Page 100 - 1963-04
P. 100
PAG. 4 ORimül SOCIÄUSMULUl K r. 2593
roraniwzJEaiaxzsw x^W T T K -a & U B Jiva :* : '. » h*r9!& r.U A ^ v ;^ .r.^ c ^ v ':^ ^ ^ v -s c ti*;ia 5 :ATirrasaEiÄ.;
* U L T IM E L E Ş TIR I * 1
roa^E5as3Síc/rí»3í?>Ea^
Locuitorii Moscovei au făcut i Uniunea Sovietici (Urmare din pag. T-a) se ridică la 42 milioane organizaţi fn
© primire entuziastă iui Fidel Castro 90 partide comuniste.
a Cu o deosebită îndlrjlre se desfă
MOSCOVA. — Corespondentul A- învolburată de oameni aclamă înde meietorul Partidului Comunist şi sta şoară lupta popoarelor din colonii Ziua solidarităţii internaţionale a
gerpres transmite : lung. Cortegiul de maşini a ajuns tului sovietic. Apoi, in Piaţa Roşie, MOSCOVA 28 (Agerpres). — pentru înlăturarea ultimelor rămăşiţe celor ce muncesc este sărbătorită în
la Kremlin. Fidel Castro şi persoane în faţa Mausoleului V, I. Lenin, are La 28 aprilie în Uniunea Sovietică a fost lansat un nou satelit ar ale colonialismului. Cu prilejul zile! Întreaga lume sub semnul luptei
Capitala Uniunii Sovietice a făcut le care 11 însoţesc intră in Piaţa loc solemnitatea primirii oficiale. tificial al Pămînîului — „Co3mos-16“. Tn comunicatul agenţiei TASS cu pri de 1 Mai, oamenii iubitori de pace şi pentru pace. In toate ţările popoarele
0 primire entuziastă lui Fidel Cas Roşie unde s-au adunat sute de mii vire Ia această lansare se spune : progres de pretutindeni tşl exprimă luplă pentru zădărnicirea planurilor
tro. Oraşul împodobit în cinstea lui de oameni. Printre aceştia sint nu După trecerea in revistă a com „La 28 aprilie 1963 in Uniunea Sovietică a iost lansat satelitul ar criminale de război, pentru stăvilirea
1 Mai şi-a întregit hainele festive meroşi studenţi din Cuba «are în paniei de onoare, se intonează imnu tificial al Pămînîului „Cosmos-16“. La bordul satelitului este instalat apa- sentimentele lor de solidaritate cu cursei înarmărilor, pentru interzicerea
cu mii de steaguri ale Republicii vaţă la Moscova, precum şi repre rile de stat al Republicii Cuba şi al ratajul ştiinţific destinat continuării explorării spaţiului cosmic in cadrul armelor atomice.
Cuba, teritoriu liber al continentului zentanţi ai tinerilor cubani care în Uniunii Sovietice. Răsună salvele programului anunţat de agenţia TASS ia Î8 martie 1962. puternica mişcare de eliberare naţio
american, cu portrete ale lui Fidel vaţă diferite meserii în oraşe din salutului naţiunilor in cinstea vizi Satelitul s-a plasat pe o orbită cu urmăiorii parametri: perioada nală a popoarelor din colonii. Oamenii muncii din ţara noastră,
Castro, pancarte cu cuvintele de sa U.R.S.S'. Peste întreaga piaţă se lasă tei lui Fidel Castro. iniţială de revoluţie —- 90,4 minute, distanţa maximă de suprafaţa Pă- sfrlns uniţi Jn jurul Partidului Mun
lut adresate oaspeţilor. liniştea. Oaspeţii din Cuba intră în mînfulul (Ia apogeu) — 4(fl km., distanţa minimă (la perigeu) — 207 km., In fruntea luptei de ciasă din ţările citoresc Romin, sint pătrunşi de
Mausoleu pentru a aduce prinosul In Piaţa Roşie a avut loa un mi unghiul de înclinaţie a orbitei în raport cu planul Ecuatorului — 65 gra capitaliste, în fruntea luptei pentru sentimentele solidarităţii cu clasa
In uralele nesfirsite ale celor ve lor de recunoştinţă lui Lenin, înte ting în cadrul căruia au luat cu- de 01 minute. muncitoare internaţională, cu toate
niţi pe aeroportul Vnukovo. Fidel vîntul N. S. Hruşciov şi Fidel Cas- In afara aparatajului ştiinţific, la bordul satelitului s-au montat un libertatea popoarelor, pentru de popoarele care luptă pentru sfărîma-
Castro coboară din avionul „II.-18“. Iro. emiţător radio care funcţionează pe frecvenţa 19,996 MHZ, un sistem mocraţie, pace şi progres, se aîiă rea jugului colonial, cu toţi cei caro
N. S. Hruşcio” şi alţi conducători radiotehnic pentru măsurarea precisă a elementelor orbitei şl un sistem clasa muncitoare in Irunte cu parti
ai Part'dului Comunist al Uniunii So radiotelemelric pentru Iransmllerea pe Păraînt a datelor referitoare Ia luptă pentru libertate şi progres so
vietice, ai guvernului sovietic, ve funcţionarea dispozitivelor şi a aparalajului ştiinţific. dele el marxlst-leninlste. cial. Sărbătorind ziua solidarităţii in
Aparatajul instalat la bordul satelitului funcţionează normal. Cenîrnt ternaţionale a celor ce muncesc ei
niţi în tnlîmpinare se îmbrăţişează de coordonare şi calcul prelucrează informaţiile recepţionate“. Mişcarea comunistă Internaţională luptă cu însufleţire pentru a da viaţă
planurilor măreţe elaborate de partid
cu primul ministru al guvernului re a devenit cea mal influentă torţă pentru desăvirşirea construcţiei so
politică contemporană, cel mai impor cialisie in patria noastră, pentru pace,
voluţionar al Republicii Cuba. Inir-o pentru fericirea celor ce muncesc.
tant factor al progresului sodal.
maşină deschisă, Fidel Castro îm Dacă în 1936 existau cîrca 3 milioane
de comunişti care activau tn 61 de
ţări, în prezent numărul comuniştilor
Primire® Sui Fidel Castro Ia Kremlin Categoria A la fotbal
preună cu gazdele sovietice se în MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS secretar al C.C al P.C.U.S., preşe Tulburările clin Haiti continuă Etapa de duminică a oampionatu- 3. Ştiinţa Cluj 21 10 5 6 32:25 25
dreaptă spre Piaţa Roşie. transmite : dintele Consiliului de Miniştri al lui categoriei A la fotbal s-a în
cheiat ai următoarele rezultate: Dl- 4. Rapid 21 8 6 7 35:31 22
Sînt minute emoţionante. Marea La 23 aprilie, N. S. Hiuşciov, prirn- narao Bucureşti — U.T.A. 4-2;
U.R S S , l-a primit ia Kremlin pe PORI AU PRiNCE 29 (Agerpres). — Steaua — Ştiinţa Timişoara 5-3,- Di- 5. Şt. Timişoara 21 8 6 7 33:31 22
namo Bacău — Rapid 1-0,- Crişnna
Fidpl Gis*ro, prim-secretar al con Situaţia Încordată care domneşte Din comisie fac parte reprezentan — Progresul 2-1 ; GS.M.S. — Mi 6. St. roşu 20 10 2 8 31:34 22
ţii Statelor Unite, Columbiei, Chile, nerul 3-0; Ştiinţa Cluj — Steagul
duceri naţionale a Partidului Unic ai in Haiti de mai multe zile şi care Salvador şi Eaiador. Comisia urmea reşu 2-1 ; Petrolul — Farul 1-0. 7. C.S.M.S. 21 ? 8 6 36:40 22
ză să plece în cursul zilei de luni în
Revoluţiei Socialiste şi prim-ministru s a agravat brusc în noaptea de sîm- Haiti. 8. Petrolul 21 3 5 8 37:25 21
Ţratativeîe pentru dezarmare de Ia Geneva al Republicii Cuba. liătă spre duminică cînd forte haitie- ? 9. Farul 70 3 3 9 36:32 19
In aceeaşi zi, Fidel Castro a fă ne au ocupat ambasada dominicană S'ANTO DOMINGO 29 (Agerpres). 10. Progresul 21 6 6 9 28:35 13
Agenţiile occidentale de presă
GENEVA 29 (Agerpres). — zinlă răspîndirea armei nucleare a cut o vizită iui Leonid Brejnev, pre din Port Au Prince, continuă să se anunţă că guvernul Republicii Do li, U.T.A. 21 6 4 lt 34:40 18
fost subliniată de reprezentantul Ni minicane a prelungit pînă luni la ora
In eadrul şedinţei din 29 aprilie a geriei care a citat totodată un pasaj şedintele Prezidiului Sovietului Su menţină gravă. 20 (ora 2 ora Bucureştiului), ulti CLASAMENTUL 12. Crlşana 21 6 4 11 20:37 16
Comitetului celor ÎS state pentru din declaraţia oamenilor de ştiinţă matumul adresat guvernului haitian
dezarmare, care a fost prezidată de americani în această problemă, pu prem al U.R S.S După cum s-a anuptat, guvernul in legătură cu agravarea conflictului 1. Dinamo Buc. 21 12 7 2 37:17 31 13. Din. Bacău 21 5 5 11 20:32 15
şeful delegaţiei indiene, A. S. La11, a blicată de ziarul „Washington Post“ La 29 aprilie, Comitetul Central al dominican a reacţionat imediat adie- dintre cele două ţări. In comunica
continuat examinarea problemei pri din 9 aprilie a.c. sind guvernului haitian un ultimatum tul guvernului dominican se preci 2. Steaua 21 11 6 4 50:33 28 14. Minerul 21 4 6 tl 19:43 l i
vind încetarea experienţelor cu arma P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al cerînd ca în 24 de ore forţele hai- zează că dacă trupele baitiene nu
nucleară. La discuţii au luat parlc La rindul său, reprezentantul Bulga U.R.S.S, au oferit, la Kremlin, un t’.ene să evacueze ambasada şi să vor fi retrase din incinta clădirii am 3 ia fotbal
delegaţii Nigeriei, Bulgariei, S.U.A., riei, M. Tarabdtiov a atras din nou prînz în cinstea hii Fidel Castro. basadei dominicane din Port-au-Prin-
LLR.S.S. şi Angliei. atenţia asupra faptului că deşi repre ce. Republica Dominicană se consi
zentanţii cercurilor guvernante şi împreună ai Fidel Castro, Ia prînz elibereze Dcrsoanele ţinute sub stare deră liberă să ia măsurile pe care
Reprezentantul Uniunii Sovietice. ştiinţifice din S.U.A. au recunoscut au participat persoanele care îl în de arest in incinta acestei ambasade, le crede de cuviinţă.
S. K. Ţarapkin, a subliniat că dacă deja eficacitatea mijloacelor naţionale soţesc, precum si Olivares Sanchez, ţ Potrivit agenţiei France Presse, In seria a treia a campionatului 3. Minerul B. A4. 18 11 0 7 32:24 22
cercurile guvernante ale puterilor de detectare a exploziilor nucleare ambasadorul Cubei în U.R S.S. Potrivit agenţiei Associated Press, categoriei B s-au înregistrat in eta 4. C.r.R. Timiş. 13 0 3 6 83:20 21
occidentale vor da dovadă de sufi experimentale, delegaţia americană peste 70 de ofiţeri bailieni s-au re pa dc duminică următoarele rezulta
cientă înţelepciune şi perspicacitate, din Comitetul celor 18 continuă să unităţi ale marinei dominicane se fugiat în ultiniele 24 de ore la am te : Jiul Petrila — Crişul Oradea 2-2 5. Arieşul Turda 13 6 7 5 22:19 19
fermitate şi hotărîre, şi în primul rînd creeze mereu noi greutăţi şi se îm Din partea sovietică, la prînz au pregătesc pentru a interveni, dacă va basadele Republicii Dominicane, Bra (0-1); A.S. Cuqir — Recolta Garei 1-1
de bunăvoinţă de a înceta, nu în potriveşte vădit la încheierea acordu participat N. S. Hruşciov, Leonid fi necesar, bombardînd capitala hni- ziliei, Ecuadorului şi Venezuelei din (0-0),- Mureşul Tg. Mureş — Unirea 6. Jiul Petrila 18 5 3 5 21:14 13
vorbe, ci în mod real, toate experien lui privind încetarea experienţelor Port-au-Prince, clădirile ambasadelor Dej 2-0 (0-0) ,- Ind. Sîrmei C. Turzii
ţele cu arma nucleară, acordul ai nucleare. Brejnev şi alţi conducători sovietici. tiană. Ambasada Statelor Unite la fiind acum înconjurate de trupe. In — C.F.R. I.R.T.A. Arad 2-0 (0-0); 7. Ind. S.C. Turzii 18 7 4 7 27:31 18
privire la interzicerea tuturor acestor aceiaşi timp s-a aflat că peste 15 C.F.R. Timişoara-------C.S.M. Cluj 1-1
experienţe ar putea fi încheiat foarte Reprezentantul S.U.A., Ch. Stelle, Port au Prince a cerut cetăţenilor a- persoane au fost ucise ca urmare a (1-1); Minerul Bala Mare — A.S.M.D. 8. A.S.M.D. Satu
cu rînd. lulnd cuvintul a încercat să convingă încercării de răpire a eopiilor pre Satu Mare 1-0 (1-0); Vagonul Arad —
pe participanţii la tratative că S.U.A. mericani din Haiti să ia măsurile de şedintelui haitian, Duvalier. Arieşul Turda (0-0). Mare 18 7 4 7 15:18 18
Tratativele, a spus el, au intrat din şi Anglia au dat dovadă de iniţiativă
nou in impas din pricina poziţiei repre cu scopul de a scoate conferinţa din precauţie, sfătuindu-i să-şi facă sto Intr-un mesaj radiodifuzat, preşe CLASAMENTUL 9. A.S. Cugir 18 6 5 7 22:27 17
zentanţilor S.U.A. In problema contro impas. Delegatul american a încercat dintele Republicii Dominicane, Juan 10. Mureşul
lului asupra exploziilor nucleare sub totodată în fel şi chip să arunce vina R a c h e f e a m e r i c a n e ! i v r a f e curi de alimente şi apă potabilă şi Bosch, a declarat eă preşedintele t. Crişul Oradea 13 10 6 2 29:13 26
terane, reprezentanţii S.U.A. continuă asupra reprezentanţilor Uniunii Sovie haitian Duvalier, acordă sprijin mem 2. C.S.M. Cluj 18 8 6 4 30:13 22 Tg. Mureş 18 6 4 8 18:22 16
să se menţină pe poziţia pe care au tico, participanţi la tratative, acuzin- Bundeswehrului să nu se aventureze în unele cartiere. brilor familiei fostului dictator do
adoptat-o atunci când au insistai clu-i de crearea acestui impas. In jurul ambasadei dominicane din minican, Trujillo, în vederea reve 11. Vagonul Arad 18 5 5 8 16:19 15
asupra sistemului internaţional de vesi-germ a n nirii lor la putere. In legătură cu
control şi au contestat faptul că este Reprezentantul Angliei, Mason, a Port au Prince şi a reşedinţei am aceasta, agenţia Associated Press a 12. Recolta Cărei 1C 5 5 8 22:33 15
suficientă şi chiar posibilă înfăptui sprijinit pe colegul său american. relatat că duminică, la Port-au-Prince
rea unui control eficient ai ajutorul basadorului dominican circulaţia a fost au sosit patru membri ai familiei lui 13. Unirea Dej lfî 4 6 8 19:37 14
sistemelor naţionale de detectare. Viitoarea şedinţă a Comitetului ce Trujillo, despre „a căror activitate
lor 18 state pentru dezarmare va avea BONN 29 (Agerpres). — interzis» şl deplasări nu se ainosc nici un 14. C.F.R. I.R.T.A.
Uriaşa primejdie pe care o repre- loc vineri 3 mai 1962 Agenţia americană Associated Pe de altă parte la cererea Repu fel de amănunte“.
Press relatează că în cursul lunii tre Arad 18 4 3 tl 10:23 it
cute, Statele Unite au livrat Germa blicii Dominicane în seara zilei de Corespondentul din Washington al
niei occidentale un număr de rache 28 aprilie la Washington s-a deschis agenţiei France Presse transmite că Cam pioiiaiul regional de fotbal
te tip „Sergeant“, care pot transpor sesiunea extraordinară a Consiliului membrii comisiei de anchetă, insti
R- F- G-: Peste 100.000 de metalurgişti ta încărcături nucleare. După cum Organizaţiei Statelor Americane care tuită de Organizaţia Statelor Ame In etapa a 21-a a campiona- 7. Min. Âninoasa 21 8 5 8 30:30 21
au declarat grevă reiese din relatările agenţiei, furni a aprobat cu 16 voturi pentru şi două ricane, care urmau să plece luni Ia (ului regional de fotbal s-au în 8. Dacia Alba 2! 9 3 9 25:39 21
zarea acestor arme Germaniei Fede abţineri (Brazilia şi Bolivia) o cerere Port-au-Prince, şi-au amînat plecarea registrat următoarele rezultate : 0. Jiul Iî Petrila 21 7 5 9 25:30 19
rale a fost ţinută secret, deoarece a statului Costa Rica de a se convoca Victoria Călan — Dacia Orăştie 10. C.F.R. Simeria 21 9 0 12 38:38 18
aceasta constituie o încălcare a acor organismul provizoriu consultativ al pînă marţi. In acelaşi timp, Statele 3-0 (0-0) ; Siderurgistul Hune 11. Min. Ghelar 21 7 4 10 33:35 Î3
durilor prin care se interzice înar O.S.A. pentru a examina situalia doara — Minerul Âninoasa 1-0 12. Sebeşul Sebeş 21 8 11 31:35 18
marea nucleară a R.F. Germane. creată între P.epnblica Dominicană şi Unite au făcut cunoscut că nu vor (1-0) ; Parîngul Lonea — Sebe 13. Constr. Hd. 21 6 9 20:39 13
Haiti. şul Sebeş 2-1 (2-0) ; Jiul II Pe 14. Dacia Orăştie 21 6 12 30:42 15
Nu s-a specificat numărul rache trila — Minerul Deva 3-0 (1-0) ; 15. Retez. Haţeg 21 5 11 27:53 15
telor de acest tip livrate armatei După cum a anuntat reprezentantul Dacia Alba lulia — Constructo 16. C.F.R. Teiuş 20 5 11 24:37 14
vest-germane, însă la Bonn se subli haitian la Organizaţia Statelor Ame rul Hunedoara 2-1 (2-0) ; Aurul
niază că ele se integrează într-un ricane, guvernul haitian a rupt re Brad — Retezatul Haţeg 1-1 ETAPA VIITOARE
plan de „intensificare a capacităţii laţiile diplomatice cu Republica Do (0-1); Minerul Vulcan — C.F.R.
do luptă" a Bundeswehrulul. Armata minicană. Teiuş 2-0 (0-0) ; Mineral Ghc- Sebeşul Sebeş — Dacia Alba Iu-»
vest-germană dispune, de asemenea, lar — C.F.R. Simeria 1-0.
in ciuda acordurilor de interzicere a Imediat după vot, consiliul O.S.A. lia ; Constructorul Hunedoara —»
BONN 29 (Agerpres). — După atm transmite corespondentul înarmărilor nucleare — de rachete s-a constituit în organism consulta CLASAMENTUL
Luni dimineaţă a început în lan din Bonn al agenţiei Reuter, lock- de tip „Konest John“ şi „Corporal“, tiv provizoriu şi a aprobat moţiunea Aurul Brad; Retezatul Haţeg —a
dul vest-german BadenWurttcmberg out-uî afectează circa 500.000 de mun şi şi-a manifestat intenţia de a aim- prezentată de reprezentantul Colum 1. Vict. Călan 21 14 5 2 45:13 33
greva a peste 100.900 de muncitori citori şi esle prima măsură de acest păra rachete americane de lip „Per- biei prin care se cerea crearea unei 2. Min. Deva 21 13 2 6 50:27 28 Victoria Călan; Dacia Orăştie —>
metalurgişti din principalele centre shing", Îndată ce fabricarea lor va comisii de anchetă formată din cinci 3. Sid. Kuned. 21 îl 5 5 29:19 27
industriale ale landului. Greva a în gen de la sfîrşitul celui de-a] doilea membri care se va deplasa la faţa io- 4. Min. Vulcan 21 13 0 8 46:31 20 Minerul Vulcan; C.F.R. Teiuş —<
ceput la apelul sindicatelor munci război mondial. La puternica grevă cuTul pentru a examina situaţia ex 5. Parîng. Lonea 21 94 8 38:35 22
torilor metalurgişti din uzinele din a muncitorilor vesl-germani s-au ală pusă în cadrul sesiunii extraordinare 6. Aurul Brad 20 93 8 38:32 21 Jiul II Petrila; Minerul Deva — S'R
Stuttgart, Mannheim şi alte oraşe
industriale în sprijinul revendicări turat, în semn de solidaritate, munci fi terminală. a consiliului O.S.A. mal face parte din această comisie. derurgistul Hunedoara; Minerul A->
lor de sporire a salariilor şi îmbu torii italieni, francezi, spanioli şi
nătăţirea condiţiilor de muncă. Prin greci care lucrează în diferite uzine ninoasa — Minerul Ghelar; C.F.R:
tre uzinele care îşi vor încela com din acest land. In faţa clădirii uzinelor
plet activitatea în urma grevei se Mercedes, muncitorii grevişti au ri Simeria — Parîngul Lonea.
numără şi fabrica de automobile dicat pancarle pe care se poate citi:
„Daimler-Benz“, uzina de aparate e- ..Aici este grevă", „Metalurgişti! vor Adevărata fata a modului da li «pifiare mişcarea ircwisSâ
lectriee „Bosch“, şi altele. Agenţii şli să se apere", „Noi muncitorii sîn-
le de presă relatează că încă de la tom puternici". * In cursul ultimilor sinsl ani, în — In lumina cifrelor — f n perioada 1958-1902 au avut loc E n Statele Unite, datorită greve-
miezul nopţii de duminică spre luni S.U.A. numărul şomerilor a crescut circa 80 de greve de importan “ lor de lungă durată s-au pier
pichete de grevă au luat loc in fa Guvernul de la Bonn alarmat de cu cal puţin 5,5 la sută, iar luna 60 la sută din oamenii muncii sint dut în cursul analul treait 28.600.000
ta intrărilor uzinelor. trecută, acest procent s-a ridicat la puşi în situaţia de a nu mai putea getului ComWei superioare pentru ţă naţională, tn aproape 40 dc ţări de zlle-muncă, Iar In Marea Brita-
amploarea fără precedent a grevei a 6,1 la sută. munci ar mult înainte de a atinge contractele colective, costul vieţii a nto s-au pierdut 5.794.000 de zile-
In cursul după-nmiezii patronii uzi vîrsta de pensionare. crescut cu 47,4 la sută din iulie 1957 capitaliste. inuncă.
nelor cuprinse de grevă an trecut la încercat manevre de ultim moment, 0 In Italia numărul şomerilor esle pînă in ianuarie 1962 şi a continuat Dacă în anii 1919 — 1039, adică în In atară de. S.U.A., in fruntea listei
contramăsuri declarînd lock-out (po in continuă creştere, in 1962 erau ° Datoriile fermierilor americani să crească în perioada următoare. In ţărilor ai cele mai mari mişcări gre
trivit legilor landului Baden-Würt însuşi ministrul economiei Erhard, înregistraţi 1.074.000 şomeri, iar în reprezentau la 1 ianuarie 1963 aproa R.F.G., indicele oficial al costului vie perioada dinlre cele două războaie viste se afiă Italia, Japonia, Austra
temberg aceasta înseamnă concedie ianuarie 1963, numărul lor a cres pe 29,3 miliarde dolari. Aceasta În ţii a crescut din 1958 pînă la mijlo mondiale, în 27 de ţări capitaliste au lia şl Canada. Potrivit unor date nco-
rea imediată a tuturor angajaţilor). viitorul succesor al cancelarului cut la 1.3-14.646. seamnă o creştere de aproximativ cul anului 1962 cu 10 la sută, în avut loc 177.000 de greve, la care ficialo, citate de ziarul „Times“, iu
6 la sută (1,6 miliarde dolari), fată Belgia — cu 5 la sulă. au participat 80,8 milioane de oa 1962 in Italia s-au pierdut t8.750.000
Adcnauer, a fost trimis la Mannheim * Numărul şomerilor este in creş de 1 ianuarie 1962, relatează publi meni ai muncii, în perioada 1946 — de zlle-muncă. ’n aceeaşi perioadă,
tere şi in Marea Britanic. Fată de caţia franceză „Agence Economique 1900, in aceleaşi ţări au avut loc in Franţa s-au pierdut peste 5 mi
unde a participat la tratative cu re 1962, cind se numărau 478.833 de ei Financiare“, referindu-sc la eva 2î0.600 qreve, la care au participat lioane de zile-niuncă, iar anul aces
şomeri, in prezent numărul lor este luări ale Ministerului Agriculturii ta, numai în două luni şi jumătate,
prezentanţii sindicatului metalurgist, de 644.771 (împreună cu Irianda de al S.U.A. * In R.F. Germană a fosl pregătii 188,2 milioane de oameni. Cu alte s-au pierdut aproximativ tot alît
nord). (ie multe zlle-muncă.
dar fără să obţină vreun rezultat. ° In ultimii trei ani, costul tra un proiect de lege care prevede cuvinte, tn aceste ţări capitaliste, h n 1902, numărul total al grşviş-
® „In America de astăzi, femeia tamentului medical în S.U.A. a fosl creşterea cu 25 la sulă a cheltuieli tn ultimii 15 ani au participat Ia “ tilor a atins în R.F.G, 200.000 da
Reprasâ’unî sîngeroase în Iordania este considerată o persoană de im intr-o permanentă creştere ajungînd. lor oamenilor muncii pentru onora greve un număr de peste două ori oameni, tn timp ce in cei trei ani
portantă seaindară, in special in do în noiembrie anul trecut, la un nivel riile plătite medicilor şi dentiştilor, mai mare de oameni ai muncii de- precedenţi (1800 — 1962) au fost în
meniile economic, politic şi juridic de 115. fată de nivelul anilor 1957-59, cu 15 la sută a cheltuielilor de in cil in perioada de 20 de ani dintre
al vieţii socieiătii" — la această considerat drepl 100, relatează zia ternare in spitale, cu 10—30 la sută primul şt cel de-al doilea război grevă numai 60.000 de muncitori.
concluzie ajunge revista „New York rul marii finanţe americane „Wall S n Belgia, în primele opt luni
AMMAN 29 (Agerores). — ţia France Presse, continuă să fio Times Magazine“. „Atitudinea fată Street Journal“ Iar recent, ziarul a cheltuielilor letale pentru asisten mondial. “ ale analul 1962, s-au pierdui tn
sever controlate de armată. Restric de femeie in S.U.A. — scrie „New „New York Times“ recunoştea că în ţa medicală a asiguraţilor şi fami fcn itmp ce tn anul 1954 la lup-
Autorităţile iordaniene continuă ţiile de circulaţie se menţin în tim York Post“ — situează Statele Uni cursul anului 1962, conform unor liilor lor şi, în afară de aceasta, sfi * ta grevistă au participat î 3,8 total din cauza grevelor 101.500 zile-
campania de represiuni împotriva pul nopţii la Nablus, Hebrcn şi alte te in nivelul celor mai înapoiate date preliminare, americanii au plă om faţă de 91.600 In tot anul pre
participanţilor la demonstraţiile care localităţi. ţări din lume“. tit medicilor de patru ori mai mult se majoreze su 2 ta sulă cotizaţiile milioane persoane, tn anul 1931 Ia cedent.
nu avut Ioc cu citeva zile în urmă decit. cu 16 ani în urină.
1:i întreaga tară. 'k * Inir-o scrie de lări membre ale lunare pentru asigurări sociale. lupta grevistă au participai peste rl
AMMAN 29 (Agerpres). - Pieţei comune, în ramurile indus ° In Turcia, salariul mediu lunar
După cum relatează ziarul marocan După cum relatează agenţia France triei unde lucrează femei, salariul a 800.000 do funcţionari şi munci 0 In mai toate ţările capitaliste, 60 milioane de persoane. In amil
„A4 Talirlr“ politia a arestat mai mul Presse, ca urmare a intensificării esle inferior mediei pe tară după tori nu depăşeşte în prezent 500 de salariile de bază ale tinerilor sini 1956, la grevele politice au partici
ţi ofiţeri, inclusiv comandantul tra luptei populaţiei iordaniene împotri cum urmează: cu 20 25 la sută în lire. Minimul de trai al unei familii inferioare celor pe care le primesc pat 500,000 de persoane, iar tn anul
pelor trimise în oraşul Nablus pen va regimului regelui Hussein, auto Belgia, cu 37 Ia sulă în R.F.G., cu formate din (rei persoane este de 1961 — peste 50 milioane de per
tru reprimarea demonstranţilor, deoa rităţile iordaniene au decretat stare 10 ia sută in Franţa şi Italia. cel puţin 600 lire pe lună, fără a
excepţională în toate regiunile de include aici cheltuielile pentru tra muncitorii vlrstnici, chiar şi in ca soane.
rece aceşlia au refuzat să tragă îm frontieră ale tării. Au fost introduse ® In ultimii zece ani, costul vie tament. medicamente, necesităţi cul zurile cînd exictă
potriva populaţiei. După cum se ştie, restricţii severe de circulaţie. O cen ţii în Olanda a crescut cu 30 la turale etc. Salariile micilor funcţio
zură exlrom de strictă se exercită sută. Au crescut în mod deosebii nari, care constituie majoritatea, va aceeaşi calificare.
încercarea trupelor de a intra în oraş asupra tuturor convorbirilor telefo chiriile, taxele pentru serviciile co riază Intre 300 şi 350 de lire — re
a f.uferit un eşec. Garda naţională nice şi telegrafice. Ministrul de in munale. Au crescut preţurile la pro lata recent ziarul „Son FIavadiş' Tată un exemplu i iii ş
diD Nablus s-a alăturat demonstran terne, Saiah Majali, a anuntat că dusele alimentare şi obiectele de care apare la Ankara. în Anglia, în in
„toate persoanele care vor viola res- primă necesitate. Biroul central olan dustria construcţii
ţilor. Toiodaiă, relatează agenţia Reu tticliile de circulaţie vor putea fi dez de planificare prevede perspec * Statisticile oficiale arată că în
ter. cinci membri 'ai parlamentului împuşcate fără avertisment de către tive economice nefavorabile şi pen R.F. Germană, peste 300.000 de oa lor de maşini, ti ?M w * S3Év ;f • ? . f c
au iost arestaţi fiind acuzaţi de a fi forţele de siguranţă“. tru anul 1963. meni sini lipsiţi de adăpost, 80 Ia nerii pină la virsta te ?
Instigat populaţia la demonstraţii. Autorităţile au anuntat, de ase sulă din aceştia au sub 45 do ani. de 20 de ani, pri '* '!S Sigla»
menea, că se interzice tuturor per ® In 1961. in industria Germaniei !.500.000 de familii, care au veni mesc doar 60 la
La 28 aDrilie, Shahir al Talib, pie- soanelor să părăsească Iordania fără occidentala au ¦¦ăzut victimă acci turi derizorii, locuiesc în cocioabe. sută din salariul PU, U m mi
şedintele Uniunii naţionale a studen acordul comandantului militar al re dentelor de muncă aproximativ trei La Dortmund. de pildă, peste 2.000 ËëM
ţilor din Iordania a declarat în cursul giunii în caro loaiieşte. milioane de oameni ai muncii, în de familii locuiesc in clădiri aban
unei conferinţe de presă că peste Agenţiile .de presă relatează că Italia — peste un milion în Franţa donate de propiietarii lor, întrucit unul muncitor a- î «VA V ¦ S V ’ I ; ? ! 1':::
600 de persoane, inclusiv 300 de stu studenţii iordanieni de la Ankara, —¦ aproximativ un milion. In R.F.G., nn mai pot fi reparate. dult. <A'v / > ' , s.'
denţi au fost ucise în cursul recen Damasc, Bagdad şi Cairo, au demon
telor demonstraţii de protest împo- strat împotriva regimului lui Hussein 8 In Franţa, poirivil datelor bu- •' ¦ ¦¦
tnva regimului reacţionar al regelui în fala ambasadelor Iordaniei din
îfusscln. aceste capitale. ¦« feste«
In «iuda declaraţiilor oficiale po Metalurgişti! din ti# ^
trivit cărora situaţia din ţară s-ar fi Rheinhausen-M5rs
nn n-, !h7at aţii caphala Cii şi cele (R.F.G.) demon
lalte oraşe ale tării, relatează agen strează pentru ma
jorarea salariilor.
Redacţia şi ad m in is tra ţia ziarului str. 6 M a r t ie nr. 9, T e le fo n 188, 189, 75, 671. T a x a plătită in numerar conform aprobării D ire c ţie i G en e ra le P.T.T.R. nr. 203,326 din 6 n o iem b rie 1949, - Tiparul : în tre p rin d e re a P o li g r a fi c » „1 M a l “ - D eva,