Page 99 - 1963-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Şedinţa secţiei de ereştere a animalelor LUCRURILE AGRICOLE

din cadru! Consiliului Superior al Agriculturii DE PRIMĂVARĂ

In zilele de 27 şi 28 martie a sporire a producţiei de carne, LA TIMPUL OPTIM

avut loc Ia Institutul Central de lapte, lină, ouă. Pe baza refera­

Cercetări Agricole, şedinţa de telor prezentate şi a discuţiilor în c im p
lucru a secţiei de creştere a ani­ ce au avut loc, s-au stabilit mă­

malelor din cadrul Consiliului suri concrete ce trebuie luate în şi la viitoarele

Superior al Agriculturii. primăvara aceasta şi în perioada

Au luat parte tovarăşii Mihai următoare, pentru asigurarea ba­ livezi
Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., zei furajere corespunzătoare din

Ckx, ce c&nWiLnuţti\ preşedintele Consiliului Superior punct de vedere cantitativ şi ca­ Cu tractoarele S.M.T. şi cu atela­
al Agriculturii şi Jano.ş Fazekaş, litativ prin creşterea producţiei jele proprii, colectiviştii din raio­
LA CRESTEREAPRODUCTIVITÂTH MUNCH? Ministrul Industriei Alimentare, Ia ha. la toate culturile furaje­ nul Haţeg execută de zor lucrările
secretari ai Comitetelor regio­ re, îmbunătăţirea păşunilor şi fî- agricole din actuala campanie. Pină
F o lo s im din plin timpul d e l u c r u » „Aici, centrul de radio- nale de partid, preşedinţi ai con­ neţelor naturale şi folosirea cît în ziua de 25 martie a.c. au fost a-
siliilor agricole regionale, direc­ mai raţională a nutreţurilor. De rate în vederea insămîntărilor cu
ficare...“ ; torii Trusturilor Gostat, directo­ asemenea, s-au stabilit măsuri în culturi de primăvară 933 ba. Prin­
• Spre rezultate tot mai vederea realizării adăposturilor tre colectiviştii care se află în frun­
rii întreprinderilor regionale de pentru animale, alimentarea cu ţi a acestei acţiuni pot fi amintiţi
industrializare a cărnii, specia­ apă a fermelor zootehnice, îm­ cel din Bretea Strei care au arat
lişti din institute de cercetări, 116 ha., din Sîmpetru şi Bărăşti 150
din unele instituţii şi organizaţii bunătăţirea organizării muncii şi ha., Toteşti 97 ha. şi alţii.
centrale.
extinderea pe scară largă a ex­ O dată cu efectuarea arăturilor,
La şedinţă au fost analizate colectiviştii din raionul Haţeg conti­
probleme privind îndeplinirea perienţei înaintate pentru dezvol­ nuă însămîntarea culturilor din pri­
planului de creştere a efectivelor ma epocă. Pînă in ziua de 25 mar­
de animale şi posibilităţile de tarea acestei importante ramuri tie, au fost însăminlate cu ovăz,
gnu de primăvară şi borceag o su­
de producţie a agriculturii. prafaţă de 182 ha.

Plin înfăptuirea planului de mă­ tinuă şi în ritm susţinut a produc­ Petru, Mănăilă Vasile şi altele au bune ; Acţiuni cu cariera Concomitent cu lucrările ce se
depăşit productivitatea planificată cu desfăşoară în cimp, colectiviştii din
suri lehnico-organizatorice, prin bu­ tivităţii muncii. Pentru aceasta, con­ 18-30 la sută şi au dat peste plan (pag. 2-a) ; raionul Haţeg, efectuează şi lucrări
între 300 şi 700 tone de cărbune. în vederea extinderii livezilor. Nu­
na organizare a lucrului şi datorită , ducerea minei şi a sectoarelor urmă­ • Schimburile de experienţă Colectivul de muncă al bibliotecii rea gunoiului de grajd“ şi altele. La mai pentru plantarea merilor a test
Succesele obţinute se datoresc, in comunale din Pianul de Sus, raionul acţiunile amintite au participat nume- pregătită o suprafaţă de 194 ha. Tot­
elanului şi holăiîrii în muncă a mi­ resc şi analizează sistematic, in pri­ primul rind, bunei organizări a mun­ — formă eficace de extindere Sebeş, a organizai în ultimul timp o roşi colectivişti, printre oare cilito- odată au fost aduse de la staţiunea
cii in abataje, din care se desprin­ serie de acţiuni cn cartea în spriji­ rii fruntaşi Vaier Stănilă, Ioana Cin- horticolă Geoagiu un număr de 33.100
nerilor, colectivul de la E. M. Ani- mul rînd, repartizarea muncitorilor de folosirea din plin a timpului de a metodelor bune de muncă; nul campaniei agricole de primăvară. droi, Ioan Popa, Simion Cristea ş.a. bucăţi meri.
lucru. Cum se procedează practic în Intre ac stea se înscrie prezentarea
r.casa a reuşit să dea peste plan a- pe diferite procese şi faze de pro­ această privinţă ? • Aspecte ale modului de unor cărţi ca „Importanta răsadniţe­ VICTOR MUREŞAN Astfel pregătite (gropile au fost
lor în obţinerea legumelor“, „Folosi­ corespondent săpate şi tutoratul executat), colec­
nul trecut 31.607 tone cărbune, să ducţie şi iau măsuri imediate atunci La începutul fiecărui schimb, fron­ viaţă capitalist (pag. 3-a) ; tiviştii au început plantarea merilor.
tul de lucru se află armat complet, In numai 3 zile la G.A.C. din Bo-
sporească productivitatea muncii cu cînd apar raporturi anormale in lucrare ce se execută de schimbul • DE PESTE HOTARE şorod au fost plantaţi 3.000 bucăţi
precedent. Cei şapte oameni din (pag. 4-a). meri, la G.A.C. Haţeg 1.000 bucăţi,
53 kg. pe post şi să reducă cheltuie­ structura efectivului. schimb îşi încep imediat lucrul. în raza comunei Demsuş 1.050 bu­
căţi, la G.A.C. Sîmpetru 900 bucăţi,
lile de producţie cu aproape 330.000 Repartizarea raţională a forţelor de In abatajele cameră cu două aripi, iar la G.A.C. din satele Silvaşul In­
in timp ce doi mineri şi doi aju­ ferior şi Superior 1.370 bucăţi.
lei. Aceste rezultate au situat mina muncă şi a formaţiei corespunzătoa­ tori execută perforarea găurilor, alţi
doi muncitori aprovizionează cu F. PETRE
Aninoasa în fruntea întrecerii din­ re a fiecărui loc de muncă, precum corespondent
lemn locul de muncă, iar celălalt,
tre exploatările miniere din Valea şi stabilirea unui raport numeric aflat la rol, asigură aprovizionarea
cu vagonete goale, execută încăr­
Jiului. just între muncitorii do bază şi au­ carea cărbunelui care. eventual a

Avind la bază experienţa anului xiliari, sint problemele principale de

trecut, colectivul nostru a reuşit ca care se preo.cupă în permanenţă şe­

şi iri perioada care a trecut din a- fii de sectoare şi conducerea minei.

cest an să-şi îndeplinească şi să-şi O dată cu acestea, folosirea din plin

depăşească sarcinile de plan şi an­ a timpului de lucru este preocupa­

gajamentele luate. De la începutul a- rea de seamă, mai ales a şefilor de

nului şi pinâ in a doua jumătate a brigăzi.

lunii martie, minerii din Aninoasa Pe această linie s-au obţinut re­

au dat peste plan 2.400 tone cărbu­ zultate dintre cele mai bune. De pil­

ne, au sporit productivitatea mun­ dă, brigada condusă de Schneider

cii cu 0,7 la sută fată de realizările Francisc. care lucrează intr-uri aba­ mai rămas de la schimbul precedent Pe ogoarele
anului trecut şi s-au încadrat în pla­ taj cu trepte răsturnate la sectorul şi apoi curăţă linia de cale ferată.
nul cheltuielilor de producţie. III, a depăşit productivitatea plani­ După terminarea acestor lucrări, se
c o le c tiv iş tilo r
Ştiind că depăşirea planului la ficată cu 35 b sută pe anul în puşcă frontul de lucru şi apoi cei
productul de cărbune si reducerea curs, reuşind să dea peste plan 2.500 trei muncitori din fiecare aripă a
preţului dp cost se datoresc creşte­ tone cărbune. Şi brigada condusă de abatajului, împreună, pun grinzile din O h a b a

rii productivităţii muncii, întregul David Ion, de la abatajul frontal al de susţinere. Corespondentul nostru, Iov. Emil
nostru colectiv de muncă şi-a în­ sectorului I, a sporii productivitatea Ştet ne informează că şi la G.A.C.
dreptat toată atenţia asupra rezol­ muncii cu 25 la sută şi cu acelaşi In timp ce minerul din fiecare a- clin salul Ohaba, raionul Sebeş, lu­
vării acestei probleme. procent a depăşit planul la produc­ ripâ coptureşte locul de muncă, cei­ crările agricole din actuala campa­
ţia de cărbune. lalţi muncitori evacuează cărbunele nie se desfăşoară din plin. Pină a-
Rezultatele de piuă .acum arată din abataj cu ajutorul transportoare­ cum, în afara altor culturi din epo­
că punerea in valoare pe scară cit Numai in primele două decade ale ca I-a aici au fost semănate cu sle-
mai largă a rezervelor interne prin­ lunii martie brigăzile conduse de lor. Apoi, execută ultima operaţie clă furajeră 16 ha, iar alte 8 ha. au
tre care şi folosirea din plin a timpu­ Qislea Aurel, Asmarandei Augustin, din cele opt ore de lucru şi anu­ fost însămînţate cu floarea soare­
lui de lucru, duc la creşterea con­ Ccsma Remus, lancu Victor, Ştet me armarea propriu-zisă a locului
de muncă.

Toată atenţia organizării Munca astfel organizată înlătură lui.
m uncii în ab ataje complet timpii morţi, întreruperile La efectuarea acestor lucrări şi-au
şi gâtuirile în procesul de produc­
ţie. Trebuie să mai arăt că cea mai adus o contribuţie însemnată brigă­
mare parle din brigăzi au redus to­ zile a IV-a şi a Il-a de cimp condu­
se de Ioan Mureşan şi respectiv
tal absenţele nemotivate sau întâr­
Creşterea productivităţii muncii es­ productivitatea pe abataj era doar de zierile de la lucru. Vasile Mihăltan.
te un obiectiv important in activi­ 2,54 lone/poşt, iar pe mină doar de
tatea noastră. Sporind productivitatea 1,24 tone/posl, în luna octombrie, Pentru • creşterea productivităţii P en tru producţii
muncii in abataje, extragem mai mult productivitatea a crescut cu 1,96 şi ¦muncii nu am făcut insă totul. Re­
minereu, îi ajutăm pe furnalişti să respectiv 0,31 tone/post. Trebuie să zultatele’ obţinute pînă acum vor m ari de legum e
dea patriei cantităţi tot mai mari de arăt că, în locurile unde aplicăm fi doar un punct de plecare în ac­
fontă. aceleaşi metode de exploatare ca în Gospodăria agricolă de stat din
anul 1960, fată de această perioadă, tivitatea de viitor în această pri­ Bîrcea va cultiva anul acesta legu­
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, productivitatea muncii a crescut în vinţă. me şi zarzavaturi pe 200 ha.
o rezervă importantă am găsit-o în anul 1962 pe abataj cu 0,79 tone/post,
organizarea mai judicioasă a muncii. iar pe mină cu 0,39 tone/post. C. DĂNILĂ Pentru asigurarea întregului nece­
Cu sprijinul organizaţiei de partid, tehnician la E. M. Aninoasa sar de răsaduri au fost pregătite din
am încredinţat conducerea echipelor Angajamentul nostru din acest an vreme răsadniţe calde pe 3.200 m.p.
celor mai pricepuţi mineri, comunişti este de a obţine o productivitate pe ?coooooaN^&W'oooooooo; ¦ ¦> ' ' 1 ; f .OOOOOOOO >0000000°0000000 din pare 3.000 m.p. au fost semăna­
cu un înalt simt de răspundere. Dar, sector de 3 tone/post, reuşind în fe­ te cu varză de vară, roşii, guliOa-
pentru ca echipele să poată folosi lul acesta să depăşim planul de pro­ CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT In alura de alte lucruri, în tematica de cercetări a Staţiunii hortivili- § re, ardei, vinete etc.
din plin timpul de lucru afectat, aces­ ducţie cu 110 tone metal. Deoarece
tora trebuia să li se asigure o apro­ am avut de executat în primele două g cole din Geoagiu se urmăreşte fi aplicarea celor mai înaintate metode pen- | Unele răsaduri ,mai bine dezvol­
vizionare continuă cu materiale şi luni ale anului lucrări mari de pregă­ tate, ca spre exemplu cele de var­
scule. In acest scop, am introdus o tire în steril, în vederea exploatării g iru sporirea continuă a producţiei de legume. | ză au şi început să fie repicate în
evidentă strictă a sculelor şi am for­ zăcămîntului aflat între cotele 647 şi ghivece nutritive.
mat în luna noiembrie 1962 o echijră 615, în această perioadă am obtinut şciu Petru, Giurgiucă Gheorghe, Şu- Rezultate din cele mai bane s-au obţinut prin producerea legumelor în 8
teu losif şi alţii. De asemenea, pînă în prezent au
F.C. O r ă ş tie § sere, acoperite ca mase plastice § fost plantate în cimp 7 ha. cu cea­
ION BEŞTELEIE pă şi s-au însămîntat 6 ha. cu mor­
Acordînd o alenlie deosebită înde­ corespondent In foto: Legumicultoarele Elena Marincscu şi Doina Butea, udînd ră- 8
plinirii în mod ritmic a planului de
producţie, colectivul de muncă de I.tU.C. D eva 8 sadul de conopidă. ¦ oooooooo8o
la secţia l-a a Fabricii chimice din 8OOOOCDOOOOOOOOOO.000000-0OOOOOOCOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOOOooooooooooocoooo

A sosit caravana

de 4 oameni care răspunde de apro­ o productivitate mai scăzută pe sec­ Orăştie a îndeplinit planul produc­ Colectivul secţiei de conserve şi De curind ţăranii, din Furcşoara la Furcşoara. Cele două filme „Tranş­ covi, 6 ha. cu spanac, 2 ha. cu pă­
vizionarea cu materiale a echipelor tor. ţiei globale pe primul trimestru al pieparale din carne a I.R.l.C. Deva, au avut oaspeţi dragi. După ce, în portul" şi, „Obrăznicătura“ au fost trunjel, 2 ha. cu salată, 3 ha. cu
din subteran. datorită unei mai bune organizări a limpid iernii circulaţia pe drumul.ee vizionate cu mult interes de către mazăre, şi 1 ha. cu sfeclă roşie.
Unele echipe însă au obtinut şi in acestui an cu 6 ziic înainte de ter­ muncii cit şi aprovizionării ritmice duce în această comună de munte
Pinâ nu de mult, transportul în sub­ .această perioadă rezultate buna. Un men. S-au produs peste plan 4,4 tone cu materii prime, a reuşit să înde­ din raionul Ilia a fosl întreruptă, o ţăranii din sat. . Merită subliniat şî faptul că pen­
teran era efectuat nemecanizal. Stu­ exemplu îl constituie echipa condusă tanln praf, 5 tone oxid roşu de fier, plinească planul de producţie pe pri­ dată cu primele zile de primăvară, tru obţinerea unei producţii sporite,
diind mai bine posibilităţile pe care de minerul Chirică Tăvăleau, care a 8 tone piroluzită tratată, 0,4 tone mul trimestru al acestui an cu 7 caravana cinematografică a şi sosit DORINA LUPŞA peste 40 000 kg. cartofi de sămîniă
le avem, am prelungit linia electrică realizat în luna ianuarie 6 produc­ sulfat de mangan. zile mai devreme. La aceasta a con­ corespondentă
pînă aproape de locurile de muncă, tivitate la înaintări de 0,16 m.l./post. tribuit şi introducerea unor utilaje au fost puşi la iarovizat.
mecanizînd astfel oparatia de tran­ In continuă creştere este şi producti­ Paralel cu realizarea planului de noi care au mărit simţitor producti­
sport. Efectivul disponibil, alît prin vitatea realizată de echipa 171, care producţie, s-a pus un accent deose­ vitatea muncii. Rezultatele oblimite să fie dezvoltate
desfiinţarea echipei de transport, cit în luna iunie 1962, avea o producti­ bit pe îmbunătăţirea calităţii produ­
şi prin reducerea la, jumătate a numă­ La dobîndirea acestui succes o De cîliva ani, în plin c.enlrul ora­ au fost începute Ironsonat, fapt ce a de partid le-au fosl repartizate sarcini
rului de muncitori de la fierărie, a vitate doar de 2,3 tone/post. Condu­ selor. In această perioadă nu am contribuţie importantă şi-a adus-o şului Deva a început conslructia u- asigurat un front de lucru continuu concrete pe linia de organizaţie. Ma­
trecut la muncă direct productivă. primii nici o reclamatie din partea întregul colectiv şi îndeosebi tov. rea majoritate au căutat să se achi­
cerea echipei fiind preluată de tovară­ beneficiarilor. Mircea Gligor, maistru, Aurel Co- nor noi blocuri. La ridicarea lor, con­ brigăzilor.
Decadal, împreună cu membrii bi­
roului organizaţiei de bază, organizăm şul Ghaorghe Tlron, secretarul orga­ In fruntea întrecerii socialiste s-au dreanu, Manase Boldor, Costicâ lo­
un control sistematic asupra stadiu­ situat schimburile conduse de comu­
lui îndeplinirii planului de către fie­ nizaţiei de bază, aceeaşi echipă a rea­ niştii Nicolae Ştire, C. Străjan, Alex. vim, Petru Toina, Sofia Crăciun,
care echipă în parte. Se fac cunoscu­ Tomuş, Roman Paul, echipa de re-
lizat în ultima lună din anul trecut paiatii condusă de Szeghedy Şte­ muncitori, şi alţii-
te cu aceaslâ ocazie şi echipele cu fan, lăcătuşii Haza Nicolae şi Pe-
o productivitate de 5,5 tone/post, iar ter ton, operatorii de reacţie Baba FLORIN NEDELCIU
cele moi bune rezultate iar acolo un­ în prima jumătate a lunii martie din corespondent
Gheorghe, Romoşan Petru, Andre-
de se constată rămineri în urmă, se acest an 5,75 tone/post. De altfel
structorii şantierului, nr. 1 Deva al In acelaşi timp, penlru fiecare lu­ ta de aceste sarcini fiind în acelaşi
iau măsuri imediate pentru înlătura­ productivitatea pe sector în prima T.R.C.H. au acumulat o bună experi­ crare în parte, s-au întocmit grafice timp exemplu în muncă, mobilizînd
jumătate a lunii martie a fost de enţă. Calitatea lucrărilor îndeosebi de execuţie calendaristice, care au întreg colectivul în mijlocul căruia lu­
rea deficientelor. s-a îmbunătăţit, multe echipe şi bri­ fost afişate la locurile de muncă. Ast- crează. Mai bine au fost îndrumate şi
peste 3 tone/post, ceea ce înseamnă găzi au dat dovadă de iniţiativă in Iel. echipele şi brigăzile de construc­ controlate în activitatea lor, comite­
In urma aplicării măsurilor arătate, că sînlem pe cale de a ne înfăptui muncă, s-au mobilizai la îndeplini­ tori au- posibilitatea să cunoască din tul U.T.M. şi al sindicalului. De a-
angajamentul. rea şi depăşirea sarcinilor de plan. timp volumul şi durata de execuţie a ceea au şi obţinut unele rezultate
mai sus, am, obţinui o creştere în­
IOAN GOSTIAN Peste 20.000 spectatori tori au aplaudat îndelung pe line- ! Pentru anul acesta. colectivului lucrărilor ce-i revin. Ca urmare, bri­ bune.
semnată a productivităţii muncii. Da­ şeful sectorului Mina Vest de la şantierului îi revin, sarcini cu mult gada condusă de Ioan Roşiloru şi-a Cu toata că activitatea şantierului
In acest an cinematograful din sporite. Ele întrec cu 77 la sulă ni­ luat angajamentul de a executa zidă­
că in luna ianuarie a anului trecui E. M. Gheţar. Uricani a cunoscut o aflu antă deo­ velul realizărilor anului trecut. Ast­ ria la blocul nr. 7 cu 40 apartamen­ a cunoscut în comparaţie cu anii tre­
sebită de spectatori. Cele 115 spec­ fel vor trebui construite si date în fo­ te început de curind, pînă la sfîrşitul cut! un impuls, o muncă mai orga­
tacole care au avut loc pînă în pre­ rele Florentina Boldea, Fiuţa Dan < losinţă 480 apartamente în blocuri, lunii apriiie, iar brigăzile conduse de nizată cu rezultate mult mai bune,
zent au fost vizionate de 20.264 din .care 348 la Deva, 43 la Simeria, Ioan Semciuc si Ioan Ghenea se în­ continuă încă să mai persiste unele
spectatori. De un deosebii succes şi Maria Tudor care au interpre- ( 32 la Bîrcea etc. In plan sini cu­ trec pentru a termina complet blocu­ deficiente. Ele duc la desfăşurarea în
in rindurile minerilor s-a bucurat prinse şi 3 dispensare veterinare, o rile 13 şi 14 pînă la 23 august a.c. salturi a lucrărilor, Ia rămîneri în ur­
L a D e o o u i C .F.R . S im a r ia recenta croaţie a cinematografiei tat cu măiestrie cîntece populare t fabrică de gheată şi sifon, spatii co­ Asemenea angajamente şi-au luat şi mă. Asemenea d ficiente sa semnalea­
noastre, filmul . artistic „Lupeni merciale, o casă de vegetaţie, două echipele conduse de Valter Giindsch, ză îndeosebi în defalcarea şi urmări­
29“.-, şi melodii de muzică uşoară. !j complexe UCECOM şi altele. instalator, losif Laszlo, dulgher şi rea sarcinilor din planul de stat, în
folosirea utilajfelor din şantier, in or­
CALITATEA REPARAŢIILOR - R. BALŞAN Spectacolul de la Zdrapţi esle un t încă de la începutul anului, în ca­ multe altele. La fiecare loc de mun­ ganizarea locului de muncă şi altele.
corespondent drul şantierului s-au luat o serie de că, in sîntd mai tuturor echipelor şi Cele mai mari deficiente se semnalaa-
debut promiţător al acestui ansam- f măsuri tehnice şi organizatorice me­ brigăzilor, există un nou impuls in zâ însă în problemele aprovizionării
Debut promiţător nite să ducă la asigurarea unui ritm muncă, un elan susţinui pentru gră­ tehnico-materiale şi disciplina în
PREOCUPARE PRINCIPALĂ blu care se află la început de i susţinui de lucru, la îmbunătăţirea ca­
Cu citva timp în urmă, la reco­ drum. lităţii şi reducerii preţului de cosi. bii ea ritmului de lucru. Totodată, muncă.
mandarea Comitetului raional al Astfel, şantierul a fost organizai pe prin stabilirea formaţiilor de muncă
Prin ridicarea calificării Dar, o dată cu îmbunătăţirea cali­ P.M.R., la Brad a luat fiinţă pe lin­ N. STOICA pe lucrări s-a întării mult răspunde­ Deficienţele pornesc uneori şi de
tăţii reparaţiilor, membrii echipei au gă Casa raională de cultură un an­ corespondent la lansarea planului. Nu la toate lo­
Pentru efectuarea unor lucrări do reuşit să reducă şi timpul de imobi­ samblu artistic al tinerelului. Apro­
reparaţii de bună calitate în cadrul lizare a locomotivelor. In perioada Spectacole pentru patru loturi, trei de construcţii şî unul rea fată de calitatea execuţiei. Ca o turile planurile sînt dafalcate pînă
atelierului de reparaţii al Depoului care s-a.scurs de ia începutul anului ximativ 80 de tineri şi tinere din colectivişti de instalaţii. De asemenea şantierul măsură deosebit de importantă luată jos la echipe şi brigăzi. Totodată nu
C.F.R. Simeria, funcţionează o şcoală şi pînă în prezent, timpul de imobi­ întreprinderile şi instituţiile oraşu­ a fost încadrat cu personal tehnic co­ în ultimele zile a fosl şi organizarea se urmăreşte şi nu există o eviden­
Je ridicare a calificării tip C. Pro­ lizare a fost redus cu aproape 2 la lui au răspuns cu drag chemării In ultimul timp tot mai mulţi co respunzător, cu bogată experienţă în schimbului II la lucrările de construc­ tă a realizării planului operativ pe
gramul său o.'eră posibilitatea tutu­ sută. Comitetului orăşenesc U.T.M., pre- leclivişlj din Gurasada au luai par- { obiecte raportată la planul de stat.
ror meseriaşilor să-şi ridice neconte­ zentîndu-se cu regularitate la repe­ *e la programele prezentate de ar- t muncă. S-au asigurat în bună parte ţie a blocurilor.
nit nivelul ele cunoştinţe profesionale La realizarea acestor succese şi-au tiţii pentru pregătirea spectacolu­ Oştii amalori din sat cu piesa de ‘ Aceasta face ea loturile să lucrez«
..n munca pe care o prestează. adus contribuia meseriaşii Ion Radu, lui de debut. Acest spectacol a a- leatn. „Smeoaicele“. De o deosebi­ utilajele necesare. Pentru executarea Toate acestea au făcut ca o serie în acelaşi timp alît Ia lucrările i»-
Ion Ciontă, Mircea Stănifă, Gheor­ vut loc zilele trecute în fata a nu­ tă apreciere din partea spectato­ centralizată a beloanelor a fosl or­ do lucrări să se desfăşoare în bune con- duse în plan cit şi la unele neinclu-
Determinarea lungimii cuzineţilor ghe Sima, Ion Mihăilă şi alţii. meroşi mineri şi colectivişti din rilor se bucură interpreţii Vergini- ganizată o slatie specială. diliuni. Astfel, se desfăşoară într-un se. O asemenea muncă creează mari
s R.R.D, suflarea elementelor de Zdrapţi. ca Dobrotă, Aurora Brîndă, Augus­ • ritm susţinut lucrările de la cinema­ greutăţi şi în aprovizionarea cu ma­
rupraîncălzire după proba cu apa, Contribuţia zidarului tin Ilca, Nelu Presecan şi alţii. Alenlie deosebită s-a dat întăririi tograful „Filimon Sîrbu“, la blocul teriale a punct dor de lucru.
determinarea lungimii bielei motoa­ Bine pregătiţi, tinerii din forma­ răspunderii personale a muncitorilor nr. 7 Deva, la punctul P.C.I. şi la
re, fără a mai mişca locomotiva, sint Zidarul Simion Bintinlan lucrează ţiile de cor, dansuri şi din orches­ De curind formaţia de teatru a şi tehnicienilor, mobilizării lor la gră­ altele. Deşi s-au întocmit planuri calenda­
doar cîteva din principalele probleme la construirea bolţilor de cărămida tră s-au bucurat de un deosebit căminului cultural din Gurasada a birea ritmului de lucru şi calităţii con­ ristice de execuţie Ia majoritatea lu­
ce s-au discutat aici. la locomotive. Datorită priceperii succes. Cei peste 500 de specta­ prezentat spectacole, împreună cu strucţiilor. Pentru aceasta au fost dale Rezultatele pozitive obţinute de co­ crărilor, excepţie făcînd punctele Iu-
sale şi atenţiei pe care o acordă ca­ brigada artistică de agitaţie, în sa­ în acord global unor brigăzi complexe lectivul şantierului sânt şi o urmare • ba şi Bîrcea, totuşi ele nu cuprind
Infr-un timp redus blaţii lucrărilor, în ultimele trei luni lucrările de roşu şi tencuială. Aşa a faptului că organizaţia de partid necesarul de forte de muncă şi mate-
s-au obtinut însemnate depăşiri de tele Cîrnpuri-Siirduc, Golhatea şi lucrează în prezent brigăzile-conduse desfăşoară o muncă politică mai sus­
Echipa complexă condusă de comu­ normă la exploatarea bolţilor. Numai Ilia. Spectacolele prezentate s-au de Iov. Ioan Roşiloru, Ştefan Sem- ţinută în vederea îndeplinirii sarcini­ V. FURIR
nistul Gheorghe Sîrbu, este bina locomotivele 230034, 2301.96 şi 230259 bucurat de succes.
cunoscută la Depoul C.F.R. din Si- au parcurs aproape 20.000 de km.
peste norma prescrisă între două . . A. ANDRICA
tneria. Mecanicii şi fochiştii aduc construct'' de boltă. corespondent

membrilor acestei echipe numai cu­ Grupaj realizat de tov.

vinte de laudă pentru calitatea ire^

proşabilă a reparaţiilor ce le execută. PRICOP IORDACHE ciuc, Ioan Uivari şi altele. Lucrările lor de plan. Membrilor şi candidaţilor (Continuare. în pag. 3-a2 j