Page 14 - 1963-04

trntt».' s 0R K S9Ü IÁ T W Nr. 2574
u^au)

i /—>i—1 1—>i—>r i— ' ‘—1/—*/—1 1 ' / 1r \J OO

Sporirea producţiei de furaje are o deosebită însem- concentreze eforturile pentru grăbirea semănatului bor- P I PĂŞUNILE REGENERATE, PRODUCŢIA DE MASA VERDE
,iăla!e pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi pen- ceagului, lucernei şi a altor culturi furajere, să pregă-

tru obţinerea unor cantităţi de carne, lapte şi lină. Ex- tească terenul care va fi semănat cu porumb siloz, să D/n A CRESCUT DE 4 75 ORt, IAR VALOAREA NUTRITIVA DE 6,50P.L

prrienta unităţilor socialiste fruntaşe arată că produc- execute pe păşuni şi finele lucrări de îngrijire şi şu­

tii mari se obţin acolo unde semănatul şi lucrările de prainsămin(ări. Colectiviştii din satul Lăsau, ra­ cunoaşte faptul că producţia de
întreţinere a culturilor furajere se fac la timp şi la Organele şi organizaţiile de partid, sfaturile popii- ionul Ilia, deţin în proprietate masă verde de pe păşuni şi fi­
un înalt nivel agrotehnic, acolo unde se munceşte cu obştească 200 bovine, 300 ovine şi neţe este destul de scăzută, deoa­
toată răspunderea pentru îmbunătăţirea păşunilor şi fi- lare şi consiliile agricole au datoria să îndrume şi să un număr însemnat de porcine. rece pajiştile sînt invadate de
vegheze ca aceste lucrări să fie executate la un nivel Pe timpul verii hrana necesară spini şi arbuşti. Producţia de
nclelor. Iută de ce este necesar ca în aceste zile, co­ superior, acesta fiind mijlocul principal de care de­ pentru animale se asigură de pe masă verde este slabă şi din cau­
lectiviştii, lucrătorii din G.A.S. şi mecanizatorii să-şi păşunea comunală pe care gospo­ ză că nu s-au luat măsuri pentru
pinde soarta producţiei de furaje din acest an. dăria o are în folosinţă. Cu toa­ împrăştierea muşuroaielor, pen­
te că suprafaţa păşunii nu este tru îngrăşarea şi supraînsămînţa-
U'_J*.—I'—/ ' »—1'—f'—1'—1<— prea mare, datorită măsurilor în­
rea pajiştilor.

treprinse pentru sporirea pro­ Aşa stînd lucrurile, se impune

G.A.C, ducţiei de masă verde ea satis­ ca organizaţia de partid şi consi-
face în bună parte necesarul de liul de conducere al G.A.C. să ia
nutreţuri. măsuri pentru trecerea de ur­

Realizarea sarcinilor in domeniul arate în primăvară, trebuie tăvălugite kg. superfosiat la ha.). Rezultate lol Conducerea acestei gospodării genţă la executarea în cel^ mai
creşterii animalelor depinde in pri- de două ori. Semănatul ierburilor se atit de bune se pol obţine prin ier- îndrumată şi sprijinită îndea­ scurt timp a lucrărilor dc între­
inul rînd de asigurarea unei baze face primăvara cit mai devreme. tilizarea solului, primăvara, devreme, proape de către organizaţia de ţinere şi îmbunătăţire pe păşuni
furajere corespunzătoare. In regiu­ cu urină diluată. partid, a întocmit un plan de
nea noastră, o importantă rezervă Desprimăvărarea tîrzie şi condi­ măsuri bine chibzuit cu privire şi fineţe.
în această privinţă o constituie pă­ ţiile nefavorabile din primăvara Pentru asigurarea unui fond de la aplicarea lucrărilor de între­
şunile şi iîneţele naturale, care se acestui an, impun folosirea fiecărei seminţe de calitate superioară, cul­ ţinere şi îmbunătăţire a pajişti­ in cu
întind pe mai bine de 279.000 hecla- zile bune de lucru, astfel incit în- turile loturilor seminciere se vor su­ lor naturale. Colectiviştii au tre­
re. Păşunatul intens, neraţional şi săminlatul loturilor seminciere să se pune recunoaşterii in faza do înspi­ cut la înfăptuirea planului ime­ jl ~ JL
neîngrijirea pajiştilor naturale, ala­ termine în cîteva zile. De aceea, cat pînă la înflorit la gramineie şi
turi de iniluenţa negativă a unor osie necesar ca loale gospodăriile în afară de înflorii Ia leguminoase. diat după ce a fost întocmit. In Practica a dovedit că dezvolta­ realizînd o producţie de 2.500 kg. lăsîndu-se la cuib numai cîte o
factori naturali a iăcut ca speciile colective, să-şi procure seminţele luna trecută ei au curăţat de ar­ rea cu burilor intercalate prin bostănoase la ha., fără a diminua plantă. Praşila a doua la porumb
valoroase de ierburi perene să se necesare şi să treacă de urgenţă la Recoltarea se face manual cu se­ boret suprafaţa de 10 ha. păşune, porumb constituie un mijloc im­ însă producţia de porumb. De pe s-a făcut mecanic, deoarece vre­
împuţineze, ceea ce a dus la scă­ tnsămînţarea lor. cera sau coasa şi mecanic, cu com­ iar pe 20 ha. cu fineţe au fost dis­ portam de folosire judicioasă a această suprafaţă s-au obţinut jii de dovleci nu au împiedicat
derea producţiei şi a calităţii acesto­ bina, iar ! <rieratul semincierilor cu truse muşuroaiele şi s-au amena­ părtinitului şi totodată de obţine­ furaje cu valoare nutritivă de acest lucru.
ra. De aceea, refacerea şi îmbunătă­ Pentru reuşila culturilor do semin- ajutorul batozelor obişnuite ele ce­ jat şanţuri pentru scurgerea a- re a unor producţii sporite dc 50.000 U.N., ceea ce este echiva­
ţirea compoziţiei ilorislice a pajiş­ ciori o mare atenţie trebuie acor­ reale. După treierat, este indicat (o pei* O dată cu aceasta, în urma furaje. De aceea, conducerea gos­ lent cu producerea a cel puţin Recoltarea s-a făcut după strin-
tilor naturale prin supraînsămînţări dată îngrijirii ior la timp şi în bune seminţele să iie condiţionate cu aju­ analizelor făcute, pe 27 hectare podăriei noastre acordă o marc 50.000 litri lapte sau peste 9.000 gerea cocenilor de porumb, cînd
constituie o sarcină actuală deose­ rondiţiuni. Distrugerea buruienilor torul vînturătorilor, iar apoi cu se­ păşune s-au administrat amenda­ atenţie extinderii acestor culturi. kg. carne. peste 80 la sută din dovleci au
bit de importantă a conducerilor uni­ constituie lucrarea cea mai impor­ lectorul. Seminţele condiţionate se mente ealcaroa.se, iar alte parce­ Inccpind din anul trecut noi am ajuns la maturitate deplină.
tăţilor agricole. tantă. Culturile semănate în rînduri păstrează in magazii uscate, contro- le au fost îngrăşate cu îngrăşă­ cultivat fasole şi dovleci pe în­ Iată cum am procedat la în-
rare se prăşesc de două ori pe an. lînd des starea lor. minte chimice. treaga suprafaţă cu porumb, fără sămînţarea culturilor intercalate. După recoltare am însiiozai
Pentru înfăptuirea el cu succes, cu care ocazie se face piivitul de a stînjeni prin aceasta efectuarea O parte din suprafaţa ocupată cu peste 300 tone coceni de porumb
sint necesare cantităţi însemnate de buruieni şi purificarea. Totodată, la Prin înfiinţarea de loturi semincie­ Gospodăria colectivă din Lăsau mecanizată a lucrărilor de între­ culturi intercalate a fost însămîn- în amestec cu dovleci, în propor­
seminţe din toate speciile de Ierburi culturile dese e necesar să fie dis­ re pe suprafeţe cit mai mari şi în­ este vecină cu cea din Lăpugiu. ţinere a culturii de bază. ţată cu maşinile trase de anima­ ţie de 3 părţi coceni şi una de
perene valoroase. Asigurarea cu se­ trusă scoarţa printr-o grăpare uşoa­ treţinerea lor in bune condiţhmi, se La Lăpugiu însă, conducerea gos­ le, folosind seminţe de dovleac în dovleci. Insilozarea s-a făcut la
minţe în cantităţi suiiciente impune ră, iar la cele rare prin praşile. va asigura realizarea sarcinii cu pri­ podăriei (preşedinte Roman Po- Dovlecii constituie un furaj va­ proporţie de 3 la sută faţă de suprafaţă, între garduri duble
necesitatea organizării producţiei de vire la producerea seminţelor ne­ povici), nu manifestă preocupare loros pentru bovine şi porcine. înfundate cu pleavă.
seminţe de ierburi în fiecare gos­ Producţiile de seminţe la unitatea cesare refacerii covorului vegeial al suficientă pentru creşterea pro­ Pornind dc la aceste consideren­ greutatea boabelor de porumb.
podărie. Piuă în prezent, doar cîteva de suprafaţă pot fi mult sporite pajiştilor naturale. ducţiei păşunilor şi fîneţelor. te în anul trecut am cultivat do­ Pe o altă suprafaţă dovlecii au Pe baza experienţei dobîndite
G.A.C., printre care acelea din satele alunei cînd, suplimentar, o dală cu Drept urmare, piuă acum la a- vleci prin porumb pe 180 ha., fost semănaţi la cuib, tot Ia al în anul trecut, ne-am propus ca
Galda de Jos, Drîmbar, Batiz şi efectuarea primei praşile se adminis­ Ing. MIRCEA SILVESTRU ceastă gospodărie nu s-a făcut cincilea rînd de porumb, iar pe în acest an pe întreaga suprafa­
Băcia s-au preocupat de organiza­ trează îngrăşăminte minerale in doze şef al secţiei de cereale şi nici o lucrare pe pajişti deşi se rînd la 5 m. distanţă între cui­ ţă cultivată cu porumb (240 ha.),
rea loluriior seminciere. Din această moderate (50— 60 Kg. azotat şi 60—80 buri, folosind cile 2-3 seminţe la să însămînţăm intercalat dovleci.
cauză cantităţile de seminţe nu aco­ plante tehnice din cadrul fiecare cuib. Semănatul s-a fă­ De asemenea, vom cultiva dovleci
peră in întregime necesarul. Consiliului agricol regional cut la cîteva zile după însămîn- şi în livezi, pe suprafeţele săpate
ţarea porumbului, administrîndu- în jurul pomilor fructiferi. In
Pentru realizarea sarcinilor cu pri­ se, totodată, la cuiburi cîte 150- felul acesta vom produce o mare
vire la regenerarea pajiştilor, in 200 gr. de gunoi de oaie. Sămîn- cantitate de nutreţ cu o valoare
această primăvară, iiecare gospodă­ ţa s-a îngropat în sol la o adîn- nutritivă ridicată şi de bună ca­
rie colectivă trebuie să acorde o cirne de 5-6 cm. Cînd dovlecii au litate.
atenţie deosebită organizării loturi­ răsărit li s-a făcut prima praşi-
lor seminciere de graminee şi legu­ lă o dată cu cea a porumbului, ION IASCU
minoase perene. Terenul pentru am­
Ing. la G.A.C. din Pianul de Jos

raionul Sebeş

plasarea loluriior seminciere trebuie

ales cu grijă. Cele mai bune tere­ O rg an izăm cu grijă
nuri sint solurile profunde, bogate

în substanţe nutritive şl cu umidi­ conveserui verde
tate normală. Pregătirea terenului

diferă în funcţie de planta premer- re o c u p a re Datorită faptului că ne-am îngri­ din luna mai. Pentru lunile august şi
găioare. jit de asigurarea unor cantităţi în­ septembrie masa verde este asigurată
ra tă destulătoare de furaje, in anul trecut prin culiivarea a 70 ha. cu porumb
Pentru a obţine producţii mari şi gospodăria noastră de stat a depă­ după recoltarea secarei şi a orzului,
de bună calitate, e indicat ca semă­ Pe lingă alte măsuri între­ In ultimii doi ani sectorul zootehnia menea rezultaie sint în general de na­ paie va da un siloz, de bună calitate. şii producţia de laple planificată. Sar­ iar in lunile iunie şi iulie raţiile
natul să se efectueze cu maşina, pu­ prinse pentru sporirea produc­ al gospodăriilor agricole colective din tură subiectivă. Este adevărat că în- In plus, vom introduce in cultură gu­ cinile ce ne revin în acest an cu pri­ animalelor sini formate din legumi­
ţind ii folosită cu bune rezultate ţiei de masă verde pe pajiştile raionul Orăşlie a fost considerabil tr-o oarecare măsură şi seceta a in­ liile furajere, pentru început pc 10 vire la creşterea efectivelor de ani­ noase, Îndeosebi din trifoi masă ver­
semănătoarea S.U. 29. Zîzania, pă- naturale, colectiviştii din Şibot. dezvoltat. Potrivit prevederilor planu­ fluenţai producţia dar, ceea ce a in­ ha., urmînd ca în anii viitori să ex­ male şi a producţiilor lor sînt însă de.
luşul de livadă, golomăţul şi ovăs- dau mare alcn\ie curăţării pă­ lui d i producţie el va marca o con­ fluenţai mai mult asupra recoltei a tindem această cultură. cu mult sporite.
ciorul se seamănă în rînduri rare, şunilor. tinuă creştere şi în acest an, ajuiigind fosl lipsa de preocupare a conduce­ O dală cu repartizarea unor su­
la 60 cm. distanţă, dînd 16— 18 Kg. să numere 9.1U0 bovine (din caro rilor acestor unităţi faţă de alegerea Preocuparea dc care dau dovadă Ţinind scama de faptul că gospo­ prafeţe însemnate pentru cultivarea
seminţe la ha., iar la ovăscior cile In fotografie: Echipa dc 2.700 vaci de lapte), 20.520 ovine. şi pregătirea terenului, faţă de ixecu- în prezent majoritatea gospodăriilor dăria are în folosinţă o suprafaţă mi­ plantelor furajere, urmărim realiza­
10— 12 Kg. Ghizdeiul se seamănă în cîmp condusă dc 7 orna Popa, 2 800 cepele porcine şi 23.000 pasări tarea in epoca optimă a lucrărilor de colective pentru cultivarea pe mari că de păşune, ne-am orientat spre rea unor producţii cit mai mari la
rînduri dese, folosindu-se 14— 16 Kg. lucrează la distrugerea muşu­ maică. Pentru ca animalele să dea întreţinere a culturilor. Drept rezul­ suprafeţe a plantelor furajere valo­ producerea unor cantităţi sporite de hectar. De aceea, terenurile deslina-
sămînţă la ha., Iar sparccta în rîn­ roaielor. producţii mari, aiuil trecut conduce­ tat, unităţile amintite au fost puse roase şi pentru obţinerea unor pro­ nutreţuri prin organizarea conveieru- to aceslor culturi vor ii în mare par­
duri distanţate la 60—80 cm., dînd rile celor mai multe unităţi s-au în­ în situaţia să însiloze/.e cantilăti sub ducţii sporite, constituia o garanţie lui verde. Astfel, în toamna trecută te irigate, iar pe suprafeţe întinse am
40— 60 Kg. sămînţă la lieclar. Semă­ grijit să asigure cantilăti corespun­ necesar sau să pregătească un siloz sigură că pentru viitoarea perioadă am însămînţat în două etape 20 ha. administrat îngrăşăminte minerale.
natul se face la adîncimea de 2-5 zătoare de furaje, aţii pentru perioa­ de calitate mai slabă. d i slabulatie animalele proprietate cu secară masă verde care va ii fo­
cm., în funcţie de mărimea semin­ da de vară, cit şi pentru timpul cil obştească vor avea asigurată hrana losita în hrana animalelor începînd VIRGIL MATEI
ţei, nalura şi umiditatea solului. O animalele au Iost lirănile la grajd, t ’n Ţinind seamă de faptul că baza hra­ necesară. ing. şef al G.A.S. Oarda
dată cu ierburile se seamănă şi o ioc princial in realizarea necesarului nei animalelor în perioada de iarnă Colectiviştii din satul Silvaşul de
plantă indicatoare (secară, orz, ovăz), de furaje pentru perioada de stabu- o constituie porumbul-siloz, gospodă­ A N A BACII A Jos, dau o mare atenţie sporirii pro­ şunea „Faţa Izînei“ s-a curătal mără-
în cantitate de 50—00 Kg. la ha., istie l-a ocupat porumbul destinat în- riile agricole colective din raionul ducţiei de masă verde, prin aplica­ cinişul, s-au distrus muşuroaiele şi
care, răsărind mai repede, dă posi­ silo7ăru, unul din furajele cele mai nostru şi-au prevăzut ca in acest an şef al secţiei creşterii animalelor rea lucrărilor de întreţinere şi îmbu­ s-au administrat amendamente calca-
bilitatea de a se efectua praşila bogaţi in unităţi nutritive şi cu o să cultive porumb destinat însiloză- nătăţire a pajiştilor naturale. Mobi­ roase pe suprafaţa do 27 ha. In afară
oarbă înainte de răsărirea ierburilor. rii pe 488 ha. Pentru obţinerea pro­ din cadrul Consiliului agricol lizaţi de către organizaţia de partid de aceasta, au mai fost executate
După semănat, o lucrare deosebit de şi de către consiliul de conducere lucrări de întreţinere pe 130 ha. cu
raional Orăşlie al gospodăriei. într-una din zilele fînete naturale şi pe o mare parte
importantă este tăvălugilul. Terenu­ trecute, aproape 100 de colectivişti, din suprafaţa păşunii comunale.
din care 34 tineri membri ai orga­
rile mal uşoare şi fn special cele nizaţiei U.T.M., au participat la ac­ Printre colectiviştii fruntaşi la cu­
ţiunea de curăţare a păşunii de veg e­ răţarea pajiştilor se numără Moiso
Gospodăria colectivă din Sîntămăria Orlea, raionul llalcg, taţie lemnoasă şi la împrăştierea do- Para, Ionel Taşcu, Iosif Mariş, Petru
ffre în folosinţă peste 1.000 ha. de păşune, din care 370 lia. lomitei pe suprafeleie de păşuni cu Vasiu, Iosif Duma şi alţii.
se află în apropierea comunei. Cu toate că păşunea comu­ reacţie acidă. In ziua aceea, pe pă­
nală este acoperită în mare parte cu mărăcini, pietre şi mu­ A N A GLIGOR
şuroaie, pînă acum nu s-au executat lucrări de curăţare decîl PETRE FĂRCAŞIU
pe aproximativ 30 ha. De starea păşunii nu se ocupă cu răs­
corespondenţi

pundere nici sfatul popular şi nici conducerea G.A.C. valoare economică ridicată. ducţiei planificate şi Irăgînd învăţă­

Producţiile obţinute au (ost în ge­ mintele cuvenite din lipsurile mani­ -STw - Ce se maiastea a ?
neral bune. La G.A.C. din Pricaz. festate in anul 1962. ele au trecut din
spre exemplu, s-a realizat în medie vreme la alegerea şi pregătirea ţă­

uz 34.000 kg. masă verde la ha., iar ia rmului, majoritatea unităţilor şi-au a- Gospodăria agricolă colectivă din vegetal ? In planul dc perspectivă producţia de masă verde este dimi­
cele din şalele Aurel Vlaicu, Vine­ sigurat din linip sămînţă necesară, salul Sitipelru, raionul llalcg, are cure a fost întocmit se prevede ca nuată mult din cauza acoperirii pă­
Preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular: Unii zfic efi pă­ rea şi Geoagiu cîte 30 — 31.000 kg. (cea mai mare cantitate din soiurile in folosinţă o suplalată dc aproape pe o suprafaţă dc 150 ha. să se şunii cu vegetaţie lemnoasă, nefolo­
şunea asta trebuie curăţată I Eşti de aceeaşi părere? la lieclar. Cum s-a obţinui o ase­ 1-I.D. 203 şi 208) au executat arături 100 ha păşune naturală, din care execute lucrări de combatere a ero­ sitoare şi cu muşuroaie înţclenile.
menea producţie? In aceste unităţi adinei pe suprafelele ce vor ii se­ peste 400 Im. se află in apropierea ziunii solului, iar pc alte 70 ha. acó­ Prin executarea unor lucrări simple
Preşedintele G.A.C.: iŞu zio că au-i şazul. Dă producţie ?i aşa cum s-a acordai o deosebită atenţie mănate cu aceaslă pitiniă, iar pentru comunei. In urma analizelor făcute penle cu pate 40 la sulă vegeta­ dc curăţare, dc îndepărtare a vege­
aplicării întregului complex de mă­ fertilizarea lorenuiui au aplicai în- s-a stabilit că de pc 300 ha. situate ţie lemnoasă să se facă curăţări şi taţiei lemnoase şi distrugere a mu­
suri agrotehnice începînd de la alo­ semnalc cantilăti de îngrăşăminte or­ în Iriipul „Poieni", se obţin în me­ supraînsămînţări. Deoarece aceste şuroaielor, cantitatea de masă verde
gen a şi pregătirea terenului pînă la ganice. Măsurile luate, la care se va dic circa 4.000 kg. masă verde la acţiuni necesită un volum însemnat poate creşte cu ccl puţin 2.500 kg.
insilozarea propriu-zisă. Parcelele cul­ adăuga în viitor o preocupare mai ha., iar de pe alic 100 ha., situate de lucrări, ele vor fi executate în la ha., ceea ce ar asigura obţinerea
tivate cu porumb destinat însilo/ării au alintă pentru executarea lucrărilor in „P/oştina", rezultă 0.000 lig. iarbă marc parte cu sprijinul Consiliului in plus a circa 550 tone nutreţ ver­
fost stabilite pe terenuri fertile, ocupa­ do întreţinere în epoca optimă şi la la lia. agricol raional. de. Această cantitate dc iarbă ar
te în anii precedenţi cu plante bune un nivel agrotehnic corespunză­ permite întreţinerea pc întreaga pe­
premergătoare porumbului ori au fosl tor, vor asigura obţinerea unei Datorită fapt ului că in trecut pa­ Planul lucrărilor de îmbunătăţire rioadă de păşunal a 100 vaci, ceea
bine îngrăşate cu gunoi d i grajd. Se­ producţii medii (pe raion) de cel jiştile au fost folosite neraţional, ele a păşunilor cuprinde şi alte lucrări, ce este echivalent cu realizarea a
mănatul s-a făcut în epoca optimă şi puţin 25.000 kg. masă verde la s-au degradat în marc parte, ceea menite să contribuie la sporirea circa 150 hi. laple sau a unui venit
eşalonat, pentru ca toi în acest fol ha., ceea ce înseamnă că gospodă­ ce a făcut ca procesul de eroziune producţiei de masă verde. Intre aces­ de aproape 300.000 lei. Se pare însă
să se poată face şi recoltarea şi în- riile colective vor însiloza în toam­ să se extindă 'simţitor, iar supra­ tea, un loc de scamă îl ocupă mă­ că acest lucru l-a scăpat din vedere
silozarea, iar pentru dezvoltarea vi­ nă circa 12.200 tone porumb. Aceas­ feţe însemnate să fie acoperite cu surile agrotehnice ce se pol ablica consiliul de conducere al G.A.C. din
guroasă a plantelor s-au executai ta le va permite ca în perioada de iar­ vegetaţie lemnoasă. Prin aplicarea de către colectivişti. In luna trecută Sinpetru (preşedinte Alexe Iosif), de­
două sau chiar trei praşile organi- nă. numai cu porumbul însiîozat, să a- unui complex de măsuri agrotehnice, s-a îngrăşat cu nitrocalcar supra­ oarece pînă 1a. începutul lunii apri­
zindu-se totodată o densitate de sigure o parte dir, furaje. producţia acestor păşuni poate spori faţa de 10 lia.. urmînd ca acum să lie nu se curăţdse nici un hectar de
35.000 — 40.000 plante la hectar. insă considerabil, astfel incit să asi­ se treacă la înfiinţarea unui lot sc- păşune. Este de datoria conducerii
Raionul nostru oferă condiţii deo­ gure hrana necesară pc întreaga pe­ mincier pentru producerea seminţe­ gospodăriei şi a organizaţiei de partid
Am avut însă in raion şi unităţi sebit de prielnice şi pentru cultiva­ rioadă de păşunal pentru aproape un lor de ierburi necesare supraînsămin- să ia măsuri ca in aceste zile, cînd
unde producţia a tost sub nivelul rea sfeclei furajere. De aceea, acum număr trijilu de animale faţă de tărilor. Aplicarea acestor lucrări va în cimp se execută un volum mai
posibilităţilor. La G.A.C. din Jeledinţi. în primăvară, gospodăriile colectivi cele pe care le deţine gospodăria permite realizarea unor producţii mic de lucrări, să fie mobilizate toa­
Şibot şl Mărtlneşti, de pildă, recolta vor cultiva această plantă pe cel pu­ în prezent. sporite de masă verde. La îndemîna te forţele la curăţarea păşunii de ar­
de porumb siloz a fost de numai 12 — ţin 100 ha. Realizînd producţia pla­ colectiviştilor stau însă şi alte meto­ boret dăunător şi la distrugerea mu­
nificată (20.000 kg. la ha.) se vor pu­ Ce măsuri se impun a fi luate pen­ de care duc la creşterea imediată şuroaielor,
16.000 kg. la ha. faţă d i 35 — 40.000 tea obţine cal puţin 2.000 tone sfeclă tru ameliorarea suprafeţelor degra­ a 'producţiei 'păşunilor,. In prezent.
(echivalentă cu 600.000 U.KT.) eaie, !n- date şi pentru refacerea covorului
kg. masă verde la ha. cit se planifica­

fe Ge să ne moi irosi®, io îţfle degeaba ? se. Pftptorll e-aze au condus 1* ase­ silozată în amestec cu pleavă s-au

%