Page 1 - 1963-04
P. 1
PRO LETARI D IN TO A TE ŢĂRILE, U N fŢ i-V Ă
La ccţia furnale a uzinciVic icria“ Călău s-au realizat anul trecut cei mai !nulii indici tic utilizare a Subansamble
agregatelor pe seama cărora fr.aliştii au reuşit, să dea mii de tone de fontă peste plan. La dobindirea acestor de rezervă
succese un aport deosebit, l-au lus şi. muncitorii de la întreţineri şi reparaţii. Dăm mai jos cîtcvu aspecte din
experienţa acestui colectiv in iertarea duratei reparaţiilor şi îmbunătăţirea calităţii lor.
împreună cu echipa pe care o
conduc răspundem de repararea,
Din expsrsnta noastre în executarea întreţinerea şi buna funcţionare a
10 macarale. Intrucit macaralele
sînt mult solicitate, se cere ma
lucrărilor de întreţinere şi reparai ximum de exigenţă în reviziile şi
controalele ce se fac. Pentru a pu
tea face faţă sarcinilor de pro
ducţie mi-am organizai munca in
Pe lingă multiplele cerinle coi fel s-au creai condiţii optime pentru In cadrul reparaţiilor lunare, pla felul următor: SIY C A M P d llA DE PillM A V A RA Brigada de mineri condusă
implică procesul de elaborare a fi- efectuarea unor reparaţii de calitate. nificate, un volum mare de muncă îl La intrarea în schimb, doi lăcă de Băceanu Sava lucrează la
tei, buna întreţinere a furnale!, ocupă curăţarea conductelor de praf.
reducerea duratei reparaţiilor şi i- Pornind da la rezultatele anului Piuă acum această operaţiune se fă tuşi din echipă sînt repartizaţi să sectorul I B al E. M. Lupeni..
bunătăţiria calităţii acestora, st trecut, muncitorii de la întreţinere cea oprind furnalul. Tov. Nicolae facă revizia amănunţită a celor
sarcini de cea mai mare import,- şi reparaţii s-an angajat să reducă Ispas, monlînd nişte pulverizatoare 10 macarale. In felul acesta se în !IST»! SUSŢI1UT In perioada 1-27 martie ea a
[3. Colectivul nostru a acumulai) în acest an durata reparaţiilor cu de apă in conducta de gaz, a pre lătură eventualele defecţiuni mă dat peste plan 2.000 tone căr
bogată experienţă in acest domen. 5 la sută fată de anul 1962 şi să lungit mult ciclul de funcţionare runte şi se constată gradul de u-
Sporirea indicilor de utilizare a i- îmbunătăţească mai mult calitatea între două opriri, pentru curăţare, zură a unor piese. Astfel, noi cu G. A. C. Beiriu chim şi Crişan Ion Docheia. bune.
nalelor cu 45,42 la sută fată da reparaţiilor. Pentru realizarea anga noaştem în permanentă situaţia De asemenea, brigăzile a Il-a
nul 1959 şi îndeplinirea pe aceaă, jamentului, lectoratul secţiei s-a în timp în care se pot produce circa fiecărei macarale şi putem lua mă Timpul prielnic executării lu IN FOTOGRAFIE: Schimbul
bază a pianului de producţie pe grijit ca la fiecare consfătuire de 150 tone de fontă. suri din timp pentru conîecţiona- crărilor agricole de primăvară şi a IlI-a din Vîlcelele Bune ce condus de tov. Mazilu Con
nal Ireaut cu 20 de zile mai dev- producţie sa se facă cîte o expu rea pieselor de schimb necesare. i-a găsit pe colectiviştii din Be- aparţin G.A.C. Bretea Romînă, au stantin în faţa graficului de
me, reflectă fără îndoială şi coni- nere privind organizarea reparaţii Trebuie să arătăm că în activita Aşa bunăoară, cunoscînd că la ma riu temeinic pregătiţi. Aceasta a săpat gropi pe o suprafaţă de 8 producţie.
butia celor de la întreţinere. lor, curente si accidentale, reducerea tea noastră nu am folosit toate re caralele de şarjare şaibele de îrî- permis ca pînă la 1 aprilie a c. ha. Membrii brigăzilor printre
duratei reparaţiilor, îmbunătăţirea zervele de care dispunem. De miilte nă, cuplajele, rulmenţii şi alte pie să se execute cu tractoarele S.M.T. care Lupea Petru, Rusuroi Ludo Contribuţia tinerilor
Cum am organizat noi sectal c nfectionării pieselor de schimb, ori, in goană după scurtarea duratei se se uzează mai des, am confec arături pentru însăminţări pe 60 vic, Coman Filimon, Roman Nelu,
de întreţinere? noi metode de muncă etc. Eficienta da oprire a furnalului, s-au execu ţionat şi montat în atelier toate ha., din care s-a semănat cu o- şi alţii au început zilele acestea Si în acest an tinerii de la Uzina
s-a văzut imediat, in ziua de 9 ia tat lucrări de slabă calitate. Astfel, piesele sistemului de frînare. A- văz 15 ha., cu mazăre „Victoria" plantarea primilor meri. „Victoria“ Călan s-au angajat să co
O planificare a reparaţiilor i- nuarie la furnalul nr. 1 s-a ars o tov. Aurel Păsculescu a înlocuit in vînd acest subansamblu de rezer 5 ha. şi aproape jumătate din su lecteze înseninate cantităţi de fier
rente, mijlocii şi capitale a exist gură de vint cu circa 30 de minute 9 februarie o gură de vînt în 25 vă chiar pe macara, ne este mult prafaţa planificată a se semăna ANCA AUREL vechi pentru oţelăriile Hunedoarei;
şi in trecut. Greutatea era însăă înainte de descărcarea foniei. Ne- de minute.: Schimbul următor a fost mai uşor să-l schimbăm atunci cu borceag. corespondent
formele de organizare a muncii u descărcarea la timp putea aduce nevoit însă să reducă furnalul timp cînd macaraua este oprită pentru Mobilizaţi de organizaţiile U.T.M.,
permiteau respectarea ei. La indii- mari prejudicii furnalului. Tov. Ioan Ale 55 de minute pentru remedierea reparaţii. Folosirea acestor seb- întreaga suprafaţă arată şi al G. A. C. Pricaz el au reuşit să predea la I.C.M. în
ţiile şi sub conducerea comiteţţjii Boritea, şef dc echipă la lăcătuşi, a ansamble de rezervă duce Ia te 68 ha. au fost îngrăşate cu aproape 3 luni cantitatea de 300 tone
de partid, a orgahizaţiei de bai, acţionat operativ. A oprit intrarea deficientelor provocate de montarea 2.500 tone gunoi de grajd. Pe alte Pînă la 29 martie a.c. colecti fier vechi. In fruntea acţiunilor or
conducerea tehnică a sectorului a apei in furnal prin gura de vînt incorectă a gurii de vint. Do aseme scurtarea duratei de oprire a agre 100 ha. cultivate din toamnă cu viştii din Pricaz au şi terminat de ganizate au fost tinerii Ion Ilie, Ga-
trecut la reorganizarea muncitji- arsă. Avind la îndemină o gură de nea, benzile de turnare au dese de grîu, colectiviştii de aici, în ve însămînţat unele culturi din epo vrilă Budiu, Ştefan CuZa, Ion Hodo
lor de la întreţinerea in forme ai vînt rezervă şi scufele necesare, în fecţiuni ca urmare' a unei intreli- gatelor, asigurind in acelaşi timp derea stimulării vegetaţiei au a- ca l-a cum sînt : mazăre furaje rog, Marcel Semciuc, Filon Popa şi
pe care necesităţile producţiei lee- 26 de minute gura de vint arsă a ueri necorespunzătoare, iar bobina- plicat 14.000 kg. azotat de •;mo- ră pe 10 ha., ovăz 7 ha., mazăre alţii.
clamau. Astfel, muncitorii de lah- fost schimbată cu alta nouă. rea unor motoare electrice lasă dc o calitate mai bună a reparaţiilor. niu. De asemenea, în scopul spo comestibilă, trifoi şi altele. De a-
trelinere au fost împărţiţi pe ataî- dorii. semenea, pentru culturile din Cu 4 zile mai devreme
re, schimburi şi agregate. De exn- Un asemenea timp nu se mai rea O altă metodă de muncă care ririi producţiei de masă verde 60 epoca a Il-a au fost pregătite 42
plu, pentru cele zece macaralele lizase la noi niciodată. Dar el poate f noscind că executarea unor re ha. Merită a fi evidenţiaţi trac Colectivul de muncă de la flota-
aparţin secţiei avem o echipă ip- fi redus şi mai mult. De aceea in paraţii de calitate nu are numai e- se practică la noi cu succes este de ha. păşune au fost curăţate toriştii Iosif Homorodeanu şi Pe- tia Zam, raionul Tfia, a îndeplinit în
cială, pentru caupere aHa. pertu tenţionăm, ca prin filtrarea apei de fecte imediate, exprimate prin creş truţ Constantin care au efectuat primul trimestru din acest an sarci
motoarele şi instalaţia electrică sa. răcire a gurilor de vînt să desfiin terea indicilor de utilizare, ci si întrajutorarea tovărăşească în mun şi grăpaţe iar pe 40 ha. s-au apli arături de bună calitate. Din nu nile de plan la toti indicii cu 4 zile
Există echipe pentru schimbarea u- ţăm unul din circuite, ceea ce va asupra campaniei de funcţionare a dul colectiviştilor s-au evidenţiat mai devreme. Calitatea produsului a
rilor de* vini, la vagoanele cîntar ic. duce implicit la scurtarea duratei furnalelor, deci a sporirii producţi că. Atunci cînd la macarale se cat amendamente calcaroase. Cornel Maglaşu şi Junie Florea. fost îmbunătăţită în această perioa
Echipele au atelierele şi magazie de oprire. Dacă anul trecut, schim ei de fontă pe întreaga campanie, dă cu 5 la sută fată de sarcina pla-'
lor şi se îngrijesc şi de confeco- barea unei guri de vînt a durat in noi vom acorda toată atenţia acestor ivesc anumite lucrări urgente pri C. M ÎERTOIU nifioată, iar randamentul de extrac
narea pieselor de schimb penlrfa- medie 52 de minute, noi am dovedit probleme. corespondent
gregatele ce le deservesc. că se ponte face în. 26 de minute. mim ajutorul celorlalte echipe de
Consolidînd .acest succes, vom cîsti- NICOLAE P1H.Y G .-A . C. KîiJ de M o ri
O dală cu aceasta am trecuţla ga ia fiecare gură d'e vînt circa 3 adjunctul şefului secţiei furnale lăcătuşi. La rîndul nostru spri
înfiintârîa de ateliere la locul de tone de fontă in plus. S5 B re î ea ^!©mîiîâ SÎDONÎA MUREŞAN ţie economic a fosl îmbunătăţit cu
muncă. Aşa bunăoară,pe plalfona ing. VIO.2EL MONO A jinim şi noi echipele de la cele
celor două furnale s-a ame'nlat şeful sectorului utilaj furnale In majoritatea G.A.C. din raio corespondentăI—* 0,4 procente.
cîte o etajeră prevăzută cu sabie lalte agregate. In felul acesta lă
şi dispozitivele necesare schimbrii Uzina „Victoria" Călan nul Haţeg care. au în «perimetrul
operative a gurilor de vînt ase, cătuşii au posibilitatea de a Cu
iar pe macaralele de şarjare au lor t,eren deluros, s-au făcut din
noaşte şi restul instalatei.
instalat cabine magazie în care.se timp pregătiri pentru plantarea M în d r iă tra c to riştilo r
găsesc diferite piese de razeţră. STELIÂN ŞTEFĂNESCU pomilor. La G.A.C. „înfrăţirea"
şei de echipă
Tov. Rudolf Tipter, Ioan Seţe-
nîuc, Constantin Hovoici şi alţi ran- După grafic din Rîu de Mori, de exemplu, în
citori, au cîşligat o mare experietă
in această direcţie. că din timpul iernii s-au săpat
Deosebit de utilă s-a dovedit i fi 2.200 gropi pe dealul situat între Era pe la începutul inau să fie însumînţa- veseli împreună cu <
tăierea şi pregătirea cablurilor de satele Valea Dîljii şi Rîu dc Mori, lunii_martie. La sediul tc în prima epocă. brigadierul Dumitru
schimb pentru macarale. Avind in Multă vreme munca sectorului c- lectrice se ardeau prin scurl-circut- lălurat complet arderea motoarelor pe o întindere de 18 ha. Pînă a- gospodăriei colective Brazdă după brazdă, Nicolae şi colectiviştii
vedere că în ultimii trei ani nufă lectric de Ia furnale n-a dat rezul- larca provocată dc depunerea prafu din motivele amintite. în viitor, pe cum, aici s-au plantat circa 1.400 din Şoimuş, raionul se rostogoleau în linii Ioan Şuteii, Maria Cer-
rul de încărcături a furnalelor a tate tocmai bune. întreruperile de lui de minereu pe inelele colectoare măsură ce motoarele vor intra în re diferiţi meri şi pruni şi în pre llia, s-au prezentai drepte. Pe înserat, în-’ lejan, Victoria Jitia şi
crâscut de la 16 la 23 şi deci fiic- curent, motoarele arse, avariile şi şi bobinaiul motorului. Montarea co vizia planificată, li se vor aduce zent plantarea continuă. La aces mecanizatorii. torşi la dormitor, trac Ion Turca.
tionarea efectivă a macaralelor a deranjamentele, se repetau îoarle lectorului in afara carcasei şi izo şi modificările arătate. toriştii discutau îm
sporit dp la 5,2 ore la 7,45 ore.jse des. S-a dovedit că aceste lipsuri larea lui de bobinajul motorului te lucrări s-au evidenţiat colecti I— N o ro c ! tovarăşe preună despre felul în — Pînă acum trea
înţelege că s-a micşorat şi timiul se daloresc şi faptului că nu există prinlr-un capac de protecţie, a în- STEFAN TA MAS preşedinte, bine v-am ba a mers bine — zise
afectat întreţinerilor curente. asigurată revizia şi controlul tutu electrician viştii Mihăesc Moise, Corneei Ioa-
ror motoarelor şi instalaţiilor elec La clubul sindi
Incepînd din lima ianuarie a.c.,pe trice. De aceea am trecut la nume catelor din Petro găsit! care s-au comportat tovarăşul Dumitru N i
baza unui studiu lehnico-şliinţifiţ a rotarea celor 1G9 de motoare elec şani funcţionează
fost rezolvată cu bine şi aceată trice şi întocmirea unui grafic anual şi un cerc de a- — Să trăiţi băieţi! motoarele, despre co colae dc la brigada
problemă. Mărind volumul oaldor de revizie şi reparare a fiecăruia. cordeon.
de cocs. s-au redus deplasările ja- La fixarea acestui program am avut Bine aţi venit. Si lectiviştii care la ne l-a de cimp.
goanelor cîntar si a macaralelor ie in vedere gradul de uzură, solicita
şarjare cu circa 30 la sută. In nost rea şi condiţiile de lucru a agrega omul înalt., cu privirea voie le veneau în aju Apropiindu-se de
telor respective.
blindă şi vocea do- tor. Au fosl şi zile fri grupul celor ce stăteau
Desfăşurarea activităţii noastre
după un asemenea plan de muncă moală, strînse mîinilc guroase, cu ploi şi dc vorbă, inginera
a dus în scurtă vreme la preveni
rea şi înlăturarea deficienţelor sem celor doi tractorişti ve ninsoare, zile în care Maria Bota se adresă
nalate. Electricienii noştri au re
zolvat cu bune rezultate şi o altă niţi dc la S.M.T. Do- nu s-a putut ieşi la tractoriştilor: „vă mul
problemă. Multe din motoarele e-
bra. cimp. Atunci, mecani ţumim pentru faptul
— Cum vă merg zatorii îşi revizuiau că împreună am termi
maşinile, n-o să vă motoarele, le curăţau nal însămînţatul cultu
facă de ruşine ? şi controlau fiecare şu rilor din epoca l-a şi
— De asta nici o rub. Fiind mereu pre vă felicit pentru lucră
grijă. Numai timpul gătiţi de a porni la rile de foarte bună ca
ne cam necăjeşte. treabă, au profilat de litate pe care le-aţi
...Aşezaţi în jurul fiecare zi bună: In fe executat pînă acum“.
biroului, Teofil Mun- lul acesta, au reuşit, ca ...In cameră, cei doi
IN FOTOGRA teanu, preşedintele împreună cu colectiviş tractorişti citeau pro
Veşti din Valea Jimliii FIE: Aspect din G.A.C. şi Maria Bota, tii să termine pînă în cesul verbal de recep
timpul unei lecţii. inginera gospodăriei, 2S martie a.c. însămînţa- ţie a lucrărilor efec
împreuna cu tractoriş rea culturilor din pri tuate pînă Ia acea
C ă r b u n e m is ii şi ie ftin tii Aurel Slurza şi Su ma epocă (10 ha. cu dată. Pa unul din col
san Drăgulescu, au dis ovăz, 11 lia. cu floa- ţurile formularului, in
întrecerea socialistă ce se des sarcinile dc plan 2.000 tone căr cutat asupra tuturor rea-soarelni, 3 ha. cu ginera Maria Bota
făşoară în cadrul minei Uricani bune. In aceeaşi perioadă prin lucrărilor ce trebuiau legume, 0 ha. cu car scrisese citeţ: calitatea
are ca obiectiv principal spori refolosirea lemnului vechi la ar efectuate în această tofi, 3 ha. cu sfeclă lucrărilor „foarte bu
rea producţiei de cărbune şi con mare au economisit peste 9.000 campanie. furajeră şi 2 ha. cu nă“. Calificativul i-a
tinua reducere a preţului oc lei. In fruntea întrecerii s-au si A doua zi, mecani borceag). bucurat mult pe trac
cost. Minerii sectorului I au ob tuat brigăzile conduse de tov. zatorii au începui să ...2S martie a.c. Cei torişti. Este mîndria
ţinut în această întrecere suc Niţă Burtea, Alexandru Pînzaru,
cese importante. De la începutul Stan Maftei, Gheorghe Mischie arc terenurile care ur doi tractorişti discutau lor. M. RUGINESCU
lunii martie ei au extras pesje etc. — — aaan— — MPB— aa— — EBaazimasiisaKiassnimxssaiaseaxnxsBaa
P ro p u n e rii d e in o v a ţ ii
La termocentrala Paroşeji în aplicare. Printre inovaţiile Concursul corespondenţilor voluntari
munca de inovaţii cunoaşte cele mai importante se numără
vie activitate. Muncitorii, tehr aceea a maistrului de cazane Con
cienii şi inginerii de aici se pre
cupă de modernizarea procesulii stantin Ispas cu privire la cură
tehnologic în scopul reducerii
ţirea buncherelor din sala caza- Redacţia ziarului „Drumul socialismului“ organizează un con metode şi procedee tehnologice avansate, se modernizează agre cultivate cu plante furajere valoroase şi cu porumb siloz, a cultu
preţului de cost al energiei. De nelor; prin racordarea unei con gatele, instalaţiile şi utilajele, capacităţile şi supraieţele de rilor intercalate, despre executarea în epoca optimă a lucrări
ducte la aspiratorul ventilatoare curs al corespondenţilor voluntari care are drept obiectiv tra producţie sint mai bine utilizate, se aplică noi inovaţii şi raţio lor de întreţinere a culturilor furajere şi a pajiştilor naturale,
la începutul anului şi pînă în pre nalizări, maşinile şi instalaţiile sînt mai bine îngrijite, mai bine organizarea raţională a păşunatului, recoltarea la timp a furaje
lor de la moară. Inovaţii impor tarea mai largă, mai cuprinzătoare a unor probleme de mare revizuite şi reparate, creşte gradul de calificare al oamenilor lor şi depozitarea lor în condiţii corespunzătoare, recoltarea şi
zent au fost propuse 63 de ino şi experienţa lor în muncă, se întăreşte disciplina socialistă a însilozarea porumbului, a resturilor do la grădinile de legume,
tante au propus şi electricianul importanţă pentru industria şi agricultura regiunii, pentru eco muncii, se aplică pe scară largă normarea cu motivare tehnică, de la culturile de sfeclă şi floarea soarelui, diferite ierburi ;
vaţii din care 15 au şi fost puse iar timpul de muncă este tot mai chibzuit folosit. Toate acestea despre felul cum se organizează munca pentru Înfăptuirea pre
Iosif Negrescu, muncitorul Con nomia întregii ţări. Aceste probleme stau în centrul atenţiei duc în mod nemijlocit la creşterea productivităţii muncii şi la vederilor planurilor de măsuri întocmite în acest scop.
stantin Nicolaescu şi alţii.
noastre, urmărind să ie tratăm în mod sistematic in coloanele sporirea pe această cale a producţiei în toate ramurile econo Acestea sînt temele pe care se axează concursul nostru.
miei. Despre toate acestea sînt chemaţi să scrie în mod siste Aceasta nu înseamnă însă că alit corespondenţii din industrie cit
A u co S eclfa S f i e r v e c fa ă ziarului pînă la siîrşitul anului. La dezbaterea şi tratarea pe matic corespondenţii noştri şi să scoată la Iveală metodele bune, şi din agricultură, nu pot scrie şi despre alte probleme. Dim
experienţa pozitivă, tot ceea ce este nou şi înaintat, să critice potrivă, tuturor li se recomandă să scrie în legătură cu pro
Zilele trecute tinerii de la mi tr-o singură zi ei au colectat peste scară largă şi permanentă a acestor probleme noi chemăm pe toţi
na Lonea au organizat o acţiunri 15 tone fier vechi. S-au eviden corespondenţii noştri voluntari.
de colectare a fierului vechi. In ţiat tinerii Petru Cenuşă, Vasilc Temele pe baza cărora se desiăşoară concursul nostru sîn t:
Dodu, Constantin Carobea şi alţii. „CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII — FACTOR DE
BAZĂ ÎN SPORIREA PRODUCŢIEI", în industrie, S.M.T. şi lipsurile şi deficienţele, să dezvăluie cauzele acestora şi să blemele privind îndeplinirea ritmică a planului de producţie,
AZI ÎN SATUL TÎR N AVA G.A.S., şi „SPORIREA PRODUCŢIEI DE FURAJE — CONDIŢIE combată tot ceea ce este vechi şi perimat. îmbunătăţirea calităţii produselor, micşorarea consumurilor spe
HOTĂRÎTOARE ÎN DEZVOLTAREA SECTORULUI ZOOTEH cifice de materii prime şi materiale, reducerea preţului de cost,
In ce priveşte tema a doua, „SPORIREA PRODUCŢIEI DE Îndeplinirea angajamentelor luate in întrecere ele.
Satul Tîrnava din comun a lucruri care oglindesc creşterea NIC“ , in agricultură. FURAJE — CONDIŢIE HOTĂRÎTOARE ÎN DEZVOLTAREA
Brănişca, raionul Ilia, ca toat e nivelului de trai material şi cul In acelaşi timp noi recomandăm corespondenţilor să scrie şi
satele patriei noastre, îşi schim tural al ţăranilor muncitori. In Concursul organizat are ca scop să scoată în evidenţă munca SECTORULUI ZOOTEHNIC", recomandăm corespondenţilor să despre problema în legătură cu sporirea producţiei agricole ve-
bă înfăţişarea de ia un an Ha centrul satului s-au construit un plină de abnegaţie a oamenilor muncii, entuziasmul cu care relateze pe larg şi în mod sistematic în articolele, reportajele, gelale şi animale, executarea lucrărilor de însăminţări la cul
altul. La sate se construiesc ci5- frumos cămin cultural şi un nou ei muncesc pentru creşterea productivităţii muncii şi sporirea iniormaţiile şi notele ce Ie trimit redacţiei, tot ceea ce se face turile prăşitoare şi plantele tehnice, plantarea de noi vii şi
mine, şcoli, dispensare, magazime. local de cooperativă. Satul a producţiei de furaje, metodele şi procedeele ni < pe care le fo în gospodăriile agricole colective şi de stat pentru asigurarea livezi, executarea lucrărilor de construcţii, întreţinerea culturi
fost radioficat şi 27 de ţărani losesc, rezultatele ce le obţin in muncă, greutăţile pe care le lor, creşterea şeptelului şi sporirea productivităţii Iui.
Multe din ele sînt electrificate :şi muncitori şi-au construit case intîmpină şi felul cum reuşesc s ă 'le învingă. unei puternice baze furajere. In dezvoltarea creşterii animale
radioficate. Ţăranii muncitori î: şi noi. Toate acestea reflectă viaţa lor, sporirea producţiei de carne, lapte, iînă, ouă, factorul prin Materialele scrise pe temele care constituie obiectivul con
construiesc case noi, îşi cumpăi-ă nouă ce pulsează şi în satul Tîr In legătură cu prima temă, „CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII cipal îl constituie furajele, hrana. De aceea noi chemăm cores cursului trebuie să poarte specificaţia „Pentru concurs". Cişli-
mobilă, se hrănesc şi se îmbracă nava. MUNCIT — FACTOR DE BAZĂ ÎN SPORIREA PRODUCŢIEI", pondenţii să popularizeze metodele folosite şi experienţa bună gătorii concursului vor fi premiaţi în bani şi obiecte. La clasi
mai bine. noi recomandăm corespondenţilor să scrie articole şi reportaje, a colectiviştilor şi muncitorilor din G.A.S., să critice pe cei care ficarea cîştigătorilor se vor avea în vedere şi materialele scrise
MIRON ŢIC note şi informaţii în care să fie tratate pr-ibleme legate de nu manifestă grija cuvenită faţă de această problemă, să scrie de corespondenţi pe alte teme, în mod deosebit pe acelea
. satul Tîrnava numai în u 1- creşterea productivităţii muncii. In toate întreprinderile au fost privind munca şi viaţa nouă din regiune, munca de educaţie
hmii doi ani s-au înfăptuit mult e corespondent elaborate planuri de măsuri tehnico-organizMorice, se aplică noi ziarului despre curăţirea, îngrăşarea şi supraînsămînţarea păşu socialistă şl altele.
nilor şi fîneţelor, irigarea acestora ; despre extinderea suprafeţelor