Page 12 - 1963-04
P. 12
HAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2573
ULTIMELE Evoluţia staţiei automate Luna-4“ Luna văzută
Ia televiziunea
MOSCOVA 3 (Agerpres).
In timpul care a trecut de la lansare, staţia automată „Luna-4" s-a sovietică
îndepărtat de Pămînt cu 216.000 km. Radiocomunlcaţiile cu staţia se men
ţin constante pe frecvenţa de 183,6 MHz. Au fost efectuate citeva mă MOSCOVA 3 (Agerpres). —
surători asupra traiectoriei in sco pul precizării parametrilor traiecto La 2 aprilie, in ziua lansării staţiei
riei de mişcare a staţiei „Luna-4". Informaţiile felemetrice obţinute de automate „Luna-4“ telespectatorii so
la bordul stattel dovedesc că întregul aparalaj funcţionează normal. vietici au văzut satelitul natural al
A 18-a aniversare a eliberării Ungariei Şedinţa comiletfilai cci®r 18 siaic Presiunea şi temperatura din interio rul staţiei sini menţinute In limite Pămîntului pe ecranele televizoarelor
pentru dezarmare le dinainte stabilite. lor.
Adunarea festivă te Ea Budapesta
In noaptea spre 3 aprilie, a avut loc fotografierea obiectului pe fon Recent La Institutul de astronomie
BUDAPESTA 3 (Agerpres). Prezidenţial al R.P. Ungare, membri GENEVA 3. — Trimisul special a declarat că propunerea sovietică dul boitei înstelate. Observatorul din Crlmeea a obţinut o iofograile re- „Sternberg“ din Moscova, cu ajutorul
In seara zilei de 3 aprilie In aju ai Biroului Politic al C.C al P.M.S.U. Agerpres C Benga transmite : prezentind un obiect sub forma unei stele cu luminozitate stelară de 14,5. unui dispozitiv special, la telescop a
nul sărbătorii naţionale a Ungariei şi ai guvernului, conducători ai este Interesantă, a sprijinit totuşi fost adaptată o cameră de recepţie
— Ziua eliberării — la Teatrul „Er- Frontului popular patriotic şi ai al In cea de-a 117-a şedinţă a Comi planul american de reducere cu nu I.a 3 aprilie, ora 18 (ora M oscovei) staţia va avea următoarele coor care a permis oamenilor de ştiinţă
kel“ din Budapesta a avut loc o tor organizaţii obşteşti, membri ai tetului celor 18 pentru dezarmare mai 30 la sută a tuturor ti donate astronomice : ascensiune dre aptă — 10 ore 44 minute, declinaţia sovietici să transmită prin televiziu
adunare festivă a reprezentanţilor corpului diplomatic. prezidată de S. Ţarapkin, conducă purilor de armament, Inclusiv ra — 17 grade şl 40 minute. ne o imagine mărită a Lunii.
vieţii publice din capitala R.P. Un torul delegaţiei Uniunii Sovietice, a chete. Aceeaşi poziţie a fost adopta
gare. La adunare au luat parte Ja- Raportul cu privire la cea de-a fost discutată propunerea sovietică tă de delegatul englez. Observaţiile asupra zborului sta ţlel automate „Luna-4" continuă. Mărirea de 400 de ori a permis
nos Radar, prim-secretar al C.C. al 18-a aniversare a eliberării Ungariei care prevede păstrarea de către Rezullafele acestor observaţii vor 11 comunicate Ia 4 aprilie. telespectatorilor, ca să zicem aşa, să
P.M.S.U., preşedintele guvernului re a fost prezentat de Pal Ilku, membru Apoi S. Ţarapkin a anunţat că la privească Luna de la o distanţă de
voluţionar înuncitoresc-ţărănesc, Ist- supleant al Biroului Politic al C.C S.U.A. şi U.R.S.S. plnă la sfîrşitul viitoarea şedinţă, fixată pentru 5 a- Vladimir Siforov despre acţiunile 1.000 km. Pe ecranele televizoarelor
van Dobi, preşedintele Consiliului al P.M.S.U., ministrul culturii al prllie, copreşedinţii Comitetului vor de cercetare a Lunii erau foarta vizibili munţii, „mările“ ,
R.P. Ungare. celei de-a doua etape a dezarmării prezenta un raport cu privire la numeroase detalii ale suprafeţei lu
MOSCOVA 3 (Agerpres). — TASS Luna va fl primul obiectiv cosmic na nare.
V E Ş T I DIN R. P. U N G A R A generale şi totale a unei cantităţi desfăşurarea lucrărilor Comitetului transmite : tural pe care va călca picior de om.
Dar, a adăugat el, înainte de toate Comentind emisiunea de televiziu
strict limitate de anumite tipuri de conform prevederilor rezoluţiei A- Intr-o convorbire avută cu un co Luna şi împrejurimile el vor fi ex ne, astronomul prof. Dmitrl Martînov
respondent al agenţiei TASS, Vladi plorate cu de-amănuntul cu ajutorul a comunicat că marii condiţiile au
rachete, dunărlt .Generale a O.N.U. mir Siforov, membru corespondent unor dispozitive automate. Una din fost deosebit de prielnice pentru ob
al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., căile eficiente ale acestei explorări servaţii asupra satelitului natural al
Reprezentantul Canadei, Burns, deşi eminent specialist sovletis în dome rezidă in transportarea pe suprafaţa Pămîntului, In acest anolimp cerul
niul radlotehnlcil şi radioeleclroteh- Lunii a unul aparataj automat cu a- absolut senin constituie o raritate.
-*v ev -«te».-*« * nlcil, a declarat că cu ajutorul sta jutorul căruia vor putea fi stabilite
ţiei automate „Luna-4" „se va reuşi in aceeaşi zi, pentru prima oară in
L să se facă precizări asupra fotogra proprietăţile el“. lume, prin televiziune a fost transmi
fiilor suprafeţei lunare obţinute an să imaginea pianelel Juplter cu sate
f Sărbătoarea naţională a R.P. Ungare, e 18-a aniversare a eliberării terior şi să se măsoare cu mai multă 7. G agarin: „ i n v i d i e z
exactitate altitudinea munţilor şi adin- liţii el.
l’ ţării de sub jugul Jascisto-hitlerisl de către Anuala Sovietică, este Lucrările Congresului Organizaţiei clmea Grătarelor de pe Lună". explorator
Meteorologice Mondiale anticipat pe primul
!1 tîmpinată de poporul ungar cu noi şi importante succese In construcţia Cu toate acestea, a spus Vladimir MOSCOVA 3 1Agerpres). al Lunii“
Siforov in continuare, avem Încă „Dacă ar fi să dăm crezare
f socialistă. foarte puţine cunoştinţe despre Lu oamenilor dc ştiinfă, precum şi însuşi să transmită de pe Lună
nă. De aceea, lansarea staţiei enló poeţilor, Luna va fi cea dinţii prima radiogramă pe l’ăminl.
Pornirea cuptorului de la combinatul GENEVA 3 De la trimisul spe- tlcipn la lucrările Organizaţiei Meteo male „Luna-4“ , avind la bord diferite planetă pe ale cărei cărări pră „Dar, după cil se parc, mai
de ciment din Vac cial G Benga: rologice Mondiale. Acest lucru creea aparate ştiinţifice, va oferi, fără în fuite va călca picior de om", a este mult pînă la această rea
ză greutăţi activităţii OMM şi aduce doială, posibilitatea de a se culege declarat cosmonautul sovietic lizare, a spus el. Trebuie să a-
BUDAPESTA 3 (A- treprinderi producătoa Ungare. După intra Cel de-al patrulea Congres al Or prejudicii acestei organizaţii, rldicind noi date preţioase. luri Gagarin. „Invidiez antici flăm cu precizie ce ne aşteaptă
gcrpres). re de ciment din Un rea in funcţiune a ganizaţiei Meteorologice Mondiale obstacole în activilatea şi realizarea pat pe primul explorator al Lu pe planeta vecină. Credem că
garia. Pornirea cupto cuptorului cu toate (O M M ) îşi continuă lucrările. In şe obiectivelor care Ii stau în fată. Răspunzînd la Întrebarea corespon nii“, a adăugat Gagarin. Cos tocmai aceasta este misiunea
In oraşul Vac a fost rului a avut loc cu 12 cele trei clinchere el va dinţa plenară din dimineaţa zilei de dentului cu privire la noile acţiuni monautul nr. 1 ar fi dispus el principală încredinţată statici
'dat in exploatare pri zile mai înainte de putea da un milion de 2 aprilie, prezidată de Viaut (Fran A luat apoi cuvintul N. Androne, in domeniul cunoaşterii corpului cos interplanetare“.
mul clinchet al cupto termen. tone de ciment a- directorul secretariatului şi servicii mic natural col mai apropiat de Pă
rului de calcinare de nual, in timp ce in ţa), preşedintele Comitatului Execu lor Comisiei Dunării, invitat special mînt, Vladimir Siforov a declarat:
la combinatul de ci Combinatul de ci prezent toate fabricile tiv al OMM, au prezentat rapoarte de secretariatul OMM, care a subli
ment de pe Dunăre preşedinţii diverselor comisii ale niat importanta pe care o reprezintă „Este olt se poate de probabil că
ment de pe Dunăre. este cel mai mare o- de ciment ale R.P. OMM, precum şi o serie de delegaţi problemele de hidrologie pentru navi
biectiv al celui de-al din diferite ţări. gaţie, precum şi interesul ce este a-
Cu aceasta a fost ter 'doilea plan cincinal de Ungare produc anual cordat acestor probleme in cadrul Co
dezvoltare a econo In cadrul şedinţei a luat cuvintul misiei Dunărene. N. Androne a rele
minată prima etapă a miei şi culturii R.P. 1,5 milioane de ton» de şeful delegaţiei sovietice, K. Logvi
nov, care a subliniat, prinlre altele, vai, de asemenea, utilitatea colaboră
construcţiei uneia din ciment. că în prezeni există o situaţia anor rii dintre Comisia Dunării şi OMM şi
mală în cadrul acpştei organizaţii prin importanta acordului intervenit în
cele mai moderne In- faptul că una dintre marile puteri ale 1962 cu privire la cooperarea între
lumii, Republica Populară Chineză, es cele două organizaţii.
Sporirea producţiei de rulmenţi la Debreţin te privată de dreptul legitim de a par-
BUDAPESTA 8 (A- ori mai mult decît ca acest scop în uzină
gerpres). pacitatea proiectată. sint instalate noi linii
Uzina de rulmenţi In anul 1963 uzina automate pentru pro GreYa minerilor Iraocezi P©iî«5ca rssisfä a guvernului sud-african Ne w in : ^outraîitsiea
'din oraşul Debreţin a urmează să-şi sporeas ducţia iu flux, se in strictă este politica
produs anul trecut 5,7 că producţia de rul troduc noi maşini mo PARIS 3/corespondentul Agerpres nuă, mişcarea de solidaritate cu gre îra dezbaterea C o m ite tu lu i specia! al O .N .U .
milioane rulmenţi de menţi cu încă aproxi derne.
diferite tipuri, de 1,5 mativ 20 la sula. In
Noi sorsslrucfia zootehnice transmite : viştii se lărgeşte neîntrerupt. Numai NEW YORK 3 (Agerpres). — şl Declaraţiei drepturilor omului. noastră exisrnă
Greva minerilor francezi continuă la regiunea pariziană a fost slrlnsă
BUDAPESTA 3 (A început noi construc strui adăposturi pentru să se desfăşoare In toate bazinele ptnă Ia 3 aprilie suma de 310 milioa La 2 aprilie a avut ioc la New York El a cerut să se Întreprindă „ac RANGOON 3 (Agerpres).
gerpres). ţii pentru sectorul zoo 52.000 de vaci, 100.000 prima şedinţă a Comitetului special ţiuni urgente“ pentru a determina gu Luind cuvintul la conferinţa repre
tehnic. In acest an, a- porci. 100.000 de ovi carbonifere din Franţa cu aceeaşi in ne franci Vechi. Totodată, congresul însărcinat de Adunarea Genîrală a vernul Republicii Sud-Airioane să a- zentanţilor consiliilor pentru proble
O dată cu venirea proximativ 2.000 dc ne, un milion dc pă O.N.U. cu cercetarea politicii rasis bar.doneze politica de apartheid şi a mele securităţii şl administraţiei,
primăverii, cooperati cooperative vor con sări. tensitate şi deplină unitate a tuturor sindicatului naţional al învăţSmtntu- te a guvernului din Republica Sud- cerut tuturor membrilor Organizaţiei generalul Ne Win, preşedintele Con
vele agricole de pro Afrioană. Comitetul este alcătuit din Naţiunilor Unite să adopte măsuri in siliului revoluţionar al Uniunii Bir-
ducţie din Ungaria au sindicalelor minerilor. Iui, care-şi desfăşoară lucrările la 11 state printre care Ghana, Guineea, acest sens, mergind pînă la ruperea mane a declarat! ,,Neutralitatea
R. P. Ungară, Algeria, Nepal, Costa relaţiilor diplomatice şi economice cu strictă este politica noastră externă".
Tratativele Începute Ia 2 aprilie în Toulouse, a Uotărît alocarea unei su P..S.A. Diallo Telli a reamintit, de a- El a făcut apel la menţinerea vigi
Rica şi altele. semenea, că la sesiunea a XVII-a a lenţei din cauza încercărilor reacim-
tre reprezentanţii conducerii minelor me de 3 milioane franci pentru mine In discursul rostii la deschiderea Adunării Generale a O.N.U. s-a ce nil externe de a interveni în tre
rut ca în cazul în care Republica Sud- burile interne ale Blrmaniei. in le
şi couducăiorii uniunilor sindicale sie rii grevişti. Continuă de asemenea lucrărilor, secretarul general al O.N.U., Africană continuă să ignoreze cereri gătură cu aceasta, şeful guvernului
U Thant, şi-a exprimat nemulţumirea le Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca
Popularizarea artei socialiste minerilor, au continuat miercuri Ia strîngerea de fonduri in toate depar- faţă de „atitudinea negativă adoptată să fie exclusă din această organiza a făcut cunoscut că anim o săp-
de guvernul sud-afrlcan în legătură cu ţie internaţională. tămlnă In apele teritoriale ale Bir-
Paris. lamcntele Franţei. In zilele de 1 ş) recomandările şl holărtrile Organizaţi manlel a fost descoperit un subma
ei Naţiunilor Unite privitoare la înce A luat apoi cuvintul Alex Quaison rin străin.
BUDAPESTA 3 (A- '5.000 de conferinfc pe rul universităţilor In ce priveşte tratativele între re 2 aprilie in departamentul Morbihan tarea politicii de apartheid“ . Sackey, reprezentantul Ghanei, care a
probleme ale dezvoltă populare. La. cursurile condamnat discriminarea rasială din Generalul N e W in a acordat o deo
gerpres). rii artei socialiste. N u organizate de aceste u- prezentanţii sindicatelor muncitorilor a fost strînsă suma de 4 milioane Diallo Telli, reprezentantul Gui Republica Sud-Afrlconă, unde, după sebită atenţie necesităţii luptei ho*
In R.P. Ungară se mărul auditorilor la niversităti participă neei, ales în unanimitate preşedinte al cum a subliniat el, are loc un „adevă tărite împotriva corupţiei şl mitei.
aceste conferinţe se 75.000 de auditori. In de Ia întreprinderea de gaz şi elec franci, iar în departamentul Vienne, acestui comitet special, a arătat în rat război nedeclarat între guvernul El a adresat tuturor funcţionarilor
acordă o mare aten ridică la circa 500.000 planurile de cursuri cuvintul său că politica de apartheid rasist şi poporul african“ . de stat chemarea „de a renunţa Ia
ţie educaţiei artistice de persoane. • intră, de asemenea, tricitate şi conducerea acestor între 3 milioane franci. La 3 aprilie, Con promovată de guvernul sud-african, spiritul burghez şl de a-şi îndeplini
a oamenilor muncii. vizitarea de teatre, constituie „una din cele mai grave Comitetul urmează să se Întruneas eu stricteţe obligaţiile lor in inte
Societatea pentru răs- Popularizarea muzi muzee, cunoaşterea prinderi care au început lot la 2 apri siliul municipal al oraşului Dijon, al tragedii ale continentului african“ . Ea că din nou vineri, 5 aprilie. resul ţării“;
ptndirea cunoştinţelor cii, picturii, sculptu monumentelor de ari t. pune in cauză nu numai regulile mo
ştiinţifice organizea rii se face fi cu ajuto- lie şi au durat pînă noaptea iîrzlu, cărui primar este canonicul Kir, a v o ralei, ci şl prevederile Cartel O.N.U.
ză anual cel pufin
ele n-au dat nici un rezuliat. Repre tat o subvenţie de un milion de franci In octombrie
1062 in Japonia a
zentanţii muncitorilor de la între drept fond de solidaritate cu minerii luat fiinţă Noua
asociaţie a femei
prinderea de gaz şi electricitate au francezi. lor Japoneze. In
respins ,,planul Masse“ (după nume
le preşedintelui aşa-numilei „Comisii /
Exponate la Tîrgul industrial din Budapesta a înţelepţilor"), ronsiderindu-1 incom- I Lupte în Oman
plet şi nesalisfăcător. Reprezentanţii
BUDAPESTA 3 (A - Va fi prezentată, de expuse, de asemenea, muncitorilor de la întreprinderea de CAIRO 3 (Agerpres).
gerpres). exemplu, o cameră de materiale decorative
baie complet utilată pentru finisarea clă gaz şi electricilaic au cerut de urgen După cum se arată într-o telegra
La Tirgul indus care ponte fi monta dirilor.
trial din Budapesta tă cu ajutorul unei ţă o întrevedere cu ministrul indus mă primită Ia 2 aprilie de repre
din acest an îşi vor macarale. Producţia Industria construc
'prezenta noile realizări în serie a acestor ca ţiilor va prezenta pen triei, Michel Maurice BoUanowskî. zentanţa de la Cairo a imamaiulut
66 de întreprinderi ale tru prima oară pa
industriei construcţii mere de baie va fi La 3 aprilie la Paris şi în împreju OmanuluL în apropiere de Nizwa —
lor şi materialelor nouri prefabricate de
de construcţie, pre începută in cnrind la rimile sale a fost declarată o grevă capitala Imnmatulul, s-a dat o bătă
cum şi multe organi 9 pe 9 metri, produ
zaţii de proiectări şi uzina de construcţii de două ore a şoierilor şi personalu lie grea între un detaşament al A r
de cercetări. se pe bandă rulantă
din beton armat din lui care deserveşte liniile de autobu matei de eliberare naţională din O-
destinate construcţiilor
Dunaujvaros. Vor fi ze. Greviştii cer majorarea salariilor man şi trupele coloniale engleze.
industriale.
şi acceptarea de către autorităţile Patrioţii din Oman au organizat un
franceze a revendicărilor juste ale atac prin surprindere împotriva u-
minerilor francezi şi ale celorlalte nul post militar englez.
categorii de oameni ai muncii din
Franţa. Nafionalixarea unor
In timp ce greva minerilor conti
S c u rte ştiri © Scurte ştiri © Scurte ştiri ® Scurt® ştiri hofelurî în A lgeria prezent, asociaţia
numără circa 50.000
ALGER 3 (Agerpres). de membre. In
MOSCOVA. — La 2 aprilie, anun privire la vizita pe care a făcut-o in cest marş va constitui un protest îm La 2 aprilie Ahmed Ben Bella, pri cursul lunii mar
ţă agenţia TASS, S. V. Cervonenko, Siria delegaţia guvernamentală alge potriva Intenţiilor guvernului englez mul ministru al Algeriei a anun tie 1963, membre
ambasadorul Uniunii Sovietice în riană condusă de ministrul apărării de a construi submarine atomice în ţat prin radio că C9 de hoteluri al le asociaţiei au
R. P. Chineză, I-a vizitat pe Ciu En- al Algeriei, Huari Bumedienne. După zestrate cu rachete „Polaris“ . geriene au fost puse sub controlul luat parte Ia o
lai, vicepreşedinte al C.C. al P.C. Chi cum transmite agenţia France Presse, oficiului naţional de turism. Aceas serie de acţiuni
nez, şi pc Den Siao-pin, secretar ge in comunicat se arată că convorbirile KATM ANDU. — Corespondentul tă măsură, subliniază agenţia Reu- printre care se nu
neral al C.C. al P.C. Chinez, şl le-a din Kalmandu al agenţiei France Preş- ter, a fost adoptată în urma decla mără şl lupta pen
luminat textul scrisorii din 30 martie dintre delegaţia algeriană şi guver se anunţă că în Nepal a fost iormat raţiei primului ministru Ben Bella tru pace.
a.c. a C.C. al P.C.U.S. adresat Comite nul sirian s-au referit la diverse pro un nou guvern. Regele Mahendra l-a
tului Central al P. C. Chinez. bleme care interesează cele două ţări numit pe dr. Tulsi Giri, prim-rainislru cu privire Ia trecerea in proprieta IN F O T O : Un
grup de membre
Ziarul „Pravda" din 3 aprilie a pu şi s-au desfăşurat „într-o atmosferă al ţării. tea statului a unui milion de hecta ale noii asociaţii
blicat textul integral al scrisorii. de sinceritate şf claritate“ . Delegaţia Regele a numit de asemenea 14 luînd parte la cea
algeriană, se spune în comunicat, a re de pămînt şi a 500 de întreprin de-a şaptea acţiu
VIENA. — La 3 aprilie, cancelarul expus conţinutul schimbului de păreri membri ai Consiliului de Stat, pe care
federal al Austriei, A. Gorbach, a luat îl conduce fostul prim-minlslru dr. K. deri industriale, după ce au fost a- ne unită Împotri
cuvintul Ia şedinţa Consiliului Naţio pe care I-a avut cu conducători ai
nal, prezentînd programul noului gu R-A.U. şi Irakului în problema unită Slngh. bandonale de europenii care au e- va tratativelor ja-
migrat din Algeria în urma procla pono-sud-coreene.
mării independenţei acestei ţări.
vern de coaliţie al Austriei formai ţii arabe. I.a rîndul lor, reprezentan s ai a © a d g e si t s n a Declaraţiile regelui Hassan al If-lea ai barocului
din reprezentanţi al partidelor popu- ţii guvernului sirian au prezentat po
list şt socialist. ziţia Siriei în tratativele pentru crea I
Caracterizînd programul de politică rea unei uniuni federale între R.A.U., BUENOS AIRES 3 (Agerpres). vernului şl elementele rebele (con- mentale ocupă poziţii solide“ . NEW YORK 3 (Agerpres). — franceze în Sahara, Hassan a] Il-lea
externă al noului guvern, A. Gorbach, Siria şl Irak. Potrivit agenţiei France Presse în stiiuiie in majoritate din efectivul Generalii Benjamin Menendez şl La 1 aprilie regele Hassan al Il-lea a declarat că aceste experienţe stîr-
a declarat că el va promova politica tr-un comunicat dat publicităţii de marinei militare) se aflau in punctul al Marocului a anunţat Ia New York, nesc îngrijorare. „Sintem împotriva
externă a guvernului anterior. „Aus LONDRA. — Sub lozinca ,rAiară cu preşedinţia Republicii Argentina in lor culminant“ . Frederico Toranzo Montero, precum şi că în timpul tratativelor pe care le-a experienţelor nucleare in Sahara,
tria, a subliniat A. Gorbach, va res rachetele „Polaris“ , în Anglia va avea seara zilei de 2 aprilie, sc anunţă că amiralii Isaac Rojas şi Arturo Rial, avut Ia Washington cu oficialităţi deoarece sinlein, în general, împotri
pecta cu fidelitate tratatele şi va pro Ioc un marş de 900 de km. de la „ordinea a iost restabilită in ţoale Ministerul de Război anunţă că conducătorii rebeliunii, au părăsit în americane, s-a stabilit că Statele Uni va experienţelor nucleare.
mova o politică de neutralitate per Glasgow Ia Londra, organizat de Co- provinciile Argentinei, inclusiv in o- 15.000 dc soldaţi aduşi de la garni grabă Buenos Aires în seara zilei de te trebuie să-şi evacueze bazele din
manentă“ . milelul celor 100 din Scoţia. După raşul La Plata, unde sediul guvernu zoana Campo Mayo şi din alte gar 2 aprilie Ia bordul spărgătorului de Maroc, începînd din decembrie 1963, Răspunzînd la alte întrebări, Ilas-
cum scrie ziarul „Daily W orker", se lui provincial a fosl reocupat de călre nizoane din apropierea capitalei se în conformitate cu o înţelegere ante san al Il-lea a arătat, între altele, că
DAMASC. — La Damasc a fost dat cretarul Comitetului celor 100 din autorităţilor legale“ . Pe de altă par află In prezent masaţi Ia Buenos Ai- gheaţă „San Martin“ , pierind spre o rioară. Marocul năzuieşte spre o cit inat
publicităţii un comunicat oficial cu Scoţia, Willlamson a declarat că a- te, declaraţii făcute de şefii militari res „pentru a reprima orice tentativă
rămaşi fideli guvernului se arată că de subversiune“ . destinaţie necunoscută. Referindti-se la atitudinea Marocu grabnică unificare economică, cultu
rală şl socială cu Tunisia şi Alcreria.
„lucrurile merg toarte bine“, că „si Agenţia France Presse menţionea Agenţia France Presse menţionează lui fală dp experienţele nucleare
Venezuela; Ciocniri viólenle între patriot! tuaţia este in prezent complet contro ză că in prezent „la Buenos Aires că comandamentul flotei maritime şi-a
domneşte calmul şi trupele guverna proclamat in seara zilei de marţi lo
ialitatea faţă de guvernul Guido.
ş: u n it ă ţ i m ilit a r e lată de către guvern“ . Intr-un alt co C a p tu ra re a unei nave
municat al preşedintelui Guido, se a-
CARACAS 3 (Agerpres). gă desfăşurate de trupele guverna flrmă că postul de radio rebel a fost A î n c e p u t în re g is tra re a c a n d id a ţilo r a c o n tra re v o lu ţio n a rilo r c u b a n i
Lupte extrem de violente se des mentale in Sierra de Coro, regiune capturat de către autorităţile legale.
făşoară in regiunea munţilor Sierra situată în provincia Falcon, Ia apro în a le g e rile p r e fe c tu r a le d in J a p o n ia NEW YORK 3 (Agerpres). — Potrivit agenţiei France Presse, Ia
de Coro inlre unităţi militare gu ximativ 400 km. vest de Caracas Jn seara zilei de 2 aprilie, contra Agenţiile de presă anunţă că nava 2 aprilie cei 17 transfugi cubani au
vernamentale venezuelene şi forma !7 patrioţi venezuelieni au fosl u amiralul Carlos Garzoni, ministru) TOKIO 3 (Agerpres). crat de guvernămint — 2.049'candi militară britanică „H. M. S. London fost debarcaţi la Nassau. Printre ei
ţii de guerilă ale forţelor patriotice. cişi. Ei a refuzat însă să facă cunos marinei, şi-a prezentat demisia, după Campania electorală care a început daţi. Socialiştii prezintă 915 candi derry“ a oapturat în apele teritoriale se află, după cum menţionează agen
Agenţia France Presse, citînd decla cute pierderile suferite de forţele o întrevedere de 20 de minute cu daţi şi sprijină 23 candidaţi inde ale coloniilor engleze din Marea Ca ţia Associated Press, Jerry Buchanan.
raţiile unui purtător de euvînt al ar guvernamentale. preşedintele Guido. Deşi comunicatul în Japonia la 23 mariie pentru ale raibilor o navă avînd la bord 17 con de cetăţenie americană, care „a fost
matei transmite că avioane vene cu privire la demisie nu precizează pendenţi, Partidul socialismului de trarevoluţionari cubani care se pregă eliberat pe cauţiune“ .
zuelene au efectuat bombardamente In acelaşi timp, agenţia France motivele ei, agenţia France Presse gerea candidaţilor în organele auto- mocratic — 230 şi sprijină 39 can teau să săvirşaască o nouă provoca
împotriva poziţiilor ocupate de pa Presse relatează că în această regiu menţionează că Garzoni a renunţat la conducerii locale a intrat într-o nouă didaţi independenţi, Partidul Comu re împotriva Cubei. O a doua navă Unul dintre conducătorii transfugi
trioţi. ne sînt concentrate în prezent im funcţiile sale „în momentul în care etapă. La 2 aprilie s-a anunţat ofi a contrarevoluţionarilor ,,a scăpat“ şi
Purtătorul de euvînt a afirmat că portante forţe armate, care au ajuns luptele dintre forţele credincioase gu cial începerea Înregistrării candida nist prezintă 176 candidaţi, indepen *e află încă în Marea Caraibilor. lor cubani, anunţă agenţia France
în cursul operaţiunilor pe scară lar pînă la 5.000 de oameni, în vederea ţilor. denţii — 900 candidaţi „Koseiren“
declanşării unor noi operaţiuni. Presse, a declarat fără jenă că „nu
Cel mai mare număr de candi (Organul politic al organizaţiei reli
daţi in alegerile prefecturale a fost gioase de masă „Soka Gakkai") — intenţionează să înceteze provocările
prezentat de Partidul llberal-demo- 57 candidaţi. împotriva Cubei“.
R edacţia ?l adm in istraţia ilaru lu i :str. 6 M a rt!« nr. 9. T e le fo n : 188, 1S9, 76, 674. Taxa plătit* în num erar w n fo r m aprobării D lrecjlei G en era le P.I.T.R. nr. 883.828 din 6 n oiem b rie 1949. — Tiparul i în trep rin d erea P o lig r a fia * M a i« — Deva.