Page 15 - 1963-04
P. 15
Nr. Z374 UKUfflUL oubmlldim PAG. 3
i n t a » m O T » t i n w « w a g s g ; g a 8 » i « á c g ? f e * a » a « á i « i t B » i > « ; * ^ ^ .... r- ir ....... !íi&as?MX!s?*<tiemL2B.
Ma : Rezultatele bune la învăţătură —
prilej de mîndrie pentru fiecare student
tu ©rgaraszarea
La exploatările miniere, ca la rii din brigada de care răspund, Vrei să devii un om folositor so să-şi însuşească ţoale cunoştinţele denţi, pentru ridicarea nivelului ge
orice sector de muncă, maistrul mai ales atunci cînd se ivesc cietăţii noastre, un bun specialist, de care au nevoie. neral la învăţătură, organizaţia
este un factor important de care greutăţi neprevăzute, care necesi stimat şi respectat ? Aceasta depin U.T.M. şi U.A.S., ţinind cont de im
depinde organizarea producţiei, tă îndrumări speciale. Bunăoară, de, în primul rînd, de tine, de mo Bilanţul sesiunii din semestrul I portanţa studiului individual, a re
îndeplinirea sarcinilor de plan. A- cînd lucrez în schimbul de tăiere dul cum tu însuţi te vei strădui să a scos însă la iveală faptul că, ală comandat ca acesta să stea, în pri
colo unde maistrul se ridică la prima mea grijă e ca să ajung înveţi, să munceşti zi de zi, cu per turi de aceştia, mai există în anul mul rînd, Ia baza tuturor preocupă
nivelul acestui rol, munca nu în- primul în abataj. Aici îmi întoc severenţă. II studenţi care neglijează obligaţiile rilor de ordin profesional; apoi, de
tîrzie să dea roade bogate. mesc un mic program de repar lor profesionale, neîndurîndu-se să oarece o serie de studenţi au rămas
tizare a echipelor de tăietori. Am Iată un lucru pe care I-au înţeles renunţe Ia... plimbările fără rost pe în urmă in ce priveşte însuşirea
Sectorul în care lucrez ca mai grijă ca echipele să le plasez pe mulţi studenţi ai anului II — Facul stradă. materiei, colegii lor fruntaşi la în
stru miner, sectorul III, are pon fîşie, ţinind cont de posibilită tatea de explorări miniere de la In văţătură au datoria de a-i ajuta prin
derea cea mai mare de produc ţile fiecăruia. Dacă se întîmplă ca stitutul de mine din Petroşani. T i Avînd in vedere situaţia slabă la toate mijloacele să ajungă cu ma
ţie de la mina Lupeni. Cum e fi într-o porţiune din frontal căr neri ca Ioan Necula, Ilie Rotunjami, învăţătură a unor astfel de studenţi, teria Ia z i ; este necesar, de aseme
resc şi sarcinile care stau în fa bunele să fie neobişnuit de tare, Rozalia Schmith, Ioan Mureşan şi organizaţia U.T.M. şi U.A.S., au or nea, de a se crea o opinie de masă
ţa noastră, a maiştrilor mineri avînd multe cuiburi de sferosi- alţii, se pregătesc temeinic, cu se ganizat consfătuiri profesionale pe împotriva acelor studenţi ce Îngreu
din sector, sînt mari. Mie mi s-a derită, mă orientez ca în aceste riozitate şi răspundere. Studiul indi grupe. In cadrul acestora s-a ana nează prin comportarea lor desfă
încredinţat conducerea abataju porţiuni să repartizez la lucru vidual aprofundat, consultarea aten lizat activitatea la învăţătură a fie şurarea activităţii profesionale.
lui frontal 1 est din stratul 3. tă şi completă a materialului biblio cărui student în parte. Pentru lipsa
de preocupare în această direcţie,
acele echipe care au experienţă
Cunoscînd zilnic preliminarul la tăiere în condiţii de zăcămînt grafic indicat, desele discuţii pe care irosirea timpului liber pe slradă, pre In consfătuirile profesionale pe
pe abataj, încă de la pontaj am mai complicate. In cazul că o a- ie poartă între ei pe teme de spe cum şi pentru practicarea studiului grupe, studenţii anului I I şl-au ex
în vedere să organizez în aşa fel cialitate au făcut ca aceştia să se în salturi, în preajma sesiunii, au primat hotărirea de a da viaţă aces
desfăşurarea lucrului, încît fie semenea situaţie de zăcămînt numere printre fruntaşii Ia învăţă fost aspru crit'caţi o scrie de stu tor recomandări, de a acorda studiu
care miner să poată folosi din persistă un timp mai lung, caut tură ai anului. Ei au înţeles că nu denţi ca Gheorghe Oncioiu, Fran lui atenţia cuvenită astfel incit re
plin, timpul de muncă. Pe baza ca plasarea echipelor cu experi mai muncind cu regularitate, siste cise Hegheduş, Gheorghe Răducanu,
constatărilor din schimbul ante enţă să o fac prin rotaţie în locul matic, vor deveni buni specialişti, Florin Diaconescu, Ilie Augustin şi zultatele sesiunii de examene ce ur
mează să constituie un prilej de
respectiv din frontal. oameni folositori producţiei, a i un
rior mă îngrijesc ca necesarul de In felul acesta scoaterea fîşiei înalt orizont cultural. De aceea, se alţii, cărora examenele le-au adus mîndrie pentru flecare student.
scule şi materiale mărunte pen apleacă cu grijă asupra cărţilor, lio- numai insuccese.
tru abatajul frontal să fie din de cărbune se face în acelaşi tăriţi să le smulgă toate tainele, I. NICO ARÂ
vreme asigurat în magazia din a- timp pe toată lungim ea; nu ră- In scopul îndreptării acestor stu- "*> student
propierea frontalului. Minerii din mîn echipe în urmă cu tăierea şi
brigadă primesc la timp materia nu se produc întîrzieri cu cele W:\Sili/1'
wmmF
lele şi sculele necesare, nu pierd lalte operaţiuni din ciclul de lu W w m im asigura şantierelor cărămizi
din timpul preţios de lucru aş- crări.
teptînd după acestea. In ce pri mmmwMămâ
Intre mine şi minerii din briga
veşte aprovizionarea brigăzii cu da condusă de Spînu Petru de la Organizindu-şi bine munca, Iov. Elena Bucur şi Ghiţa Bildea de Ia bune şi în cantităţi sporite
materialul lemnos necesar tre frontalul 1 est, de care răspund, fabrica „Ardeleana din Alba Iulia, îşi depăşesc zilnic planul a i 3__5
buie spus că merge bine. Maiştrii s-au statornicit legături apropiate la sulă. Anul acesta sectorul ceramic şi-a martie a.c., să ne îndeplinim sarcina strunjit valţurile de la presa de că
din fiecare schimb ţin legătura şi din alte puncte de vedere. A început activitatea încă din luna lunară de plan. Pînă la sfîrşitul lu rămizi normale, s-a reparat ambrea-
între ei şi îşi dau silinţa ca ma devenit un lucru obişnuit ca îm In fotografie: Tov. Elena Bucur 5| Ghiţa Bildea examinind calitatea ianuarie. In tot timpul iernii, atunci nii am recuperat o parte din răroî- jul maşinii de amestec etc.
terialul lemnos pentru schimbul preună să mergem la club să lucrului. cind vremea ne-a permis, am con
următor să fie adus în abataj ascultăm o conferinţă tehnică, să tinuat munca în carieră, in vederea nerea în urmă, dînd peste plan Cuptorul de ardere nr. 1 neaesita
înainte ca acesta să-şi înceapă împrumutăm cărţi de la biblio Fierul re d sa drymy! extracţiei de materie primă pentru şi el reparaţii. Po lîngă faptul că 1
activitatea. Despre aproviziona tecă, legate de munca noastră asigurarea unui stoc tampon de că circa 90.000 cărămizi. La ţiglă ne s-a făcut o reparaţie generală în in
rea cu vagonete goale a abataju din subteran. De ridicarea cu- of m rămizi ude, Acestea le-am uscat for terior, l-am amenajat şl vatra de
lui de care răspund precizez că noştinţelor profesionale ale tine ţat pe vetrele cuptoarelor. După cum vom depăşi planul trimestrial cu deasupra care ne va servi la usca
niciodată nu am aşteptat pînă se rilor mineri din brigadă mă ocup Golecfează m e is'e vechi sat. In grupuri linerii au pornit pe fie am început munca erau condiţii pen rea forţată a cărămizilor ude pe
termină „goalele" repartizate ini cu răbdare. Tînărului miner Pop care uliţă a satului de unde au co tru îndeplinirea cu regularitate a aproximativ 40.000 bucăţi. După cum timp nefavorabil. Pentru îmbunătăţi
ţial. Ţin legătura telefonică cu Constantin i-am recomandat să sarcinilor lunare de plan. Totuşi, din rea transportului cărămizilor de la
dispecerul şi în funcţie de pro citească: „Exploatarea zăcămin se vede, îri luna martie (luxul teh presă în şoproane, am procurat şi
nologic a decurs normal, ritmic.
Acest lucru s-a putut înfăptui pe
de o parte că timpul a favorizat ex
tracţia de materie primă in carieră,
ducţia de cărbune care se plani telor de cărbuni", „Metode avan Organizaţiile U.T.M. din Orăştie ini lectat metalele vechi. In cîteva ore, cauza valului de frig din lunile ia iar pe de altă parte muncii entu montat o nouă bandă transportoare
fică pe schimb cer numărul de sate de lucru", „înaintări rapi ţiază în timpul liber al tinerilor acţiuni ei au colectat pesle 3.000 kg. fier nuarie şi februarie, am fost nevoiţi ziaste depuse do Aurel Ciban, Va- care are o lungime de 200 de metri.
de" şi altele. de muncă pr>'-?.tică. Obiectivul cel sile Lazăr, Anton Breaz, Haţegan
vagonete ce mai trebuie pînă la Preocuparea permanentă pen mai de seamă în aceste acţiuni îl vechi. Plinire cei mai activi Ia aceas- să încetinim ritmul şi chiar să oprim Ion II, Ion Barbu, Kadar Flisabeta, Acestea sînt doar cîteva din mă
sfîrşitul schimbului meu şi înce constituie colectarea unei cantităţi cit lă acţiune amintim pe tinerii colecti munca in cariera de extracţie. Ca Pavel Breaz, Kadar Geza, Ana Far- surile care au fost luate în vederea
putul schimbului următor. tru sprijinirea prin toate mijloa mai mari de fier vechi. Astfel, 70 de vişti Ionel Ancuta, Ignat I.aslău, Io urmare, în aceste luni pianul la că caş. Alexandru Farcaş, lacob Petrol. îmbunătăţirii procesului de producţie.
cele a brigăzii de care răspund tineri din cadrul fabricii „Vidra", mo nel Căta, Victor Munteanu, Cornel rămizi normale a fost îndeplinit doar Traian Brezaia şi alţii, precum şi In lunile care urmează, sarcinile de
Dar aprovizionarea locului de a avut ca rezultat extragerea de bilizaţi de către organizaţia U.T.M. au Crişan, Florea Corne! şi alţii. în proporţie de 82 la sută si respec in urma luării unor măsuri tehnico- plan vor fi mult inai mari şi va tre
muncă cu cele necesare nu este către aceasta, de la începutul a- colectat in ir-o singură zi 7.000 kg. fier tiv 63 la sută. La ţiglă. în luna ia organizatorice la locurile importan bui să recuperăm şi rămînerea in
partea cea mai importantă din nului curent, a peste 3.000 tone vechi care l-au şi predat la I.C.M. In viitor organizaţia U.T.M. îşi pro nuarie am depăşit planul lunar cu te de muncă. urmă din trimestrul I cu aproxima
activitatea mea de maistru. In a- de cărbune cocsificabil peste plan pune să mai iniţieze acţiuni de mun 15 la sută, iar in februarie sarcina tiv 100.000 cărămizi. Pentru aceasta,
bataj am mai mult de lucru. Aco şi realizarea unui randament; me Pentru a colecta 60.000 kg, fier că patriotică pentru a colecta fier încă de la sfîrşitul anului trecut incepînd din luna aprilie vom ex
lo trebuie să acord ajutorul ce diu de aproape 6 tone cărbune vechi cit au ca plan in acest an, ti vechi precum şi a sprijini pe colec de plan a fos* îndeplinită doar 1n am întreprins o serie de acţiuni in tinde munca în trei schimburi. In
rut pentru organizarea cît mai pe post. nerii de la această fabrică au hotărât tiv Işti in alle munci din campania a- vederea îmbunătăţirii producţiei pe prezent, lucrăm la montarea liniei
temeinică a fiecărei operaţii de ca în fiecare săptămînă o zi să parti giicoiă d i primăvară. proporţie de 65 la sută. In luna anul 1963. In cariera de extracţie am tehnologice nr. 2, care va produce
lucru. Aşa se face că în mare par IO AN STOICEA cipe la colectarea fierului vechi. efectuat reparaţia capitală a exca intr-un schimb pastă pentru ţigle,
te timpul de lucru îl petrec Ia LUDOVIC CÂTA martie, o dală cu încălzirea timpului, vatorului cu moi multe cupe, iar în iar în două schimburi cărămizi nor
locul de muncă, alături de mine maistru minor la sectorul III — CORNEA DUMBRAVA corespondent prezent aşteptăm sosirea cupelor şi male sau eficiente, după necesităţile
mina Lupeni corespondent producţia a început să se desfăşoare o dată montate vom putea efectua şantierelor de construcţie din regiu
încărcarea mecanizată a vagoneţilor nea noastră. Am preconizat punerea
Tineri coSecfjţuşfi 5a muncă normal. Am reuşit chiar pînă la 23 cu materie primă. Deocamdată pen in funcţiune a acestei linii la înce
tru asigurarea* în cantităţi suficiente putul lunii aprilie, fapt pentru care
Sporesc vitezele de înaintare patriotică !neţ-. a materiei prime necesară confecţio am luat măsuri de intensificare a
nării cărămizilor am mărit efectivul ritmului de execuţie.
Minerii de la secţia Musariu E. M. conduse de Petru Crişan de la secto Tnlr-una din duminicile trecute, în tinVs-u/1v / t din carieră cu încă doi oameni. Aici
Barza au acordat anul acesta o aten rul — 250 m., Petru Irimie de la fata sediului G.A.C. din Lăpugiul da am organizat munca în două schim Pentru ridicarea calităţii cărămizi
ţie deosebita sporirii vitezelor de — 210 m., sau brigăzile complexe con Jos, raionul Ilia, se strînseseră mai Campionatul republican de şah, buri. Fiecare schimb va asigura ar lor, a rezistentei lor, prin efectuarea
înaintare. duse de Traian Ciocan de la orizon mulţi tineri colectivişti. Ei răspunse- gilă nccesaiă confecţionării a 18.000 unui amestec omogen, vom monta
tul — 120 m., Ioan Bic de la — 150 m. seră chemării organizaţiei U.T.M. de faza regională cărămizi' normale. De asemenea, s-a cămăşi noi ia valţurile fine a liniei
Prin aplicarea de către conducerea a efectua muncă patriotică în vederea intensificat extragerea argilei albas tehnologico nr. 1, iar acum cît tim
secţiei a unor măsuri tehnioo-organi- si altele an reuşit să sporească in colectării fierului vechi ce se află prin tre care prezintă calităţi mult supe pul este favorabil vom transporta
zatorice bine gindite şi printr-o orga ultima vreme vitezele de înaintare cu rioare ce'ei galbene. Pentru efectua nisip in vederea creării unui stoc
nizare judicioasă a muncii in frontu 15-20 la sută. rea în bune condiţiuni a transpor tampon de circa 1.000 tone.
rile de lucru echipe aim sînt cele
Timp de trei zile a avut loc Dintre şahişti s-au remarcat.
la Cugir faza regională pe echi Alexandru Stan şi Pentek Sofia 1
pe a campionatului republican din Deva, Igreţ Cornel şi Alice Sub îndrumarea organizaţiei de
de şah. La întreceri au partici Tîrpescu din Hunedoara, tînărui tului argilei din carieră, am repa bază, ne vom organiza în aşa fel
pat şahişti din raioanele şi ora Mihai Vîlceanu în vîrstă dc 11 rat piuă în prezent 50 vagoneţi. munca, Incit să ne îndeplinim cu
regularitate sarcinile de plan, să dăm
Scrisori din staţiuni Expoziţie: „Cuba dut populaţiei mărfuri în va şele regionale. Iată clasamentul ani şi Ioan Zaharie din Cugir. Şi în fabrică s-au întreprins o se cărămizi de calitate superioară, spri
revoluţionară loare de peste 42 milioane lei, pe ech ipe: locul I Mureşul Deva La sfîrşitul concursului primi rie de măsuri. Aici am montat şi dat
Pe adresele comitetelor sin în imagini“ iar legume şi fructe în valoare — 19,5 puncte; locul I I Siderur- in folosinţă. încă dp la sfirşilul anu jinind, prin livrările făcute la timp,
dicatelor din întreprinderile de aproape 770 mii Iei. Cele gistul Hunedoara — 19 puncte ; lor clasaţi li s-au acordat pla lui trecut, noua linie tehnologică
t Văii Jiului sosesc în fiecare zi mai bune rezultate le-au obţi locul I I I Metalurgistul Cugir — chete şi diplome. nr. 1, care produce circa 60—05.009 iniţiativa constructorilor de a exe
PETRU C IU LA V I’
L zeci de scrisori. Multe din ele In holul Teatrului de slat nut colectivele magazinelor din 8,5 puncte. arbitru cărămizi normale pe trei schimburi. cuta fiecare bloc? de locuinţe, mai
1 sînt trimise de, către oamenii „Valea Jiului" din Petroşani Baia de Criş, Crişcior şi Vaţa In vederea funcţionării în bune con- repede, mal bine.
s-a deschis expoziţia: „Cuba de Jos. diţiuni a acestei linii s-a reparat ali-
L muncii aflaţi la odihnă în fru revoluţionară în imagini". In intîlnire amicala de tenis de masă mentalorul cutiei în care se face do CAROL KLEIN
L fiecare zi sute de oameni ai I. PIR V A şeful sectorului ceramic
moasele staţiuni balneo-clima- muncii, studenţi, elevi, dornici tehnician De curînd a avut loc la Cugir Stoiencscu (Metalurgistul Cugir) zajul argilei cu nisip, in scopul de-
L de a cunoaşte lupta eroică a o intîlnire amicală de tenis de şi Ioan Crişan (Metalurgistul Slntimbru
L terice din ţară. In aceste scri- Prieteni ai cărţii masă între echipele Metalurgis- Cugir). gresării cărămizilor. Tot aici s-au al I.I.L, ..Koria" din Alba Iulia
(. sori, în cuvinte simple, pornite
r din inimă, oamenii muncii îşvi poporului cuban rin şi vizio Numărul prietenilor cărţii din tul din localitate şi Retezatul La individual femei primul loc /% O IE MD \
nează expoziţia. rîndurile tinerilor , utemişti, Haţeg. La masculin a învins echi a fost ocupat de Elena Iuga (R e
exprima dragostea şi recunoş- membri ai organizaţiei U.T.M. pa gazdă cu 5-3 iar la feminin a
[ tinţa lor faţă de partid şi gu- Expoziţia înfăţişează în ima de la secţia spălătorie a prepa- cîştigat echipa haţegană cu 3-2. tezatul Haţeg), locul II de Aneta
[ vern pentru grija ce le-o poar-
gini lupta eroică a poporului La individual bărbaţi pc pri Dornic (Metalurgistul Cugir), iar
[¦ tă, pentru condiţiile minunate cuban, precum şi transformă raţiei de cărbuni din Petrila, mele trei locuri s-au clasat Vir- locul JII dc Estera Moncescu H in d io mari — cinematograful „Ilie
rile înfăptuite de revoluţia so este în continuă creştere. Prin gil Borza (Retezatul Haţeg), Ioan (Retezatul Haţeg). Pintilie- ; PE TRO ŞAN I i Pentru
j- de odihnă ce le-au fost create. cialistă în Cuba. tre cei 22 de purtători ai in 6 APRILIE 19C3 un zimbel senin — cinema
signei „Prieten al cărţii" se nu PROGRAMUL 1: 5,07 Muzică in tograful „Al. Sahia"; A fost che
[ In primul trimestru al aceş î. CRIŞAN mără tinerii Nicolae Vîjdea, F O T B AL terpretată de fanfară ; 5,40 Melodii mată fi clasa V-a — cinematogra
impiegat de mişcare Ioan Nicula, Emilian Doboş, populare romîneşti şi ale minorită ful „7 Noiembrie" ; ALBA I U L I A :
ti tui an peste 600 de salariaţi din Ioan Ciur şi alţii. Dc curînd ţilor naţionale ; 6,07 Formaţii de Miracolul lupilor — cinematograful
in primul trimestru s-au înscris ia concursul „Iu muzică uşoară ; 6,30 Program de „Victoria“ ; Cetatea ILuramzamin
\ Valea Jiului au fost trimişi, R iiţzatii! Haţeg - Arieşui Turda 0-2 (0-1) cînlece din folclorul nou ; 7,10 Mu — cinematograful „23 'August";
Unităţile comerciale din ra biţi cartea" încă 18 tineri din zică de estradă ; 7,30 Sfatul medi SEBEŞ: Cinci oameni la drum —
î prin intermediul comiletelor ionul Brad şi-au îndeplinit şi această secţie. cului : Bătăturile şi tratamentul lor,- cinematograful „Progresul“ ; Te iu
depăşit planul pe trimestrul I. 8,08 Muzică uşoară ; 9,00 Roza vui besc, viată! — cinematograful „M.
1indicate, să-: : petreacă conce- In această perioadă s-au vin- C. BADUŢA La Haţeg s-a disputat o întil- oaspeţi a înscris Pîrvu (min. 7 turilor; 9,25 Din cîntecele şi dan Sadoveann"; O R Ă Ş T IE : 'Aventu
nire amicală între echipele Re şi 69). Dc remarcat că gazdele surile popoarelor ! 10,00 Piese de rile lui Ilucklcbcry Finn — cine
- iul de odihnă în staţiuni, muncitor preparator tezatul şi Arieşul Turda (cate au ratat o lovitură de la 11 m. matograful „V. Roaită"; S-a in-
goria B ). Cele două echipe au prin Halas (min. 62).
r C. IOSIF oferit un joc spectaculos cu mul
lucrător C.F.R. te acţiuni de poartă. Pentru NI CU SBUCHEA
r
•J<-1>_I K-JW/» I >— t*— t \----IK..J \ t« / ,_ _ _ tv corespondent
» acanttaBuwHfcrecattl
Grija pentru sănătatea oame fia /)a o m uscat. Experimentările au scos în estradă; 11,35 Muzică populară ! tîmplat in ziua solstiţiului — ci
nilor muncii a constituit şi con să în evidenţă o serie de dezavan 12,30 Formaţii romîneşti de muzi nematograful „ Flacăra“ ; H A ŢE G :
stituie o preocupare permanen Combaterea praful lucrările de perforare taje, dintre care principalul este că uşoară ; 14,00 Muzică uşoară ce Divorţ italian — cinematograful
tă a regimului democrat popular. generat de necesitatea perforării rută de ascultători,- 15,00 Concert „Popular" ; B R A D : Sub cupola al
An de an condiţiile de muncă şi Aceste dezavantaje au condus mai frecvent aparatele cu cap E. M. Barza s-a experimentat în unei găuri iniţiale, ceea ce duce distractiv; 16,00 Muzică uşoară or bastră — cinematograful „Steaua
de trai se îmbunătăţesc; se în ultimul timp la ideea captării tare la talpa găurii, la care as cursul anului 1962 aparatul Nem la un consum de timp pe gaură chestrală; 16,15 Vorbîşle Mosco rafie" ; I.ONEA : La 30 dc ani —
cheltuiesc sume uriaşe pentru prafului pe cale uscată şi depozi piraţia se realizează printr-un ca czek, care în linii mari constă mai mare decît cel realizat în ca v a !; 16,45 Jocuri populare; 17,50 cinematograful „ Minerul“ ; TE IU Ş :
dispozitive de protecţia muncii, tarea lui. In acest scop au fost nal practicat în tija sfredelului. din o bucşă de etanşare la gura zul perforajului uscat sau umed. Ştiinţa în slujba păcii; 18,2,0 Pro Bufonul regelui — cinematograful
pentru eliminarea factorilor no construite diferite aparate. In li Din această categorie fac parte, găurii, un cap de colectare şi un In ultimul timp a apărut un tip gram muzica) pentru fruntaşi in „V. Roaită"; Z L A T N A : Lupii la
civi de la locurile de muncă. nii mari asemenea dispozitive se printre altele, aparatul PUR-4, a- de aparat modificat, care elimi producţie din industrie şi agricul slînă — cinematograful „Muncito
bazează pe aspirarea prafului paratul Konigsborn şi un aparat nă această deficienţă, dar care nu tură ; 19,10 Muzică uşoară; 20,15 rul“ ; I L I A : Misterul celor doi
Una din problemele cele mai din gaură şi depozitarea lui în de construcţie romînească. La a- a fost încă procurat de E. M. Bar Muzică populară interprelală de domni „ N " — cinematograful „Gh.
importante, în acest sens, în in tr-o instalaţie de filtrare, ampla za. Traian Uilecan . 20,30 Muzică de Doja" ; A P O LD U L DE S U S : S-a
dustria minieră, o constituie sată de obicei în spatele munci dans ; 21,25 Muzică populară cerută furat un tramvai — cinematogra
combaterea prafului silicogen, torului care perforează. Datorită eficienţei pe care o de ascultători; 22,25 Muzică de ful „23 August".
problemă care în ultimul timp a dans.
atras atenţia specialiştilor din Se cunosc două categorii de a- realizează, nu se poate vorbi to O îttle iin
întreaga lume. Intrucît perfora semenea aparate : cu aspirare de PROGRAMUL II: 12,35 Muzică
rea constituie procesul care pro !a gura găurii perioiaie şi cu as tuşi de înlocuirea perforajului din operete ; 13,15 Cîntece şi jocuri
duce cea mai mare cantitate de populare din Oltenia; 13,40 Muzică
praf (85 %), în primul rînd s-a umed, mai ales în locurile de uşoară sovietică ; 14,30 Muzică de
acordat atenţie reducerii prafului estradă; 15,00 Melodii populare;
rezultat din perforare. sac de captare. Aparatul necesi muncă unde el se poate aplica 16,10 Muzică distractivă interpre
tată de fanfară: 17 00 Piese de os-
Metodele de captare a prafu tă perforarea unei găuri iniţiale (galerii) şi unde aprovizionarea trftdl 13.35 M - •
lui pe cale umedă, cunoscute de
mai mulţi ani şi aplicate pe scară ceste aparate s-a constatat însă de diametru mai mare, după care cu apă se poate face în condiţiuni co'i'fV’vP.orih;- rnhiw» • lO-'P Mr,
destul de largă, deşi asigură o e-
fii'.en'r: mare în reţinerea pralu- ca principală deficienţă slaba re perforarea decurge obişnuit. bune şi la un nret de rnct redus
zistenţă a sfredelului, datorită Comparativ cu perforarea uscată Din nresl nvriiv. la E \ţ Bai/;;,
canalului practicai în interior. Şi cu perfora um !ă r I o datâ cu ¦¦
r! oh! nu
Dintre a; t. - ni ¦>¦•
r " 'srifi: o srrie de dezavan pil are de Ic i; a . o ii iau j
taje Ccu'e iac ca să nu poată fi ihi' categone lac parte aparatele S jjccii icaţle Comicul' p lie, a , b • Vu ¦"> ( le klfi uc inun ' . e pre
generalizate. In primul rînd ne de tip SB şi TB10T-54, care în parucaie/tme, aer de peri. usca » tează la acest procedeu. Paralel
cesită cantităţi mari de apă şi im unele cazuri au atins o eficienţă cu aceasta se va introduce şi cap ziua intre 10 şi 16 grade iar
plicit o vastă reţea de conductă, de reţinere a prafului de 99% în Perforare uscată cu sfredel canelat 33.220 _ tarea uscată, în care scop s-a pre mn noaptea între 0 şi 5 grade. Dimi
care în cazul unei mine mari, cu comparaţie cu perforajul uscat, Perforare cu aparatul Nemczek 1.700 văzut achiziţionarea a 4 aparate neaţa ceaţă.
fronturi multe şi dispersate, pu cît şi cu aparatul Nemczek. Aces Perforare umedă axială 346 94,88 din import, precum şi folosirea 6 A P R I L I E 1963
ne probleme de o dificultate deo te dispozitive nu asigură însă în 98,96 aparatului Nemczek modificat. DEVA : Povestea unei nopţi PENTRU URMĂTOARELE
sebită. In al doilea rînd, nu se totdeauna o eficienţă corespun stranii — cinematograful „Patria“; 3 ZILE
poate aplica la perforarea găuri zătoare datorită aspirării aerului In decursul altor experimen- Nemczek eficienţe de 98,5 şi chiar i lng. AUREL LĂPUŞCA H UNED O ARA : Omul cu obiec
lor în suitori datorită nămolului ţări s-au obţinut cu aparatul 99,5 la sută faţă de perforajul şeful Exploatării miniere Barza tivul — cinematograful „Victoria“ ; Vremea se menţine nestabilă
pe care îl provoacă. fals prin fisurile rocilor. Ca ur S IM E R IA : Cînd (!opacii erau cu cerul noros şl cu temperatura
mare, se utilizează din ce în 6e staţionară.