Page 11 - 1963-04
P. 11
Nr. Z573' mrni sociflCisMuiui PAG/3
^^J?BBS!3!SIVaCSR*33
FONTA MULTA, CU CONSUM Cititorii scrin ziarului —
PE COCS SCĂZUT " organele în drept răspund
„Să lucrăm o zi pe lună cu cocs economisit” — CRISTEA GHEOR la dispoziţia cetăţeni comuna Pui. Faptele
GHE — Simeria. Sesi lor din satul Bozeş sesizate de dvs. cores
o iniţiativă mereu actuală zarea dv. a iost înte parchetul necesar pen pund întrutotul reali
tru a se aproviziona tăţii. Lucrurile s-au
In ziarul ,,Drumul socialismului“ fontei şi cere un consum mare de meiată şi ca urmare cu lemne de foc. petrecut aşa cum spu
nr. 2507 din 17 ianuarie a.c. au iost cocs. Practica a dovedit însă că şi s-au luat măsuri prin neţi dvs. în scrisoarea
publicate angajamentele siderurgişti- în aceste condiţii consumul de cocs organele comerciale PAVEL' LUPAŞCU — adresată redacţiei. Or
lor hunedoreni luate în întrecerea so poate fi redus. pentru înlăturarea lip Hunedoara. In legătu ganele în drept ne co
cialistă pe anul 1963. Intre altele, surilor semnalate şi ră cu sesizarea dvs., munică că au luat mă
aici se vorbea despre extinderea la Faţă de luna ianuarie, consumul de îmbunătăţirea aprovi organele competente surile corespunzătoare
toate îurnalelo a iniţiativei furnalişli- cocs a fost redus în luna februarie zionării magazinului de ne comunică că aveţi pentru îndreptarea si
lor de la secţia Il-a de a lucra o zi cu 126 kg. pe tona de fontă la sec produse laclatc din dreptate. Pentru a sa tuaţiei Ia secţia A.C. 6
pe lună cu cocs economisit. ţia I furnale şi cu aproape 205 kg. la oraşul dvs., Sfatul tisface mai deplin ce Simeria.
secţia a Il-a. Mai mult, folosindu-se a- popular al oraşului re rerile oamenilor mun
Pregătind aplicarea iniţiativei la celaşi cocs, la furnalul nr. 4, consu gional Deva ne comu AUREL ŢICLEANU
toate furnalele, Comitetul sindicatu mul a fost redus cu 150 kg. pe tona nică că acum aprovi cii din Hunedoara pri — Hunedoara. Comite
lui de la C. S. Hunedoara, a organi de fontă in luna februarie şi cu 200 zionarea magazinului vind literatura politică, tul executiv al Sfatu
zai în luna ianuarie o consfătuire kg. in perioada t— 28 martie. în se face în fiecare zi beletristică şi tehnico- lui popular al oraşului
de producţie model la grupa sindi seamnă deci că furnaliştii de aici au între orele 5 şi 5,30. ştiinţiîică, s-a trecut la regional Hunedoara ne
cală nr. 4 de la secţia Il-a furnale. manifestat mai multă preocupare pen consultarea întreprin comunică, în legătură
Membrii acestei grupe sindicale, a- MICLEANU AUREL derilor, instituţiilor, a cu cele semnalate de
nalizînd loale posibilităţile de care tru înfăptuirea sarcinii ce le revine — Orăştie. Comitelui dvs., că secţia de gos
dispun, s-au angajat atunci să econo executiv al Sfatului specialiştilor şi a cum podărire comunală a
misească zilnic cile 10 kg. de cocs de a reduce continuu consumul de popular raional Orăş părătorilor. C.L.D.C. De oraşului a procedat
pe tona de fontă, cantitate cu care cocs, că în cadrul întrecerii socialiste tie, cercetînd cele se va a luat măsuri pentru bine, aşa cum prevede
să producă 2,8 tone fontă peste sar ce se desfăşoară aici, această proble sizate de dvs., ne co legea. Ordinea, disci
cina zilnică de plan. Angajamentul mă constituie un obiectiv principal. munică că Sfatul popu a se trimite la Hunedoa plina şi legile trebuie
lor este, desigur, lăudabil. El a fost lar comunal şi Ocolul respectate de toţi.
popularizat în consfătuirile de pro Comitelui sindicatului a început silvic Geoagiu au pus ra mai multă literatu
ducţie ia ţoale grupele sindicale. acţiunea de mobilizare a iurnalişti- ră tehnico-ştiinţifică.
lor la lupta pentru economisirea coc
Şi, cam atit a făcut comitetul sin sului. El a îndrumat însă în permanen TEODOR UNGUR —
dicatului pentru a impulsiona întrece ţă comitetele sindicale în rezolvarea a-
rea in ce priveşte economisirea coc cestei probleme atit de importante. Bibliotecara Aurica Ionescu de la Clubul sindicatelor din Petroşani Propunerile cetăţenilor prind viaţă
sului. Care este situaţia consumului Era necesar ca întrecerea socialistă se bucură de o deosebită apreciere din partea cititorilor. Conştiincio
de' cocs ? zitatea şi promptitudinea cu care-i serveşte, discuţiile interesante pur Experienţa a arătat că traduce anul în curs. Acest plan de mun şi cea a aprovizionării oraşului
să fie urmărită pe bază de grafice, tate pe marginea a numeroase cărţi, au făcut ca spre bibliotecă să se cu apă potabilă. La sursa de ali
In perioada 1 ianuarie — 28 mar- pentru, a se putea interveni la timp rea în viaţă a sarcinilor ce re că a fost prelucrat cu deputaţii mentare cu apă au fost montate
lie, din cauza consumului excesiv de îndrepte tot mai mulţi cititori. Din cele 15.000 de volume, aflate în bi vin sfaturilor populare nu este în prima sesiune a sfatului popu pompe care au mărit debitul a-
cocs, au fost înregistrate pierderi ce acolo unde au apărut greutăţi în rea posibilă fără atragerea şi mobi lar orăşenesc, după alegerile de
depăşesc suma de 530.000 Iei. Numai lizarea angajamentelor. bliotecă, bibliotecara te serveşte in citeva clipe cu cartea solicitată. lizarea celor mai largi mase de la 3 martie. Numeroşi deputaţi pei în conducte.
în luna ianuarie, consumul de cocs cetăţeni la activitatea obştească. au propus, cu această ocazie, ca Tot din rîndul cetăţenilor s-a
a fost depăşit cu 209 kg. pe lona S-a observat că şi în condiţiile ac îl ntrecere pentru calitate problemele ridicate de cetăţeni
de fontă la secţia I-a şi cu 263 kg. tuale, consumul de cocs poate să fie Sfatul popular al oraşului Alba să fie trecute şi în planurile de făcut propunerea reparării tribu
la secţia a Il-a. Tovarăşul Gheorghe In biroul inginerului şef ne aflu Şeful brigăzii o treia este mân I Iulia, sub îndrumarea Comitetu muncă ale comitetelor de străzi. nei stadionului şi a amenajării
Mihăilă, secretar al comitetului sin redus; reluarea iniţiativei „Să lucrăm prototipurile noilor sortimente rea lui orăşenesc de partid, folosind Tot în urma propunerii deputaţi gazonului acestuia. S-a hotărît ca
dicatului, justifică această depăşire o zi pe lună cu cocs economisit“ este lizate. Directorul întreprinderii, iov. drii de tot ce execută oamenii pe 1 variate forme de legătură cu lor o serie de acţiuni importante lucrarea să se facă prin contribu
prin calitatea necorespunzătoare a deci ci! se poate de utilă. Aplicarea Pavel Gara, nu se poate abţine ca I masele a reuşit cu spriji de înfrumuseţare a oraşului care ţia bănească a cetăţenilor din
cocsului. E adevărat, folosirea in acestei valoroase iniţiative la toate să nu le arate. Apoi dă explicaţii: care îi conduce. Spre convingere ) nul acestora să obţină o se se vor executa prin muncă pa oraş. Deja a început ^ strîngerea
cantităţi mari a cocsului nucă în îţi arată produsele ca şi graficul 1 rie de rezultate îmbucurătoare sumei necesare efectuării lucrării
greunează procesul de elaborare a furnalele — aşa cum prevede angaja — Acestea sînt etajere pentru care demonstrează că in luna ia 1
mentul furnaliştilor— a devenit acum flori. Au fost solicitate mult de că nuarie planul producţiei globale al în domeniul edilitar-gospodăresc. triotică au fost repartizate unor amintite.
o cerinţă pentru recuperarea, pierderi tre celătcni. brigăzii a fost îndeplinit in propor 1 întreprinderi ca „Ardeleana", Intr-un viitor apropiat vom lua
lor din primul trimestru al anului. ţie de 129 la sută. iar cel al lunii 1 Pe zi ce trece oraşul îşi schimbă I.I.L. „Horia", moara „Nicolae
Intr-adevăr, etajerele de diferite februarie in proporţie dc 170 la 1 Bălcescu" şi altele. măsuri de extindere a iluminatu
I. CIOBANU tipuri lucrate din metal -şi material înfăţişarea.
plastic sini frumoase. Dar, la între lui public pe străzile Zăvoi şi
prinderea de industrie locala „/. C. De la alegerile din anul 1961 Verde din car
Frimu“ Orăştie au fost realizate în
ultimul timp şi alte sortimente. Tre sută. In ultimul timp a executat, I şi pînă la sfîr- tierul Miceşti va
buie amintite mai ales măsuţele
!Rezervele infam e — mai bine folosite pentru telefon, tot din metal şi ma rafturi pentru magazine, paturi I şitul anului 1962 y începe strînge-
terial plastic, mobilierul şcolar, 1
mobila de bucătărie dc tip I.L.H .-l pentru copii... peste 140 oa rea sumei nece
şi I.L.H.-3, rafturile pentru unită sară construirii
In primul trimestru al anului, fur lui specific de cocs cu circa 7 kg. ţile de desfacere a pîinii şi multe Am fi nedrepţi insă dacă nu am I meni ai muncii nsa^
naliştii din Călan au înregistrat se pe tona de fontă. altele.
rioase depăşiri la consumul specific aminti şi de echipele care lucrea 1 au făcut o serie
de cocs. Numai în lunile ianuarie şi Făcînd o analiză a lipsurilor sem îndeplinirea planului de produc ză la lustruit, la tapiţerie şi vop- I
februarie s-a consumat mai mult cu nalate, comitetul sindical de secţie ţie a devenit ceva obişnuit la aceas 1 de propuneri va S FA T U R ILO R POPULARE unui cămin cul
94 kilograme de cocs pentru fiecare şi conducerea tehnico-administralivă tă întreprindere. In anul trecui a ') tural, tot în a-
tonă de fontă produsă. In luna mar au luat măsuri pentru reducerea con ocupat, un loc fruntaş in întrecerea sitorie care contribuie la obţinerea 1 loroase care ceastă parte ao-
tie, consumul da cocs a fost mai mic, cu celelalte întreprinderi de acest unor produse de bună calitate. Ma 1
fără însă a se încadra în limitele sta sumului de cocs. Astfel, în ziua de gen din regiune. Şi acum colecti riana Lache şi Cornelia Cosma I fiind puse în prac N-a trecut decît o lună de la şului etc.
bilite. 19 martie a fost organizat un schimb vul reuşeşte să execute lucrări de s-au dovedit a fi cele mai har I alegerile din 3 martie şi o seamă Intr-un timp relativ scurt s-au
de experienţă cu maiştrii şi munci bună calitate, pe gustul cumpără nice. y tică au înfrumuseţat oraşul. In de propuneri au prins viaţă, iar
Nerespectaraa consumului specific de torii de la caupere şi staţia da epu torilor. Este suficient să arătăm că T această perioadă pe multe străzi altele se vor realiza treptat. De înfăptuit o serie de lucrări im
cocs se datoreşte pierderilor mari de rare a gazelor. Cu acest prilej tov. nici în anul trecut şi nici în primul Oameni harnici întilneşti şi la a desfundate s-au împrăştiat 10.100 pildă, în urma propunerilor fă portante pornite din iniţiativa
căldură la cuva furnalului nr. 2, pre Simion Stănculea, Gheorghe Ancuta trimestru al acestui an, întreprin secţia mecanică. Muncitori ca Lu cute în mai multe circumscrip- cetăţenilor. îndeplinirea acestor
cum si întirzierii punerii în funcţiu şi Anton Dumitrescu au prezentat derea n-a primit nici o reclamaţir dovic Habar. Ioan Pricăjiţii, Gheor 1 m.c. pietriş, s-au construit 3.400 .ţii electorale, comitetul executiv propuneri se datoreşte în mare
ne a taizărului nr. 3. O mare canti privind calitatea lucrărilor. Aşa ghe Darabant, Avram . Mocanii şi I parte deputaţilor care desfăşoa
tate de aer cald s-a pierdut la îm cite un referat axat pe folosirea mai stînd lucrurile, am ţinul să cunoaş alţii, posedă o bună calificare, reu 1 m.p. trotuare din dale de beton, a procurat 2049 pomi ornamen- ră o muncă organizată şi plină
binarea flanşelor şi şuberelor. bună a rezervelor interne. O altă tem mai îndeaproape pe cei care şind să fie mereu în fruntea în s-au efectuat 4.000 m.p. rigole,
măsură este confecţionarea unei to execută lucrările amintite. împreu trecerii. as--aouu plantat 3.200 pomi-ornamen
Nici comitetul sindical de secţie nu nă cu inginerul şef am trecut din tali, prin muncă patriotică şi din
s-a preocupat insă în suficientă mă be „Sundgreen" cu ajutorul căreia secţie in secţie, asistind la felul coniribuţia bănească a cetăţeni- tali care se vor planta m curmd. de răspundere. Deputaţii, în fie
sură de axtinderea valoroasei ini se va putea determina rezistenta coc cum muncesc oamenii. Mai intîi. am
ţiative a tov. Simion Stănculea pri sului şi stabili precis consumul de parcurs cele citeva încăperi. ale Dacă la l.l.L. C. Frimu" 1 lor s-a amenaiat un ştrand pe ma In acest scop deputaţii Iuliu To care sîmbătă seara, se întrunesc
vind.,,,ridicarea temperaturii aerului cocs pe fiecare şarjă de fontă. secţiei de timplârie. La sortimen lul Mureşului, s-au terminat lu por din strada Dobrogeanu Ghe- în scurte şedinţe cu comitetele
insuflat în furnal <ru minim 20°C. Or, tele mobilier şcolar şi mobilă de Orăştie au fost obţinute rezultate 1 crările la terenul de volei, s-au rea, Aiadar Pogani din strada de cetăţeni pe străzi, cu cetăţe
este cunoscut că realizarea acestui GHEORGHE ŞTEFAN bucătărie lucra brigada condusă de bune, alit in cc priveşterealizarea 1
obiectiv duce la reducerea consumu preşedintele comitetului sindical Elorca Mic. M îinilc îndeminalicc planului de producţie cit şi execu 1 amenajat mii de m.p. de zone Puşkin şi 23 August, Dumitru nii, discută şi stabilesc lucrările
ale harnicilor muncitori din briga Torsan sectorul Cetate, Iuliana
de la secţia furnale a Uzinei dă executau lucrări frumoase, trai tarea unor lucrări de bună. cali I verzi. Farkaş din strada Călăraşi au mo care urmează a fi îndeplinite în
„Victoria“ Călan nice. A ici planul trimestrial a fost bilizat cetăţenii din circumscrip săptămîna următoare. In felul a-
îndeplinii cit mult înainte de ter tate, ele se datoresc şi g rijii con 1 In adunările populare ce au a- ţiile electorale respective şi au cesta se întăreşte tot mai mult
men. ducerii întreprinderii pentru înzes 1 vut loc cu prilejul alegerilor de fost săpate gropile necesare plan
1•j la 3 martie, din rîndul alegători tării pomilor. In următoarele zile legătura lor cu măselei Ceea ce
Brigada a doua condusă de co itrarea secţiilor cu utilaje şi pen lor s-au ivit noi propuneri. Cele se vor planta circa 1.000 bucăţi
munistul Petru Eand.ru. executa 240 propuneri înregistrate cu a- trandafiri. In diverse puncte ale aş dori să subliniez este faptul
scaune tapiţate. Toate operaţiile se tru mărirea spaţiului acestora. In cest prilej se referă la reparări oraşului, unde se găsesc scuaruri, că datorită activităţii desfăşura
fac mecanizat. Iii sala maşinilor, prezent este în finisaj o nouă hală 1 de drumuri, electrificări şi extin
Ioan Oancea, D. Balaş şi alţii, mo 1 te pînă acum, cetăţenii văd în de
Cu sprijinul activului voluntar delau lemnul. Alături, în altă sală, pentru vopsirea şi lustruirea scau 1 putaţii pe care i-au ales, în comi
se încheiaţi scaunele. nelor tapiţate. sînt în curs de mon
tare două cazane cu aburi pentru 1 deri de reţele electrice, amena s-a început amenajarea zonelor tetele de stradă, un mijloc de a-
asigurarea încălzirii centrale şi us 1 jări de parcuri şi zone verzi, pa-
La biblioteca clubului munci Tot în vederea popularizării carea cherestelei. De asemenea, au 1 vări de străzi etc. Pentru a avea verzi şi a rondourilor pentru tragere a lor la realizarea obiec
toresc al sindicatelor din Gura- cărţilor în rîndul oamenilor fost montate la secţia mecanică o evidenţă clară a propunerilor, tivelor propuse de ei, menite să
barza se desfăşoară o intensă muncii, la sălile de cultură de la I Comitetul executiv al sfatului flori.
muncă de popularizare a cărţii. blocurile pentru nefamilişti au două freze şi o maşină de ascuţit popular a luat măsuri de întoc Cetăţenii din cartierul Miceşti ducă la înfrumuseţarea continuă
In ultimul timp, au fost reor fost organizate numeroase recen scule. Au fost construite pe plan I mire a unei situaţii a tuturor pro a oraşului.
ganizate cu sprijinul activului zii de cărţi. De apreciere bine ) punerilor, repartizate pe categorii au propus prelungirea ^traseului
voluntar, bibliotecile mobile de meritată s-au bucurat recenziile local şi sînt in curs de montare 1 autobuzelor I.G.O. pînă în această Sub îndrumarea comitetului o-
la gurile de mină, precum şi de cărţilor „Moromeţii" de Marin 4 strunguri pentru lemn, un dispo 1 parte a oraşului. Studiind pro răşenesc de partid, bizuindu-se şi
la Atelierele centrale Crişcior şi Preda şi „Pămînt desţelenit" de
blocurile pentru nefamilişti. De M. Şolohov. La întocmirea şi zitiv pentru curbarea lemnului şi ] de lucrări şi termene de execu blema ridicată, Comitetul execu în viitor în activitatea sa pe ma
la aceste biblioteci împrumută prezentarea lor şi-au dat con altele. I ţie. tiv a luat măsuri practice şi în- sele de cetăţeni, comitetul exe
zilnic cărţi un număr din ce în cepînd cu data de 1 aprilie tran cutiv al sfatului popular orăşe
ce mai mare de mineri. Fruntaşi cursul tovarăşii Maria Sturza, Entuziasmul şi priceperea munci I Din totalul propunerilor s-au sportul cetăţenilor pe această ru nesc Alba Iulia se va strădui s ă ,
în munca cu cartea s-au dove torilor, înzestrarea secţiilor cu noi 1 tă se va face cu autobuzul. De
dit a fi tovarăşii Ioan Mihoc, Constantin Şerban şi Nicolae utilaje, buna organizare a întrece 1 stabilit a se realiza în cursul a-
loan Faur şi Ioan Guga, respon
sabili de biblioteci mobile, Hărduţ. rii socialiste, contribuie la execu 1 cestui an 135, iar restul se vor asemenea, în luna aprilie cu spri îndeplinească cu succes sarcinile
jinul cetăţenilor vom amenaja un
I. PÎR V A tarea unor produse dc larg consum 1 înfăptui în anii 1964 şi 1965. Pro parc în faţa cimitirului eroilor ce-i revin.
corespondent punerile planificate a fi executa- iar altul la intersecţia străzilor
aşa cum doresc cumpărătorii, con 0 tate în cursul anului 1963 au Gheorghe Dojă şi Mărăşeşti. EMIL COMŞA
1 preşedintele Comitetului executiv
tribuie la creşterea prestigiului în 1
treprinderii. 1 fost înglobate în planul de mun Una din propunerile cetăţeni al Sfatului popular orăşenesc
1
V. ALBU Alba Iulia
că al Comitetului executiv pe lor, rezolvată doar parţial, este
.-AL VII-LEA C O N C U R S A R T IS T '!C această formaţie apreciată ca cea strădania tinerilor din acest sat Spectacole reuşite
mai bună. de a pregăti pentru concurs
PE S C E N A C O N C U R S U două formaţii. Faţă de posibi Duminică, circa 450 de oa
In continuare au apărut pe lităţile satului lor, se poate apre meni ai muncii din Dobra au
Ziua a fost mohorîtă, cu cerul scenă, integrării mai organic în Vlad Ştefan, sînt doar cîţiva scenă formaţiile căminului cul cia că aceste formaţii s-au com luat loc în sala căminului MORAR PERSIDA,
închis şi cu ploaie măruntă, ca cadrul textului a unor aspecte dintre cei care au făcut parte tural din Ighiu. Curiozitatea a portat bine. A reţinut atenţia cultural din localitate pentru colectivistă fruntaşă şi soprană a
de toamnă. Oamenii n-au ţinut locale, ea ar fi fost mai mobili din această formaţie. fost justificată. De cîţiva ani, to spectatorilor şi a juriului în mod a urmări pasionanta întrece
însă cont de aceasta. La cămi zatoare, cu mai mare eficacitate. varăşii din Ighiu au fost criti deosebit clarinetistul Borca Gli- re a amatorilor, desfăşurată corului din Roşcani-Mihăieşti.
nul cultural din Cricău au venit In timpul dansului, cineva din caţi pentru slaba activitate cul gor care, prin calităţile sale, cu în cadrul fazei intercomunale
din satele vecine — Ighiu, Ighiel, Dar dacă formaţiile de mai prezidiu a făcut o remarcă pe turală ce se desfăşura aici. Pre siguranţă va face faţă cu succes a celui de al V ll-lea concurs RELIGIA OGNEAN,
Bucerdea — sute de artişti ama sus au avut unele deficienţe, care m-a rugat s-o consemnez. zenţa în concurs a unui cor, a şi fazelor de concurs următoare. artistic. Rînd pe rînd, forma colectivistă din acelaşi sal, face
tori pentru a se întrece pe sce Preşedintele gospodăriei colecti brigăzii artistice de agitaţie, a ţiile artistice de pe raza co parte: din corul căminului cultural,
na concursului în cadrul fazei echipa de dansuri s-a comportat unui taraf, a soliştilor, a confir Tn cadrul concursului s-au munelor Roşcani, Lăpugiu şi
intercomunale. Sala căminului, la înălţime. „Căluşarul“ şi „Fe ve din Cricău, care s-a ocupat mat însă drumul bun pe care bucurat de apreciere şi forma Dobra, coruri, echipe de dan
deşi mare, a devenit neîncăpă- cioreasca", prin execuţia lor ire mult de această formaţie, n-a aceştia au pornit. ţiile artistice ale căminului cul suri populare, o brigadă ar
toare. Colectiviştii au ţinut cu proşabilă, au stîrnit ropote de putut sta în sală. S-a urcat pe tural din Bucerdea — corul şi tistică de agitaţie, precum şi
toţii să asiste la această între Deşi mic faţă de posibilităţile brigada artistică — şi în mod solişti vocali, însumînd peste
aplauze pe deplin meritate. Echi scenă şi din culise, alături de co de care dispune Igliiul, corul a deosebit soliştii v o c a li: Borza 300 de artişti amatori, au pre
cere a cîntecului şi dansului. To pa formată numai din colecti lectivistul Şuteu lacob, neîntre Iost omogen, bine instruit. El s-a Aurel, Căliman Ileana, Miclea zentat spectacole reuşite, răs
tul a fost pregătit din timp, de vişti, majoritatea cu tîmplele al cutul viorist, care a întreţinut impus prin sensibilitatea inter Maria şi Muncuş Gheorghe. plătite cu vii aplauze de pu
aceea, concursul s-a desfăşurat bite, au pus în valoare vechi permanent prin arcuşul său rit pretării. blic.
bine. dansuri locale, dîndu-le semnifi mul viu al dansului, a urmărit *
caţii noi. Drăgan Cornel (lui Tra- pas cu pas fiecare mişcare a Ca şi în formaţia corală din Cri Au plăcut îndeosebi coru
Cei dinţii au apărut pe scenă cău, aici există multe elemente Faza de concurs de la Cricău rile din Roşcani-Mihăieşti (o
artiştii amatori din Cricău. Co- ian), Şandru Ioan (lui Florean), dansatorilor. Echipele din Cricău talentate. Aceasta a dovedit-o a fost reuşită. Ea a demonstrat formaţie tînără, cu mari posi
¦rul, pe patru voci, format în ma atit brigada artistică de agitaţie, că aici s-a muncit serios pentru bilităţi) şi Dobra, echipele de
joritate din colectivişti, deşi in Roşu Nicolae, Corpadie Toan, şi-au încheiat spectacolul cu cit şi solistele Barbu Safta şi pregătirea ei, că pasiunea pen dansuri populare din Teiu,
suficient dc finisat, a dovedit Ureche Valentina. tru^ frumos cuprinde mase din Făgeţel şi Lăpugiul de Jos şi
¦reale posibilităţi de afirmare în ce in ce mai largi de oameni ai brigada de agitaţie din Dobra.
Căminul cultural din Ighiel muncii de la sate. Eforturile artiştilor amatori
viitor. Desigur, repetiţiile făcute s-a prezentat la concurs cu o din aceste formaţii au fost în
în continuare vor înlătura aceas brigadă artistică şi cu o echipă I. CIOBOFA cununate de succes. Spectato
tă deficienţă de moment. de dansuri. Merită subliniată rii le-au răsplătit cu puternice
şi îndelungate aplauze.
Un fapt ce merită subliniat F A Z A PE ÎN T R E P R IN D E R E
este că în cadrul corului din Cri Este regretabil faptul că
cău există cîntăreţi buni, care Mai bine de patru sute de ar cali, instrumentişti şi dansatori. Intre brigăzile artistice de agi agitaţie de Ia atelierul de repa din lipsa de preocupare a
s-au impus ca solişti în cadru] tişti amatori siderurgişti s-au Cu măiestria cunoscută, corul taţie s-au remarcat îndeosebi raţii electrice, între ai cărei in sfaturilor populare comunale
concursului. Menţionăm aici perindat shnbătă şi duminică pe cele de ia laminorul de sîrmă, terpreţi amintim pe Tincuţa Bu din Lăpugiu şi Bătrîna, forma
doar citiră dintre cei mai b u n i: scena clubului muncitoresc „Si- combinatului siderurgic, dirijat atelierul de reparaţii electrice şi suioc şi Amos Stoica, instructo ţiile artistice din Lăpugiul de
derurgistul“ din Hunedoara, în- de Constantin Ungureanu, a in C.T.E. II. interpretarea a fost rul brigăzii. Sus şi Bătrîna, neavînd m ij
pe colectiviştii Mezei Maria, treeîndu-se în faza pe întreprin terpretat între altele „Te cînt de un bun nivel calitativ. Au loacele necesare de transport,
Barbu Emil, Rusan Melania şi dere a celui de-al Vll-lea con partid“ de Mircea Neagu, doina fost preţuiţi pentru buna inter Printre bunii solişti instru nu au putut lua parte la fază.
Pintea Aurelia. Ei au fost aplau curs al formaţiilor artistice de „Lino-Leano", cîntecul „Asta c pretare manevranţii Ciocoiu La- mentişti au fost macaragiul Ara
daţi la scenă deschisă. amatori. Rusia“ dc Milintin, valsul „Du mă Gh. de Ia G.S.M. I I şi mai
nărea a l b a s t r ă " de Johan zăr şi Handrca Dumitru, electri- strul Plen Iuliu de Ia reparaţii
Şi brigada artistică s-a prezen Au fost prezente pe scena con Strauss. Formaţia de dansuri, de ciana Timar Emilia, inginerul electrice.
tat, în general, bine. Dacă s-ar cursului corul şi formaţia de sub conducerea Iui Marin Ba Mihai Curcubătă, maistrul Moga
fi acordat mai multă atenţie re dansuri ale combinatului side dea, s-a prezentat în concurs cu Se poate spune că grija pentru
rurgic Iiunedorean, laureate Ia două noi jocuri populare din re Ioan, toţi din secţia laminorul o bună interpretare este eviden
gizării spectacolului, mişcării în cel de-al Vl-lea concurs al for giunea Hunedoara. de sîrmă. tă la toţi artiştii amatori parti
maţiilor artistice de amatori, or cipanţi la concurs, Ia a căror în
chestra semislmfonică, o forma După o îndelungată absenţă de Preocupare pentru stimularea trecere au fost prezenţi peste
ţie de muzică uşoară, I I brigăzi pe scenele de concert, orchestra fruntaşilor în muncă şi criticarea 1.500 de oameni ai muncii din
artistice de agitaţie, solişti vo semisimfonlcă a fost primită cu oraşul Hunedoara.
căldură de siderurgişti, lipsurilor din secţie a vădit şi
B. DAMIANOIU
programul brigăzii artistice de
4
