Page 17 - 1963-04

H un?6c
Anul XV. Nr. 2575
Recomandările Consiliului agricol regional
cu privire la cultura porumbului în anul 1913©
Pe baza recomandărilor Consiliu­
lui Superior ai Agriculturii, a experi­
enţelor organizate in centrele de în-
ceroare a soiurilor si a rezultatelor
de producţie înregistrate in unită­
ţile agricole socialiste fruntaşe, Con­
siliul agricol regional face următoa­
rele recomandări cu privire la cul­
tura porumbului !11 anul agricol 1963
In regiunea noastră:
Extinderea în cuHură
B hib rizilo r dubli de porumb
Rezultatele cercetărilor şi produc­
ţiile obţinute în unităţile agricole so­
cialiste clin toate zonele pedoclimati­
ce ale regiunii au demonstrat supe­
rioritatea hibrizilor dubli de porumb.
Hibrizii dubli au dovedit o mare
capacitate d.' producţie, realizind spo­
ruri mari de recoltă fată de soiu­
rile locale în toate unităţile unde au
fost cultivaţi. De asemenea, s-au ară­
tat mai rezistenţi la boli, secetă şi
cădere. In afară de aceasta, hibrizii
dubli de porumb prezintă o mare u-
aiiformitato a plantelor şi a inserţiei
(legării) ştiuleţilor, însuşiri care per­
mit mecanizarea lucrărilor de între­
ţinere şi recoltare.
Datorită acestei însuşiri, pentru a-
mul 1963 s-au luat măsuri ca întrea­
ga suprafaţă ce se va cultiva cu po­
rumb în gospodăriile agricole de stat
să se însămânţeze cu hibrizi de po­
rumb generaţia I-a. In gospodăriile
'agricole colective se va însămînla
peste 35 la sută din suprafaţă cu
hibrizi dubli generaţia I-a, iar pc
restul de suprafaţă se vor folosi hi­
brizi dubli de porumb generaţia Il-a
şi soiuri locale.
Pe baza verificării timp de mai
mulţi ani în condiţii de experienţă şi
producţie, s-au stabilit pentru regiu­
nea noastră următorii hibrizi dubli :
I. H.D. 101. Este recomandat să se
cultive in toate raioanele regiunii.
A re o perioadă de vegetaţie de 125—
130 zile.
IL H.D. 103. Se recomandă pentru
cultură în toate raioanele regiunii,
dar mai ales in raioanele Alba şi
Sebeş, unde perioada de vegetaţie
ia porumbului este de 127— 135 zile.
III. H.D. 108, Se recomandă pe lun­
cile rîurilor din raioanele din estul
.şi vestul regiunii. In condiţiile aces­
tor zone, perioada de vegetaţie este
de circa 128 zile.
IV. H.D, 203. Esle recomandat în
raioanele Alba şi Sebeş. In restul ra­
ioanelor dă rezultate bune in cul-
Lura porumbului pentru boabe, însă
'datorită faptului că este mai tardiv
se recomandă mai mult pentru siloz.
V. H.D.F. 208. Se recomandă pen-
Lru boabe în partea deluroasă şi pe
cimpie în nord-estul regiunii, şi pen­
tru siloz în reslul regiunii.
Folosirea în producţie a hibrizilor
de porumb in cadrul fiecărui raion
.şi fiecărei gospodării trebuie să sc
facă după o temeinică analiză a con­
diţiilor pedoclimatice şi a rezultate­
lor de producţie obţinute in anii an­
teriori.
Se recomandă ca fiecare gospodă­
rie să cultive 2—3 hibrizi clin care
unul mai timpuriu care prin recol­
tarea lui mai devreme va permite
semănatul griului în condiţii agroteh­
nice mai bune, iar ceilalţi să fie mai
tardivi cu o mare capacitate de pro­
ducţie. In felul acesla, cultivînd 2— 3
hibrizi cu perioadă de vegetaţie di­
ferită, se realizează in fiecare uni­
tate agricolă posibilitatea organizării
muncii prin eşalonarea lucrărilor de
întreţinere şi recoltare.
Reparaţie terminali înainte de vreme
C.u mult timp înainte dc înce­
perea zilei dc muncă, şeful de c-
cliipă Dumitru Deatcu era prezent
la atelier. 1Din foile dc comandă
reieşea cu astăzi vor avea mai mult
dc lucru ca de obicei. Să repari
in acelaşi timp două locomotive,
care au un timp scurt dc .staţiona­
re in depou, nu-i un lucru tocmai
uşor.
Cu ghidul la ce s-ar puica fure
— aşa îl găsiră lăcătuşii din echi­
pa. Există o singură soluţie. îşi
zise el. Să impari echipa in două
şi să lucrăm in aie/aşi timp la am­
bele locomotive. A u cred că vom
depăşi cu mult. timpul dc staţiona­
re fixat...
Această soluţie o aduse lu cu­
noştinţa lăcătuşilor.
— Nu ne vom face de ruşine —
ii spuseră ei.
Sc impărtiră. Im o echipă ră­
mase el împreună cu lăcătuşii
Gheorghe Pop, Grigorr Cioculan
şi Constantin Burtea, iar la cea­
laltă lăcătuşii Ion Ionici. Premia
Munteanu. Nicolae foca şi Victor
ivan. Inamic dc începerea lucrului
aduseră de la magazie ţoale pie­
sele dc care aveau nevoie, urmind
ca cele cc vor mai li necesare pe
parcurs să Ic confecţioneze laslrini-
gărie sau fierărie.
Cu gîndul la respectarea obiec-
PROLETARI DIN TOATE ŢARII.E, U NIŢI-VA ! SE în f r u m u s e ţ e a z ă
ORAŞELE REGIUNI
O dată cu sosirea primăverii, activitatea de înfrumuseţare a ora­
şelor esle mai mult in atenţia sfatu rilor populare şi a colectivelor in-
treprinderilor de gospodărire orăşene ască. I.G.O.-uriie şi-au întocmit pe
baza îndrumărilor dale dc comite lele executive ale stalurilor popu-
are, planuri de acţiuni. In multe locuri planurile eu începui să prindă
viaţă. Iată cîteva aspecte de la acţiunile întreprinse.
C u s p r ijin u l c e iă fe m n io r
Sîmbătă 6 aprilie 1963 Locatarii noului oraş muncitoresc pomi ornamentali l’ină anim s-au
Călan, la îndemnul deputaţilor, au amenajat spatii verzi pe o supiu-
pornit zilele acestea la organiza­ fată de peste 2 ha. şi s-au plantat
rea unor largi acţiuni de înfru­ in întreg oraşul C.uiun 900 bucali
museţare a spatiilor din jurul blocu­ pomi ornamentali. La aceste ac­
rilor. Cu acest prilej s-au amena­ ţiuni an participat peste 2 900 ce­
jat noi zone verzi şi s-au plantat tăţeni cure au prestat 27.750 orc
muncă patriotică.
D u p ă u n p la n d e s is fe m a tiz a r e
Agrotehnica porumbului cime, cu plugul în agregat cu grape Pentru ca oraşul Orăştic să ca­ le prevăzute in acest an s-nu pro­
dublu hibrid stelate imediat după recoltare; pele un aspect lot mai plăcut prin curat deja o scrie de materiale,
amenajarea unor zone verzi cil mai care în parte au şi fost plantate.
— După porumb sau alte |>lanle frumoase, conducerea I.G.O. aluat S-au procurat astfel 350 bucăţi pomi
legătura cu Institutul de studii şi ornamentali, 500 bucăţi trandafiri,
a) Folosirea îngrăşămintelor. Po­ jirăşitoarc terenul sc discuieşte pen­ proiectări forestiere din Bucureşti săminlă de iarbă specială, iar in
rumbul dublu hibrid se caracteri­ tru mărun[irea resturilor vegetale şi cadrul I.G.O. s-au produs răsaduri
zează printr-o mare capacitate de a- apoi sc execută arătura la adîncimea pentru întocmirea unui plan de sis­ de flori.
similare a substanţelor nutritive din de 25— 30 cm.
sol, valorificînd bina fertilitatea na­ tematizare şi modernizare. S-a în­ De asemenea, s-au luai măsuri
turală a solului şi îngrăşămintele or­ Re terenurile în pantă, erodate, de curăţare a zonelor verzi şi s-au
ganice şi minerale aplicate. arăturile de vară sau toamnă trebuie tocmit astfel un plan de sistemati­ tăiat coroanele la pomii ornamen­
să sc execute parale' pe curbele de tali existenţi.
Gunoiul de grajd aplicat în stare nivel şi alternativ la diferite adin- zare şi modernizare a zonelor verzi
fermentată sau în stare proaspătă re­ cinii, astfel ca să sc formeze coame
prezintă in etapa actuală unul din pentru stăvilirea eroziunii solului, eşalonat pe 3 ani. Pentru lucrări-
principalele mijloace de sporire a pentru inmagazinarea şi păstrarea in
producţiei de porumb. Pe cernozio­ sol a apei provenită din precipitaţii. In o r a ş u l s id e r u r ţ jiş t ilo r
murile degradate, cantitatea de gu­ — Re podzoluri şi soluri podzolite La înfrumuseţarea oraşului Hu­ căţi pe bulevardele Republicii şi
nedoara participă în aceste zile un Traian. S-au procurai însemnate
noi de grajd ce se recomandă la cul­ după toate plantele premergătoare mare număr de cetăţeni. In acest cantităţi de gard viu, care va im -
scop I.G.O. Hunedoara s-a îngri­ prejmui zonele verzi pe o lungime
tura porumbului este de J5—20 tone, se recomandă ca arătura de vară sau jit din timp pentru a procura ma­ de 7 km.
terialul sădilor necesar. Astfel s-au
iar ,pe solurile brune şi brune roş­ de toamnă să se execute la 18—20 procurat 1.925 pomi ornamentali Totodată s-au dezgropat şi cu­
(arţari, paltini, castani, tei) din răţat trandafirii şi au fost insă-
cate de 20—25 tone de gunoi la ha. cm. insolită de afinarea solului cu care s-au şi plantat peste 500 bu­ mîntute zonele verzi cu iarbă spe­
cială.
In zona solurilor podzolice şl pod- scormonitorul cu încă 10— 12 cm. adin-
zolitc, precum şi pe terenurile ero­ cime. Pe aceste soluri cînd se aplică
date trebuie folosite doze mai mari, îngrăşămintele organice sau minera­
— de 25— 30 tone la ha. Gunoiul le, precum şi amendamente, arătura H o tărîrea ceferiştilor
de grajd trebuie împrăştiat cit mai trebuie executată la 23—25 cm. cu
uniform pe suprafaţa solului şi încor­ întoarcerea integrală a brazdei. In consfătuirea de să devină tot mai în­ singură tură cu circa
porat sub arătura adîncă de vară Arăturile adinei de vară vor fi producţie ce a avut sufleţită, iar realiză­ 300 osii.
cînd porumbul urmează după culturi menţinute pină la venirea iernii, loc luna trecută, ce­ rile mai însemnate. Succese asemănă­
care părăsesc terenul mai devreme afinate şi curate de buruieni prin lu­ feriştii staţiei Sirne- Zilele trecute bunăoa­ toare a înregistrat şi
şi sub arătura adîncă de toamnă cînd crări cu grapa cu colţi reglabili sau ria-triaj au hotărî t să ră, partida de mane­ partida de manevră
urmează după porumb sau alte pră­ grapa cu discuri pentru a asigura in depună tot efortul vră condusă de co­ condusă de Petre
pentru ca ziua de 1 munistul Mihai Bîc a Brici, precum şi alte
sitoare care părăsesc terenul tîrziu. sol o rezervă cit mai mare de apă. Minerul şef de brigadă Briciu Vi salon, de la mina vest a E. M. Ghe- Mai să-i găsească cu descompus peste co­ 'partide.
lar, se pregăteşte să intre in şut. In luna martie brigada condusă d i el a planul realizat şi de­ coaşă 20 trenuri. Ea a
Terenurile nearate din toamnă, se Primăvara pină la semănat, arăturile extras 38 tone minereu peste plan. C. DIACONESCU
păşit. Aşa se face că
recomandă să fie îngrăşate cu gu­ se vor grăpa pentru nivelarea tere­
noi de grajd o dată cu arătura care nului şi păstrarea umidităţii in sol,
se execută primăvara timpuriu. lucrîndu-se cu grapa cu discuri sau întrecerea a început depăşit planul intr-o corespondpnt
Sporuri însemnate de producţie la cultivatorul pentru distrugerea bu­
porumb se realizează şi cu ajutorul ruienilor in curs de răsărire şi pre­
îngrăşămintelor minerale cînd aces­ gătirea patului germinativ. Primau ara, pe ogoarele
tea se folosesc în mod raţional. Ultima lucrare cu grapa, cu discul colectiviştilor 1
1
In condiţiile regiunii noastre po­ sau cultivatorul, să se execute la La G. A. C. 3
din Fintoag 1
rumbul reacţionează cel mai bine la adîncimea de semănat, ai o zi înainte 1
In zilele în care s-au pu­ 1
splicarea îngrăşămintelor azotoase. sau concomitent cu semănatul. Pe te­ tut efectua lucrări în cîmp, 1
colectiviştii din Fintoag, 1
Pe cernoziomurile degradate şi pe so­ renurile podzolice sau podzolite cînd raionul Ilia, au executat a- 1
rături pe o suprafaţă de 1
lurile brune, îngrăşămintele minerale arătura de toamnă iese bătătorită din 10 ha., din care 5 ha. au 1 D e fic ie n ţe ce tre b u ie în lă tu ra te
fost însămânţate cu ovăz. 1
se aplică sub arătura adîncă de bază ia.rnă se recomandă executarea în pri­ In acelaşi timp colectiviş­ 1 Şi pe şantierul de construcţii de
tii au transportat pe cîmp 1 locuinţe din Vulcan, sarcinile de plan
fo!osindu-sc cite 100—200 kg. azotat măvară a unei arături superficiale la însemnate cantităţi de în­ 1 au crescut fată de anii anteriori. In proporţie de 52,6 la sută, iar pro­ c.ru de la un loc de muncă la altul.
de antonin şi cite 200—300 kg. stiper- 12— 14 cm. adîncime cu plugul fără grăşăminte naturale, iar 1 acest an s-nu alocai de cătra statul ductivitatea muncii a atins un nivel Nici urmărirea sarcinilor nu se [ace
pentru extinderea livezilor 1 nostru fonduri pentru construcţia a de numai 79 la sută. In parle această în mod corespunzător. Prin grafic lu­
losfat Ia ha. cormană în agregat cu grapa stelată. de pomi fructiferi s-au e- 1 303 apartamente. Pină ia sfîrşitul a- situaţie se datorează şi condiţiilor crările sînt defalcate cantitativ şi va­
xecutat peste 1.000 de 1 nuluUso vor muta in locuinţe noi, grele din iarnă. Dar asta nu înseam­ loric, pe decade, iar urmărirea se fa­
îngrăşămintele azotoase se pot c) Epoca şi tehnica semănalului. gropi. 1 confortabile, aproape 400 de familii nă totul. ce săptămânal. Graficele afişate pe
1 de oameni ai muncii din Vulcan. şantier sint mici, do mărimea unei
administra şi în primăvară la lucra­ Pentru asigurarea unei răsăriri uni­ V. SIMINIE 1 Pe şantier a lipsit orientarea de an- coli de liirtie şi nici nu sînt com­
corespondent Constructorii .şantierului. .T.R.C.H. şamblu, in perspectivă, în atacarea
rea pfemergăloare semănatului, iar forme o deosebită atenţie trebuie 1 Vulcan au datoria să desfăşoare' o a- lucrărilor , mai ales la lucrările de
semenea muncă, să ia astfel de mă­ folosinţă generală. Deşi conducerea
îngrăşămintele cu fosfor trebuie apli­ acordată alegerii epocii optime şi 1 suri tehnico-organizatorice care să şantierului a defalcat în mod chib­
ducă la grăbirea şi scurtarea dura­ zuit sarcinile de plan anuale, nu s-a
cate tn orice situaţie sub arătura de 1tehnice de semănat. Semănatul po­ tei de execuţie, la executarea unor preocupat în aceeaşi măsură de asi­ plectate cu realizările. Astfel, ele nu
vară şi- toamnă pentru a fi incorpo­ rumbului trebuie să înceapă cînd în locuinţe de mai bună cablata. In bu­ gurarea forţelor de muncă necesare, constituie oglinda activităţii şantieru­
rate în sol la adimeime. Pe podzoluri sol la adîncimea de îngroparea se­ nă parte acest lucru s-a şi făcut. lăsind această problemă să se rezol­ lui şi nici nu mobilizează colectivul
Pentru desfăşurarea unei activităţi ve de la sine. Conducerea şantierului
şi soluri podzolite, caracterizate prin minţelor se realizează temperatura mai organizate, în cadrul şantierului nu s-a preocupat de folosirea la ma­ de constructori.
reacţie acidă şi fertilitate naturală de 10— 12 grade Cclsius şi limpul au fost înfiinţate două loturi, unul cu ximum a utilajelor de ridicat. Astfel,
scăzută, se recomandă doze de cite merge spre încălzire. partea de construcţii propriu-zisă la macaraua Bocşa de la blocul 2 şi
şi altul cu cea de instalaţii şi lu­ 8, calea de rulare nu a fost construi­
200— 300 kg. azotat şi cite 200— 300 In condiţiile regiunii noastre aceas­ crări de folosinţă generală. Loturilor tă corect, neputlnd fi deci folosită Neajunsuri s-au semnalat şi in ce
kg. superfosfat la ha, tă temperatură se realizează in anii le-au fost stabilite sarcini concrete ia cele două bloairi. Ca urmare, lu­
normalii începînd cu decada a doua de plan, defalcate trimestrial şi lu­ crările la blocul 8 au întârziat ai priveşte aprovizionarea cu materiale.
Eficacitatea îngrăşămintelor na­ a lunii aprilie. .Semănatul trebuie să nar. La fiecare bloc au fost întocmi­ mai bine de 20 zile. Nici Ia blocuri­
turale şi minerale pe aceste soluri se efectueze în timp cit mai scurt te grafice de execuţie calendaristice le 6 şi 7 nu s-au luat măsuri de e- Echipelor nu li se asigură la timp
este mărită prin folosirea amenda­ (8— 10 zile) în cadrul epocii optime, care cuprind volumul fizic şi valoa­ xecutare a lucrărilor la calea de ru­
mentelor calcaroase în cantităţi do astfel ca să fie folosită din plin umi­ rea lucrărilor. S-au luat măsuri şi în lare a macaralei. Şi aici lucrările au mortarul şi betonul necesar, din lip­
3—5 tone la hectar. Amendamentele ditatea din sol pentru asigurarea ră­ ce priveşte aprovizionata cu mate­ intîrziat cu circa 10 zile ceea ce va
se vor împrăştia uniform pe supra­ săririi uniforme a tuturor boabelor riale, urmărirea îndeplinirii sarcinilor influenţa durata de execuţie a blocu­ sa mijloacelor de transport. De ase­
faţa solului, după oare terenul se de porumb semănate. Adîncimea de de plan, a îmbunătăţirii calităţii. Ca rilor.
discuieşte, sc îngraşă cu gunoi da semănat este în funcţie do natura şi urmare majoritatea echipelor şi bri­ menea, nici fişiile nu sosesc la toa­
grajd sau îngrăşăminte minerale şi umiditatea solului. Pe solurile brun- găzilor şi-au luai angajamente mo­ E drept că la folosirea judicioasă
apoi se execută arătura adîncă. roşcale de pădure şi pe cele de luncă, înfiinţează bilizatoare în întrecerea socialistă. a ulilajelor trebuia să dovedească te dimensiunile necesare. Firesc era
semănatul se recomandă să se facă o nouă livadă mai multă preocupar 2 şi I.P.I.P. Li-
In etapa actuală îngrăşămintele pe 8— 10 cm., iar pe solurile reci, Toate acestea sînt lucruri .care do­ vezeni. Acesta însă a dovedit chiar oa din partea conducerii şantierului
minerale trebuie să fie folosite cit podzoluri şi brune podzolite, la 6— vedesc că în cadrul şantierului sint nepăsare. Numai aşa poate fi califi­
mai raţional la cultura porumbului, 8 cm. asigurate iu bună parte condiţiile cat faptul că I.P.I.P. a stabilii mecani­ să existe mai multă preocupare, dar
în primul rînd acolo unde fertilita­ necesare desfăşurării unei activităţi cilor un program de lucru ce nu co­
tea naturală a solului este mai redu­ Densitatea optimă a plantelor la din ce in ce mai rodnice. Analizînd respunde programului stabilit pentru aceasta lipseşte în mare parte.
să. Pe toate tipurile de so! se reco­ unitatea de suprafaţă are o însemnă­ însă mai profund felul în care se des­ şantier.
mandă ca la cultura porumbului să tate deosebită pentru obţinerea d î Membrii gospodăriei co­ făşoară munca in cadrul şantierului, Şi în privinţa calităţii se semnal
se folosească în primul rînd gunoiul producţii mari la porumbul dublu lective din Benic, raionul se constată că aici îşi fac loc încă Deficienţe serioase se manifestă şi
de grajd sau alte îngrăşăminte orga­ hibrid. Spre deosebire do soiurile Alba, cu sprijinul celor 6 multe deficiente. Acest lucru esle Ia defalcaren sarcinilor din planul o- lează încă deficiente. Astfel, la be-
nice şi în al doilea rînd îngrăşăminte obişnuite la hibrizi dubli de porumb mecanizatori din brigada a ilustrat de faptul că în trimestrul I peraliv pe meşteri şi echipe. Condu­
minerale, îndeosebi cele cu azot. trebuie să se asigure o densitate mai XV-a de tractoare de la planul şantierului a fost realizai în cerea şantierului nu compară aceste toanele armate s-au folosit agregate
mare a plantelor ţinînd seama de ca­ S.M.T. Alba, condusă de sarcini cantitative trasate brigăzilor
b) Lucrările de pregătire a solului. pacitatea ridicată a hibrizilor pentru Petru Şandor, au pregătit cn cele din planul pe şantier. In fî- de dimensiuni mai mari (exemplu la
Din complexul de măsuri agrotehnice valorificarea apei şi a hranei din sol. terenul şi au însămânţat o lul acesia au fost situaţii cînd pla­
lucrările solului constituie un factor Densitatea optimă este determinată mare parte din culturile nul trasat echipelor nu s-a ridicat la blocul nr. 2). La blocurile 1, 2 şi 5
important de care depinde în mare de particularităţile biologice ale hi­ planificate. Astfel, s-a se­ nivelul celui de şanlier. Desigur că
măsură creşterea producţiei de po­ bridului cultivat, fertilitatea naturală mănat trifoi în cultură o asile] de activitale nu a constituit zidurile au la intersecţie ştrepi ce a*
rumb. In funcţie de plante premergă­ a solului. îngrăşămintele aplicate şi ascunsă pe 25 ha., iar la un stimulent penlru meşteri şi echi­
toare şi tipul de sol. lucrările de pre­ rezerva do apă acumulată în sol. Pe pe. Legat de acest lucru trebuie a- par pe întreaga înălţime. Golurile din
gătire a terenului pentru porumb se orz şi grîu de primăvară mintit faptul că deşi multe echipe
execută iu mod diferenţiat după cum s-au însămânţat peste pre­ şi-au luat angajamente mobilizatoare zidărie penlru montarea tîmplăriei nu'
urmează : vederile planului 7 ha. Pa­ în întrecere ele nu şi-l pot îndepli­
ralel cu această lucrare ni întocmai, deoarece pe şanlier se sînt bine dimensionate, la fixare ne-
s-au efectuat 3.700 gropi fac dese mutări ale formaţiilor de lu-
pentru înfiinţarea unei noi cesitînd modificări, ,
plantaţii de pomi, iar de
— După cereale păroase sau alte (Continuare In pap. 2-a) curînd s-a început planta­ Deficienţele arătate sînt o urmar'6
tul merilor. a lipsei de control şi îndrumare
permanentă din partea inginerilor şi
N. CR1STEA tehnicienilor. Este concludent în acest'
sens faptul că şeful şantierului ing;
corespondent ti. Barlhmes, stă zile şi chiar săp*
tămîni numai în birou, ocupîndu-se
culturi care părăsesc terenul devro-- de lucrări incompatibile cu calitatea'
lui de responsabil.
iii1. pe toate tipurile de sol, in afară
Aşa cum am arătat, şantierul are
de podzol. se recomandă executarea sarcini mari de realizat. Pentru în­
deplinirea lor este necesar să se ia
măsuri de asigurare a efectivelor, a
mijloacelor de transport necesare cit
şi pentru o asistenţă tehnică califi­
cată. v . FURIR
arăturii de vară la 25— 30 cm. adin-
PRECIZARE
(ivului ce şi l-au propus, lăcătuşii Dintr-o eroare, în ziarul
nu simţeau greul. T o ii munceau cu „Drumul socialismului" nr.
hărnicie şi făiă să simtă oboseala 2574 s-a scris 5 marlie 1963
Piese, care înainte erau ridicate în Ioc de 5 aprilie 1963.
şi montate de către 4 oameni. Ic
purtau acum. pc braţe, numai doi. Preparaba Postul de corespondenţi
de cărbuni Pefrila voluntari ne informează:
7 imput trecea pc nesimţite. Şeful
dc echipă sc mai deplasa clin cînd AŞA ARATA NOAPTEA NO UA CLĂDIRE A POŞTEI D IN ORAŞUL DEVA. Brichete peste plan funcţionare şi se achită cu cinste de
in cinci pc la cei din echipa a această sarcină. O atenţie deosebită
doua. Colectivul sectorului de prelucrare sc acordă prelungirii duratei de func­
condus de ing. Cornel Breazu, printr-o ţionare a benzilor. Printr-o bună în­
— Să nu neglijaţi calitatea re­ muncă bine organizată, prin întreţine­ treţinere şi vulcanizare muncitorii din
paraţiilor — le spunea el. Să nu rea şi buna funcţionare a instalaţiilor, echipa lui loan Gîlcă au prelungit du­
ne facem de ruşine. a produs peste planul lunii trecute rata de funcţionare a benzilor Lonea
2.702 tone de brichete. In aceeaşi pe­ H I şi a celei orizontale de la silozu­
întregul colectiv al depoului ur­ rioadă s-au economisit 450 tone abur. rile de bruţi cu încă 5 luni, realizind
mărea cum se desfăşoară reparaţii­ iar consumul de curent electric a fost astfel peste lfi.000 lei economii.
le la cele două locomotive. T oii redus cu 0,54 Kwh pc tona de bri­
erau curioşi să vadă care din echi­ chete. Schimburile conduse de losif Fier vechi oţeltiriii or
pe vor termina mai repede. Se fă­ Maior, loan Bubleg. şi loan Toth II,
cură fel de fel dc pronosticuri. echipele do. la întreţinere conduse dc Ruspunzînd chemării otelurilor hu-
Majoritatea susţinea că va termi­ Lorcnt. Heinerich fi Elisic Bo(an, pre­ nedoreni muncitorii preparatei noas­
na prima echipă, unde lucrează cum şi echipa do zidari a lui losif tre îşi sporesc eforturile pentru a le
Deatcu. trimite cit nud mult fler vechi pen­
Micloş, şi-au adus a Contribuţie im­ tru cuploarele de otel. In ultima zi a.
Pinului i-a împăcat pc toii • lunii ce a trecut, dc pe rampa pre­
ambele locomotive au fost termi­ portantă la obţinerea acestor succese. paratei a plecat încă un vagon cu
nale dc reparat deodată. In ceea
ce priveşte timpul dc reparaţie, a- Prelungind, durata destinata Hunedoara încărcat cu
ccsla a lost redus cu 4 orc. de funcţionare a benzilor 14.300 kg. fier vechi colectat de ule-
miştii din uzină. In total, pe trimes-
Nu esle pentru prima dată cînd Muncitorii vulcanizatori ai prepara­
te i sînt apreciafi de întregul colec­ Irul I al anului, de la noi s-a colectat
echipa dc lăcătuşi condusă dc Iov. tiv datorită hărniciei şi succeselor pe şi expediat otelăriilor 152 tone de fier,
care ei le obfin în muncă lună de vechi.
Dumitru Deatcu, de la depoul lună. Ei au sarcina să intrefină benzi­
le in cele mai bune condifiuni de (grupaj realizat de tov,
C.F.R. Petroşani lucrează in felul
c o n s t a n t in b a pI ’Tă!
acesta.
I. CRIŞAN
coresponden!