuming clin C.S.H., manevranţii fruntaşi Z.
lor, ei aduc o contribuţie de seamă Ia realizarea planului şi economisirea metalului.
In fotografie : Tov. \ . Vasile şi Viorel Neaga în timpul lucrului.
Pe scurf de la corespondenţii
volunfari¦»s. rn*V**' - — .....-
® Deşi înfiinţată numai în 1961, trului I. la achiziţiile de ouă cu 4 de oi. In prezent, numărul bovinelor
G.A.C. „Crişul Alb‘‘ din comuna la sută şi la fond social cu 13.2S la este de 329 capete din care 263 vaci
Crişcior, raionul Brad. a obţinui fru­ sută. La aceasta au contribuit Mi- şi viţele şi peste 600 oi
moase rezultate in dezvoltarea sa nerva Morar, gestionara filialei, Do­
economică. Astfel, aici au fost con­ ct Organizaţia U.T.M. de la Uzina
struite 2 grajduri a cile 100 cape­ rina Dănilă, Sabin Inga. .V. Băbuţă, dß preparare Crăciuneşti a orgatii
le vile mari fiecare, 2 puiule pentru membrii în consiliul sătesc precum
porumb şi s-au obţinui, recolte cu şi membri cooperatori ca Roman at nu demult o acţiune de muncă
Cercea, Victoria Pârău, ‘Teofil loan, patriotică pentru săparea gropilor ne­
cesare plantării pomilor la G.A.C.
mult sporite fufă dc anii trcculi, Romanea Buch şi alţii (TRAIAX sălişte, din ap: cpiere. Printre line-
cind se muncea individual. Anul a- BARBĂXŢAX) rii care s-au evidenţiat în această
cesta, vor mai fi construite încă 2 ® Dc curînd, la Deva a avut loc acţiune se numără Cornel Teneşeru,
grajduri pentru care s-a şi procu­ o consfătuire la care au participat Gh. Isler, Petru Savu, Cornel Albit,
rat cea mai mare parte din materia­ peste 70 crescătoare de păsări frun- Petru Munteanu şi alţii.
lele necesare (AUREL BOLD). laşe din gospodăriile agricole co­ Pentru viilor, membrii acestei or­
lective de pe raza oraşului regional ganizaţii s-au angajat să ajute şi
• Colectiviştii din Hărău, raionul Deva. Cu acest prilej, participanţii mai mult pe colectivişti în activita-
lila, au hotărît ca în anul acesta au vorbit despre experienţa acuma- (ea dc huSrire econamică a g0sp0.
să înfiinţeze o nouă livadă dc pomi.
pe o suprafaţă de SS hectare. Pen­ lată in creşterea păsărilor, lumdu-şi dăriel hol5rhld să panicipc la con-
tru realizarea acestui obiectiv prevă­ totodată angajamente mobilizatoare slruc(ia unei magazii j)enlrn cerea.
zut şi tu planul de producţie, pînă
în prezent a fost procurai materia­ pentru dezvoltarea sectorului avicol. ,Cy ,n redarca de noi terenuri agfi.
lul săditor, s-au supat gropile pe a-
proape întreaga suprafaţă de 27 ha. Printre cei cate au vorbit amintim cuUurii f; ţa sLringcrea ;n pune con..
cit urmează să fie plantată in a-
ceaslă primăvaiă. La săpatul gropi­ pe tov. Ştefan Bostanmedic vele- diţiuni a recoltelor din vara aceas-
lor, s-au evidenţiat colectiviştii Si- linar, Aurica Dragată, colectivistă [(l f./jBOX PlRVA)
mion Cizu, Petru Maica, Petru Iş- din Băcia, Iloita Silaghi de In
G.A.C. Deva etc. (ION IGNA). 0 Tovarăşul losif Toma, relatea­
ză in scrisoarea sa despre acţiunea
® Zilele trecute, colectiviştii din iniţiată de Consiliul dc conducere
„/ G./I.C. din lfeţei pentru curăţenia
satul Soimuş, au terminal conslruc-
toc, Vichenle Damian şi alţii (DU­ La nou pmermţe cu o capacitate dc sediuiui fi văntirca pomilor. Cei 50
MITRU BOGZA). 2 000 fnn. In curînd ci vor începe colectivişti ’care au participat Ia
să crească aici prunul lot de 1.500 aceas[S ac(i pd t ^7
* Corespondenţii noştri AUREL
ANCA din Haţeg. IOAX LUŢ, din pui (AUREuLIA, C_ERCfE|ifA). l ojja, Pompiliu ?asloţi, 1lorica B„u-
Bretea Romînă, şi XICOLAIE AX- 0 Tovarăşul Ion Hiba nc scrie » .... v .. . . . .
DRIEŞ SEVER din Romos ne fac
cunoscut că şi la gospodăriile colec­ despre dezvoltarea sectorului zoolcli- ,\’ a "" varutt 5ral 11 J l
tive din localităţile lor s-a încheiat
primul an al învăţămUituliii agro­ nic al G.A.C. din Peşleana, raionul f,om^1 din cmtea G.A.C., au strins r
Haţeg. Această gospodărie, nu avea fi transportat in cimp tot gunoiul î
la înfiinţare decît 15 bovine şi 40 de grajd.
zootehnic de masă. La G.A.C. din
Romos cu prilejul încheierii învăţă- Modernizarea utilajelor
mîntului, s-a organizat şi un con­
curs „Cine ştie, câştigă“ pe teme a-
gricolc. Ciştigătorii concursului prin­ l
în întreprinderile metalurgicetre care se numără şi Ileana Bucşe,t
Joan Lazăr, Vasile Toader etc. au \(
din tarăfost stimulaţi cu premii in obiecte.
® I'iliala cooperativei de consum t
din salul Brîznic, raionul lila, a J La uzina ele pompe şi maşini ţiunea pentru modernizarea uti­
reuşit ca pină la dala de 16 mar­ lajelor şi alte întreprinderi me­
tie a.c. să depăşească planul trimes­ agricole din Capitală se desfă­ talurgice din ţară, printre care
şoară o intensă activitate de mo­
„Rulmentul-Braşov", „Unirea"-
dernizare a maşinilor-unelte. Ul­ Cluj, Uzina metalurgică-Bacău,
ii mele realizări în acest domeniu uzinele metalurgice-Sinaia, Fa­
In curind va intra in producţie de obţinute aici sînt echiparea unor brica de rulmenţi-Bîrlad, care au
serie unul din aparatele care consti­ strunguri cu dispozitive care modificat diverse utilaje, astfel
tuie motiv de firească mindrie a co­ măresc avansul păpuşii mobile îneît să se poată aplica cu ele
lectivului; microscopul de cercetări. precum şi ataşarea unui dispo­ procedee mai productive de lu­
Este un aparat de o mare complexi­ zitiv la o maşină de găurit care cru.
tate. Obiectivele de cercetat — mi­ au dus la creşterea posibilită­
croorganismele, cristalele, melaiele — ţilor de prelucrare superioară a In total, în decurs de un an,
vor fi iluminate prin sisteme cu in­ metalelor. Acum în uzină sînt în întreprinderile Ministerului
candescenţă, cu ultraviolete, cu arc, în curs de modernizare alte ma­ metalurgiei şi construcţiilor de
cu vapori de mercur, cu lumină po­ şini unelte, printre care un maşini au fost modernizate 1.500
larizată — după necesităţile oameni­ strung paralel — căruia i se a- de utilaje, aproape în totalitate
lor de ştiinţă. Imaginea obiectivelor duc modificări menite a reduce cu mijloace interne şi pe baza
cercetate, mărită de mii de ori, poale timpul de fabricare a axelor în propunerilor colectivelor de
fi proiectată pe un ecran, filmată, fo­ trepte şi un strung carusel, la muncă. Potrivit calculelor, prin
tografiată alb-negru şi color —- toate care se măreşte numărul de punerea în funcţiune a acestora
acestea concomitent. Dispozitivele a- turaţii a mesei de lucru. se realizează economii de peste
cestui microscop sînt puse în miş­ 7.000.000 lei anual şi se obţin
care de la un tablou electronic de Alături de această uzină bu- creşteri medii de productivitate
comandă. cureşteană, sînt fruntaşe în ac­ a muncii de 10-20 la sută.
O altă realizare a colectivului u- Excursii noi în ţări prietene
zinei este modernizarea aparatului de
proiecţie prin adaptarea citirii mag­ O.N.T.-Carpaţi, în colaborai'e bate de la sud la nord Republi­
netice a benzii sonore a filmului. cu organizaţiile de turism din ca Populară Polonă. Itinerarul
Noua hală în care se montează a- ţările prietene, a stabilit pentru esle următorul: Katowice—Kra-
ceste aparate pare o imensă sală de sezonul de primăvară şi vară o kovia—Wroclav —Poznan—Torun
spectacol: lumină fluorescentă, dis­
pozitive de absorbţie a zgomotului, serie de excursii în străinătate Gdansk— Gdynia—Varşovia. La
instalaţii de aer condiţionat. Tot în
această hală se află înşirate, albe şi pe trasee noi. ducere se va vizita şi oraşul ce­
strălucitoare, aparatele complexe
„Dentior“ — o creaţie nouă a co­
că noua bormaşină cm turbină a
„Dentiorului“, avînd 300.000 de ture itinerarii cunoscute, se vor face toarcere oraşul Lvov (U.R.S.S.).
pe minut, realizează obluraha unei excursii în Uniunea Sovietică pe In acest sezon se vor mai or­
măsele fără nici o durere. Este toc­ rutele Chişinău—Odesa—Ialta—
mai ceea ce doresc miile de pacienţi... Suhumi—Tbilisi — Moscova (18 ganiza şi alte excursii, cu auto­
carul sau cu trenul, în R.P. Bul­
-4r zile); Moscova—Taşkent—Samar- garia (Tîrnovo—Plovdiv—Sofia—
zecile de blocuri ale noului cartier zile); Moscova—Volgograd—Mos­ gas—Varna) ; în R.S. Cehoslova­
Balta Albă, care creşte o dată cu cova ; Kiev—Erevan—Tbilisi — că (Bratislava—Brno—Hluboka -
uzina, ba mai repede. Iar mulţi din­ Suhumi—Odesa—Chişinău ; Mos­ Pilsen — Karlovy Vary—Praga;
tre stăpînitorii micronilor au deve­ cova—Baku—Duşambc—Bukara- Bratislava—Brno—Praga— Karlo­
nit locuitori ai noului cartier bucu- ’Taşkent—Moscova ; Cernăuţi — vy Vary), în R. D. Germană
reştean. Lvov etc. Un traseu ales pentru (Dresda-Leipzig-Magdeburg), în
prima dată este şi cel care stră­ R.P. Ungară (Budapesta etc.}.
I. CLEJAN
\ redactor Agerpres