Page 13 - 1963-04
P. 13
„Şarjele revîsiei** Ia. SevaP R O LFTARÎ 15ÎN T7TĂ TE TARE?, tT^ITTVA | Vacânfa se termină
cu amintiri plăcuteIn seara zilei de ieri a avut loc festivitatea inaugurării sălii
de spectacole „Fillmon Sîrbu" din Deva. Cu acest prilej Teatrul
de stat de estradă din Deva a prezentat spectacolul „Şarjele
Anul XV. Nr. 2574 V in e ri S m a rtie 19*$ 4 pagini 20 bani revistei“. ^ ?i1 n toate că in această va-
Au participat tovarăşii Virgil Trofin, membru al C.C. al [ ^ canţă timpul a fost destul
^ do rece şi ploios, elevii Şco-
P.M.R., prim-secretar al C.C. al U.T.M., Mihai Ghere, adjunct ^ Iii de 8 ani din Călan şi-au
al Secţiei de propagandă a C.C. al P.M.R., Andrei Cervencovici şi r petrecut timpul în mod plăcut.
Gheorghe Vuşdea, secretari ai Comitetului regional Hunedoara al [_ Vizitele colective organizate la
P.M.R., Dumitru Dejeu, preşedintele Comitetului executiv al Sfa [ Uzina de semicocs şi brichete
tului popular regional, Sabin Botici şi Mircea Ramba, vicepre ţ au fost un prilej deosebit de
şedinţi ai Comitetului executiv al Sfatului popular regional, ac f a cunoaşte locurile de muncă
tivişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din oraşul Deva. [ ale părinţilor lor, de a-şi im-
(. bogăţi cunoştinţele. La iei de
Spectacolul s-a bucurat de un succes deosebit. f atractive au fost şi vizionări-
C le în colectiv a filmelor, v i
vezjnsnana roimBaxmaGJtx x o r ^ ^ rsrv^RXEJUXZixLXJ&JKSBm a
zionări urmate de discuţii.
lucrărilor agricole de primăvară Penlru elevii clasei a 111-a A,
un ritm mai intens fruntaşi la învăţătură, aceasta -j
var. nţă a lăsat amintirea li
Fiecare zi bună de lucru, ganizat o nouă livadă cu meri. peste 3.000 de gropi şi au reuşit nei ( ălăiorii piăcuie. într una
La fel şi colectiviştii brigăzilor să planteze pînă în prezent circa din dimineţi, autocarul O.N.T.
folosită din plin 1.500 de meri şi pruni. în care se aflau 42 de elevi
din Ocolişul Mare, G.A.C. Bretea conduşi de tovarăşa instruc-
In raionul Orăştie, acolo unde Strei, au acordat atenţie dezvol CH. M ANCIU L toare Nicoleia Băloi şi cadre
terenurile s-au zvîntat suficient, tării pomicultură. Ei au săpat corespondent ţ didactice, a pornii la drum
lucrările din campania de pri spre Alba Iulia şi Sibiu unde
măvară se desfăşoară din plin. elevii au viziiat muzeele şi
Folosindu-se fiecare zi bună de vechile monumente istorice.
lucru, pînă acum, pe întregul ra
ion au fost efectuate arături pe CAROL DAVID
o suprafaţă de peste 1.200 ha. din corespondent
care s-au însămînţat cu culturi
din epoca I mai bine de 900 ha. Lucrări în grădina de legume > ecenziile de cărţi, audi-
Totodată, gospodăriile colective L (iile muzicale, vizionarea
din acest raion au plantat pomi La secţia din Deva a G.A.S. Bîr- sămînţat 80 la sută din suprafaţa [ filmelor in colectiv, drumeţiile,
fructiferi pe o suprafaţă de 104 cea, s-au început din timp pregă destinată culturilor din epoca 1 [ inlîlnirile sportive şi, bine-
hectare. tirile în vederea obţinerii unor (pătrunjel, spanac şi sfeclă ro [ înţeles, nelipsitele reuniuni to-
mari producţii de legume. Patu şie). De asemenea, s-au amenajat [ vărăşeşli, au constituit pen-
De asemenea, pe terenurile des rile calde amenajate pe o supra 1.200 m.p. răsadniţe care au [ Iru elevii Şcolii medii „Aurel
tinate culturilor de porumb şi faţă de 2.500 m.p. au fost însă- fost însămânţate cu sămînţă de [ Vlaicu“ din Orăştie, momente
cartofi s-au transportat 83.000 mînţate cu varză timpurie, roşii, ceapă de apă. [ recreative şi educative,
tone gunoi de grajd, iar pe cul ardei, conopidă, gulioare etc., iar f In timpul vacanţei, un ma-
cartofii pentru cele 9 ha. au fost In prezent, muncitorii acestei ^ re număr de elevi al şcolii au
puşi la iarovizat. secţii execută repicatul verzei luat paite Ia numeroase ac-
f ţiuni cultural-educative şl la
Cu cîteva zile în urmă s-au fă timpurii din ghivecele nutritive p cele două excursii organizate
j pe ruta Bucureşli-Braşov-Sibiu.
cut şi plantări şi însămînţări în şi amenajează terenul pentru i- L Conduşi de tovarăşi profe-
rigat. [ sort de geografie şi istorie,
grădină. Astfel, pînă acum s-au ^ elevii şi-au însuşit noi cunoş-
II.IE STANA [ Uliţe despre bogăţiile patriei
plantat cu ceapă 5 ha. şi s-a în corespondent noastre, despre trecutul de
I luptă al poporului, prin vizi-
turile de toamnă, pentru stimu Colectivişti fruntaşi de la G.A.C. Ilia L tarea a numeroase locuri ts-
larea vegetaţiei au fost împrăş [¦ lorice.
tiate 54.200 tone îngrăşăminte In aceste zile şi pe ogoarele solului au transportat în cîmp DRAGOŞ TIMIŞ
chimice. gospodăriei agricole colective din peste 1.000 tone gunoi de grajd. corespondent
Ilia se munceşte intens. Pregătiţi
SIDONJA MUREŞAN Paralel cu aceste lucrări co
corespondentă din timp, colectiviştii de aici au lectiviştii din Ilia au efectuat cu
La filaufela ile desen se </- Plantări şi curăţări de pomi terminat însămînţalul pe 340 răţatul păşunilor pe o suprafaţă ¦]
profundează mai mult cunoştin m.p. răsadniţă, au condiţionat 8 de 142 ha. şi au săpat 800 de
E forturi sporit© pentru ţele teoretice şi practice. Ială-I Colectiviştii din Sarmisegeluza, tone sămînţă şi au însămînţat o gropi din care 320 le-au şi plan iEBe l a M i n i s t e r u l !
în fotografie pe elevul fruntaş raionul Haţeg, paralel cu pregă suprafaţă de 21 ha. cu ovăz. De tat cu meri.
'©ducerea p re ţu lu i de cost la învăţătură Gheorglie Con tirile pentru însămînţări au e- asemenea, pentru corectarea aci Im v ă ţ ă m î n i u l u !
stantin din anul I! al şcolii iectuat şi un mare volum de lu dităţii solului au împrăştiat a- Printre colectiviştii fruntaşi
Întreprinderea noastră este tinără. suri menite să asigure un ritm mai de maiştri dc la grupul şcolar crări în livezi. Astfel, au fost cu mendamente pe o suprafaţă de care au efectuat pînă acum cele Ministerul învăţământului co
Colectivul ei de muncă însă şi-a în mare de lucru, care să ducă la recu minier—Petroşani, care obţine răţaţi pomii de pe o suprafaţă dc 25 ha., iar în vederea fertilizării mai multe zile-muncă se numără munică următoarele : cursurile
deplinit an de an sarcinile ce i-au perarea pierderilor înregistrate in numai note dc 0 şi 10. 80 ha., iar pe alte 14 ha. s-a or trimestrului III la şcolile de cul
revenit. Anul trecut, de pildă, noi ani trimestru I. Am efectuat, în primul tovarăşii Asinefta şi Antonie Mi- tură generală, pedagogice, de
realizat planul producţiei globale cu rînd, o judicioasă planificare a re OeU.M. Cugir artă, profesionale şi tehnice în
aproape o lună de zile mai devreme, paraţiilor capitale, mijlocii şi curente clea, Augustin Holteanu, Andro- cep în ziua de 8 aprilie 1963.
obţinind totodată un spor al produc a utilajelor de la exploatări şi sec
tivităţii muncii de 9,34 la sută peste ţiile de prelucrare, astfel incit tim nic R. Negrită şi alţii.
sarcina pianiiicată la întreaga pro pul de imobilizare a lor să fie cit
ducţie şi beneîicii peste plan de mai scurt. Ia subredacfia noastră voluntară ' SILVIA TOM A
corespondenta
îmbunătăţirea calităţii produselor - o chestiune La toate reperele
190.000 lei. Pentru ca încărcarea gaterelor să de prestigiu pentru fiecare colectiv cu rebutul sub admis
Realizările obţinute anul trecut fie făcută la capacitate maximă, în
vederea creşterii productivităţii la îmbunătăţirea calităţii produselor caţiei acest îi maşini noi "ne-am pre Colectivul atelierului nr. 3 din ca
ne-am propus să le dezvoltăm in a- prelucrare, toate exploatările aparţi este o chestiune de prestigiu penlru ocupai de îmbunătăţirea calităţilor ei drul sccfiei maşini de cusiil n U. M.
cesl an. Cu prilejul dezbaterii cifre nătoare întreprinderii vor fasona fiecare colectiv de muncă în parte, tehnice şi funcţionale. Pentru a se 'Cugir şi-n depăşit in fiecare lună pla
lor de plan — deşi sarcinile sini mai blocurile- în formă paralelipipedică, pentru fiecare întreprindere. La noi îmbunătăţi ca-litalea stratului de ni nul dc producţie ta toate reperele. De
mari. cu -peste 7 la sută decit cele reducînd in ieiul acesla şi pierderile organizaţiile de partid desfăşoară o chel la unele repere ale maşinii s-a pildă la reperele 61, 101 şi 80 s-au
din anul trecut — ne-am angajat la operaţia dc prelucrare. De aseme muncă politică permanentă in acest aplicat la băile de nichelaj o insta dat peste plan in luna februarie 711,
să depăşim volumul producţiei glo nea, au fost amplasate Ia exploatarea scop cu ajutorul agitatorilor/’a gaze laţie de filtrare. Filtrarea făcindu-sî 970 şi respectiv 1.290 buc. piese. In
bale pe anul 1963 cu 3 la sută, să Ruşchiţa maşini de extracţie, prin telor de perete, lozincilor şi panou in timpul procesului de lucru se exe luna trecută numai in 15 zile s-a pro
reducem consumul specific de nisip folosirea cărora procentul de recupe rilor. a brigăzilor artistice de agita cută băi de nichelaj rapide, redueîn- dus peste plan la reperul 461 — 3.5/
cu 1/2 Kg. pe m.p., iar la şaibe ear- rare va fi maxim. Intersificind desco- ţie. Organizaţiile sindicale au fost în du-se timpul de depunere a acelu buc., la reperul 101 — 1.172 buc. şi
borundum cu 0,01 bucăţi pe m.p. A- pertările Ia carierele Bampoioc, Căr- drumată şi au organizat întrecerea so iaşi strat de nichel de la 45 de mi
cest lucru il putem realiza acordînd piniş, Alun, Căprioara şi Moneasa, cialistă pe bază dc obiective concrete. nute la numai 15 minute.
o atenţie mai mare dozării nisipului am asigurat condiţii optime pentru o Eie popularizează rezultatele şi me
cu apa la hala gaterelor şi printr-o exploatare raţională. todele de muncă, organizează schim Pentru îmbunătăţirea calităţii pie la reperul 50 — 1.474 buc.
mai bună folosire a discurilor abra buri de experienţă etc. Şi organiza selor ia uzinare s-a introdus pe scară In toate lunile şi la toate reperele
zive Ia maşinile de lăiat. Valorificarea deşeurilor provenite ţiile de tineret au fost îndrumate să largă turnarea de preciziî. In pre
din exlracţia blocurilor, prin livrarea mobilizeze masa largă de tineri la zent un număr de 35 de repere se noi am lucrat şi lucram şi in prezent
Au Irecut trei luni din acest an. lor in stare brută şi sub formă de luptă pentru o producţie de calitate execută prin această metodă. Se , cu rebutul sub cifrele admise. La înde
Planul de producţie l-am îndeplinii. mozaic granulat diferiţilor beneficiari, superioară. toarnă în serie 1! repere. Aceasta
Nu am reuşit să ne încadrăm în pre casarea utilajelor care îndeplinesc a- duce ia îmbunătăţirea simţitoare a plinirea şi depăşii ea planului şi îm
ţul de cost planificat, deoarece vo reastă condiţie în scopul reducerii Dacă cu ani in urmă se avea in bunătăţirea calităţii !nodliseior au
lumul lucrărilor efectuate a fost mult chelluieiilor dc amortisment, sînt vedere mai mult cantitatea şi se ne
prea mic faţă de .cheltuieli. Din a- a:te măsuri care vor avea o influenţă glija calitatea, acum problema se calităţii pieselor, la reducerea con contribuit huna organizare a muncii. ]
ceastă cauză numai în lunile ianua pozitivă asupra preţului de cost. pune altfel: să realizăm şi să depă sumului de material, la o mare eco aprovizionarea ritmică cu semifabri- |
rie şi februarie am înregistrat o de şim planul atit cantitativ cit si cali nomie de manoperă, la ieftinirea pre calc a atelierului, creşterea califică- j
păşire de 232.000 tei la preţul de Prin realizarea in trimestrul II a tativ. Acum in fiecare compartiment ţuiţii de cost. In acelaşi scop a iosl iii şi a răspunderii muncitorilor fată
unei producţii globale mai mari cu atenţia tuturor oamenilor, începînd îmbunătăţit procesul tehnologic la de cantitatea şi calitatea muncii. Maiş
cost. circa 80 la sulă decit cea din luna de la inginer şi pînă la muncitor, trii fiind repartizaţi pe repere şi ope
Faţă de situaţia creaiă, noi am ianuarie, cit şi prin iniăptuirca mă mai multe repere ca de pildă la re
surilor arătate mai sus, vom reuşi este îndreptată asupra calităţii. perele G9 şi 131.
îmbogăţit planul M.T.O. cu noi mă- să reducem preţul de cost astiel in
cit să recuperăm şi depăşirea din pri Conducerea secţiei noastre, cu spri Toate aceste măsuri au făcui să raţii au putut asigura tot. timpul asis Aplecată asupra gherghefului tov. Rusalina Jurju din secţia tricotaje
Raiorsu! H a ţ e g mul trimestru. Nu ne vom precupeţi crească calitatea maşinii noastre de tenta tehnică necesară şi au reuşit să
eforturile in acest sens; vom face jinul larg al organizaţiilor de partid. cusut şi datorilă acestui fapl ea se organizeze munca in cnnditiuni opti a fabricii „Sebeşul“ din Sebeş urmăreşte cu multă răspundere tricotarea
Activitatea femeilor toiul ca rezultatul muncii noastre să bucură de apreciere atit in tară cit me. La succesele obţinute de colecti ciorapilor.
ilo la nivelul sarcinii încredinţate. n luat măsuri corespunzătoare p3n- si peste hotare. vul nostru şi-nu adus o contribuţie
la un nivel mai înalt preţioasă tov. ing. Aduni Macedon, Indeminarea şi priceperea o cond uc la depăşirea zilnică a planului cu
PETRU POBREJiNĂ tru îmbunătăţirea simţitoare a calită Paralel cu maşina de cusut „Ilea şclul atelierului. Gheorglie Chirilă, 21—25 Ia sulă.
Zilele trecute a avut loc ple inej. şef la întreprinderea „Marmura“ na“ am început să producem si noua loan liortmes, Gheorglie Slanciu, rec
nara Comitetului raional al fe ţii. Secţia noastră produce maşinile maşină de cusut „Uodica“ . Colectivul tificatori, loan Fiara. Ana Sibişan,
meilor Haţeg. Cu acest prilej Iov. Simeria nostru se va strădui ca şi nona noas frezori. Marin Crăciun, lăcătuş, loan
Victoria Tudoni a prezentat un de cusut ..Ileana“ . Fiecare reper-pie- tră maşină să rivalizeze cu maşinile Mau, reglur şi Clement Slanciu. mais
raport cu privire la munca or similare de pe piaţa mondială, tru.
ganizatorică desfăşurată de că să-componenlă este executată ru
tre comitetele şi comisiile de fe ing. PETRU POPA TEODOR CRIŞAN
multă atenţie, aşa cum prevede teh din secţia de maşini de cusut maistru principal
nologia de fabricaţie pentru ca a- U. M. Cugir
tunci cînd sînt asamblate şi monta
te maşina să funcţioneze aşa „cum
scrie la carte“ . Dc la începerea fabri
mei. In jurul raportului prezen
tat s-au purtat discuţii. Tov. R. L A 2 7DE
Gîrbea, A. Bărbulescu, C. Ghi- cu carc-i învaţă tainele meseriei pe
cei tineri, pentru activitatea sa de
ţescu, M. Lăzărescu, I. Deak au ( căutător neobosit ut noului.
reliefat aspecte din activitatea I»
comitetelor şi comisiilor de fe Aceleaşi cuvinte le-am auzit, cile-
mei făcîncl totodată propuneri Of (clarul huncdorcan Eugen Da- va zile mai tîrziu. pe platforma <>te- nerul. a11 trecut de la vorbă la faptă. lor dc acolo despre un lucru inte — Nu. Despre zgură şi rolul ci O melodic la radio, ori o carte
pentru îmbunătăţirea muncii de lăriei Martin nr. 1. De data aceasta '/.ile la riml se adînccau, pînă la resant. să Ic spună cuvinte care la elaborarea otelului vom vorbi in bună. Cărţi arc dc unde să aleagă
viitor. t mianoiu, vechi prieten, c un însă, despre ftifilelc şi comportarea urc lîrzii. în filele materialelor dr să-i ajute in muncă şi în viată. U-atn lecţia ce urmează. Fetru Cuc. A îndrăgit literatura încă
maistrului s-a pronunţat întregul co specialitate, in discuţii, in calcule. ruga pe dumneavoastră.... Nu ne re din şcoală şi, treptat, şi-a alcătuit
Plenara a adoptat apoi un pian fotograf amator pasional. De aceea lectiv in care munceşte şi carc-l pre Trefilat, strădaniile au dat roade. Din fuzaţi ! Este vorba de o altă preocupare o bogată bibliotecă personală. Feste
de măsuri. ţuieşte ca pe un tovarăş bun. de ele s-a născut o inovaţie. La astu importantă a maistrului: cursul de 200 de volum e: Eminescu, Sadovca-
nu m-a surprins că. in după-amiaza nădejde. Dar. să-l cunoaştem mai Nn i-a refuzat, se înţelege. Dim ridicare a calificării, organizat fie nu, Coşbuc, al(i clasici romîni şi u-
MARIA BRANIŞTEANU bine... parea orificiului cu pricina au fo potrivă, maistrul s-a pregătii minu schimb. Cu regularitate, la sala de niversali. versuri, proză, dramaturgie.
corespondentă * aceea ploioasă dc aprilie, l-am gă ţios pentru aceasta. Tinerilor trebuie cultură, acesta expune muncitorilor Cititori pasionali alîl el cit şi solia.
O npă schimb, maistrul Petru Cuc losit un amestec umed in care au in să le şti preocupările. problemele probleme de specialitate, legate dc Bineînţeles, din bibliotecă nu lipsesc
Cursuri de ridicare \ sit în laborator, înconjurat dc so s-a dus — „puşcă" la inginerul ce-i frămîntă, să răspunzi cum tre specificul meseriei de olelar. Evi cărţile de specialitate: „Gazele in
a calificării trodus grafit uscat. Acum, cînd oala buie la toate. dent, o sarcină de răspundere, fie băile cuptoarelor de elaborat oţel“,
luţii şi clişee. Lucra la nişte poze, Radu Vlădut, adjunctul secţiei : care comunistul Fetru Cuc şi-o duce ..Metalurgia otelului“, „Bazele fizico-
— Aşa nu mai merge, tovarăşe c montată liinc, şi lucrul acesta il la îndeplinire cn tragere clc inimă, chimice ale otelului“ şi încă multe
t după cum mi-a explicai, făcute îm uşa cum dc altfel procedează in în altele. Ştiti ce zice el ? „In general,
inginer! treaga lui activitate. eşti obligat de meserie să le /ii de
(• preună cn cîtiva tovarăşi de muncă, — Dar ce s-a întâmplat ? cărţile astea. Dar eu nu aştept să
t — Pierdem metal. Se scurge otel ţ J nnedoara, blocul 12S, apartamen mă oblige meseria. Vreau să fi în
( în anul trecut, cînd fusese trimis cu tul 9. Aici locuieşte Fetru Cuc totdeauna cu un pas înainte“.
prin orificiul culci înainte de eva
i aceştia pentru specializare în Ceho cuarea completă a şarjei. Că aşa împreună cu solia şi viitorul olelar, ţ ncă cîteva cuvinte despre o pa-
t slovacia. s-o fi muncit, pînă acum, mă rog. cum îi filare maistrului să vorbească M siune mai nouă. Şi-a format un la
Dar ăsta nii-i un motiv să muncim despre fiul său, pe nume Dănuţ, borator foto. Mi-a arătat cu mîndrie
t — Priveşte,' îmi arătă el cn sa şi fie viitor In fel. Pierdem metal în vîrslci de... 4 ani şi ceva. Un că cîteva poze făcute recent.
# tisfacţie hîrlia pusă în baia cu re firet!os fi n-avem voie să fim risi min plăcut, mobilat cu gust, în care
\ velator. încep să se contureze ima pitori ! domneşte seninătatea, bunăstarea. — Uite, aici, mi-a explicat, l-am
ginile. Uite, aici sînt... Ii cunoşti? — Să-(i spun drept, şi pe mine So/âa lucrează de zor la o dante fotografiat pe un bun prieten. 11
mă frămînlă lucrul ăsta. Trebuie lă, Dăinui pune fel de fel de între cheamă...
l-am pozat la Lidicc. Iar acesla, pe neapărat, să găsim ceva. Dar ce ? ! controlează întotdeauna şi maistrul După ce a vorbii la Răcăştie în bări năstruşnice, iar tatăl... Acesla
Cuc, nu se mai produc pierderi de fata a zeci de tineri cc-l ascultau, M i-a spus un nume pe care nu-l
Conducerea cooperativei meşteşu \ pod, în Fraga, e Cuc. Cum ? N u-l — Eu zic că dacăne-am gîndi metal prin scurgere. despre morala socialistă, despre tră se află înlr-o clipă de răgaz, după cunoşteam.
găreşti „Retezatul“ clin Haţeg, in do t cunoşti pe Cuc ? E maistrul schim împreună, om veni noi de hac ri săturile ce trebuie să-l caracterizeze
sipei. Ne prindem ? încă o precizare. Aceasta nu c pe omul nou, a primit din partea o zi de muncă. Preocupări în timpul — Olelar şi el, a continuat mais
rinţa de a satisface cerinţele cres bului A dc la 0.8’.M. 1, secretarul singurii inovaţie Iu care şi-a adus multora mulţumiri pentru frumoasa
— Se-nţelegs. ' din plin contribuţia maistrul de expunere şi invitaţia de a le mai liber? Şi acestea, numeroase. Tea trul. Nu se poate să nu-l şti. E un
cânde ale oamenilor muncii, prin organizaţiei de bază P.M.R. pe schimb şi care. prin aplicarea ei in vorbi şi altădată. A promis. Şi cînd
Şi Petru Cuc, împreună cu ingi producţie a dus In economisirea me promite Petru Cuc ceva. apoi îşi tru, cinematograf, seri plăcute petre om cu multe calităţi. Ji-aş putea
\ schimb. E tînăr, are doar 27 de talului. line cuvînlul. Chiar dacă e obosit, vorbi multe despre el...-
executarea unor lucrări de Galitate * ani. Acum, nu că rni-e prieten, dar după multe orc dc muncă încorda cute la club, alături da cei cu care
\\ P etru Cuc a terminal orele dc tă, aşa cum era atunci cînd s-a y. GHIŞ
tot mai bună, a luat hotărîrea de a i c un otelar straşnic. Un om şi ju ¦* producţie. Se pregăteşte de ple dus Ia Răcăştie... munceşte, ori ea acum, in mijlocul
care. Dar iată, vine la el secreta familiei.
organiza cursuri de ridicare a cati- ( mătate. Dr ce zic că-i un om şi ju rul organizaţiei U.T.M. e ne predaţi Ia curs astăzi,
fieării cooperatorilor. Aceste cursuri mătate ? Despre asta am putea vorbi tovarăşe Cuc ?
se organizează cu cizmarii modelieri, ţ multe. El... — Maistre, şti ce te rugăm ? Bri — Despre regimul termic al cup
¦t gada noastră de agitaţie dă peste toarelor Martin.
In timp ce mîinile-i dibace schim cîteva zile un spectacol la Răcăştie.
cizmarii tălpuitori, croitorii, cojoca bau pozele dintr-o baie de solti(ir Cu acest prilej ne-am gîndit că ar — Nu despre zgură 1
fi bine să vorbească cineva tineri-
rii, frizerii. Ele vor fi urmate de înlr-alta, Eugen mi-a vorbit despre
70 cooperatori. Lectorii sînt recru maistru. Cuvinte calde, pline de in-
taţi dintre cei mai buni meşteri In credere şi respect pentru hărnicia şi
faraura respectivă. priceperea de care dă dovadă Petru
N i CU SBUCHEA Cuc 1n producţie, pentru dragostea
poreiuoudpnt
