Page 18 - 1963-04

'PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2575

Recomandările Consiliului agricol N o t e B ib l io g r a f ic e

regional cu privire la cultura Anul acesta, Editura Academiei cul electric, o serie de probleme
R.P. Romine a tipărit o serie de­ importante pentru acest procedeu
porumbului în anul 1963 (I) turnări cu caracter monografic din de sudare cum sînt: încălzirea şi
diverse domenii ale ştiinţei: topirea electrozilor, calculul dimen­
(Urmare din pag. l-a ) Se recomandă ca la 4—5 zile după siunilor băii şi altele, fenomenele
semănat să şe grăpeze semănăturile „POMOLOGIA REPUBLICII din spaţiul arcului electric ele.
PO PU LA R E R O M IN E ", voi I, edi­
solurile fertile cum sînt cernoziomuri­ de porumb cu grapa cu colţi reglabili tată sub redacfia unui comitet de „PRECANCERUL P IE L II* de
coordonare format din: acad. ' I . acad. Ştefan Gli. Nicolau şi L. Bă-
le, brun roşcat de pădure, şi în general pentru distrugerea crustei şi a bu­ luş (310 pagini, 20,50 lei).
Bordeianu, N. Conslanlfnescu, N.
pe terenurile fertilizate se recoman­ ruienilor în curs de răsărire şi nive­ Lucrarea este alcătuită din două
Ştefan. (535 pag. 51 Iei). părţi: una generală in care se dis­
dă densitatea de 40.000—45.000 plante larea terenului. Cînd plantele au 4 5 cută criteriile de diagnostic clinic
Volumul cuprinde o privire isto­ şi histopatologic al diferitelor der­
la ha., iar pe solurile mai sărace şi frunze şi cînd ajung la înălţimea de rică asupra dezvoltării pomicultu­ matoze precanccroase, modalităţile
ra şi pomologiei ca ştiinţă, noţiuni lor evolutive, factorii ctiopaloge-
neîngrăşate 30.000—35.000 plante la 15—20 cm., se execută două lucrări asupra morfologiei, sistematicii şi nici mai importanti, care condiţio­
biologiei speciilor de pomi şi ar­ nează apariţia lor, principiile care
hectar. Pe solurile podzolite şi podzo- cu sapa rotativă la interval de 8— 10 buşti fructiferi, precum şi indicaţii permit o profilaxie şi un tratament
asupra metodelor folosite Ia deter­ eficace, şi o parte specială care
lice îngrăşate şi amendate, densitatea .zile una de alta. Lucrarea cu sapa minarea, studiul şi descrierea soiu­ analizează separat fiecare dermato­
rilor de pomi şi arbuşti fructiferi.
recomandată este de 35.000—40.000 rotativă se face la viteza maximă de ză precanceroa.su.
,(A M PE LOG RAF IA R.P.R.“ voi.
plante la ha., iar pe terenurile mai înaintare a tractorului, pe timp fru­ V,- editată sub redacţia unui colec­ ..ARHITECTURA RENAŞTERII
tiv condus de acad. Gherasini Con- IN T R A N S IL V A N IA “ de Gli. Se­
puţin fertile, de 23—30.000 plante la mos, cu soare, deoarece pe timp umed stanlinescu. (701 pag., 7.5 lei). beş!yen şi V. Sebeslyen (252 pag.,
31,70 lei).
hectar. şi în dimineţile cu rouă, plantele sînt Lucrarea prezintă studiul mono­
grafic al soiurilor de viţă roditoa­ Un loc central în această mono­
Densităţile arătata reprezintă limi­ fragile şi se rup cu uşurinţă. Intre re neraională, al căror nume înce­ grafic îl ocupă cercetarea influen­
tele minime şi maxime ale numărului cele două lucrări cu sapa rotativă se pe cu literele de la K la Z. Volu­
optim de plante care trebuie realizat execută prima praşilă a i sapa rotati­ mul este ilustrat cu un mare număr tei Renaşterii in arhitectura oraşe­
pe diferite agrofonduri, iar folosirea vă la adîncimea de 8— 10 cm. folo­ de planşe colorate, fotografii şi de­ lor şi a construcţiilor. In lucrare
lor în producţie trebuie făcută in sind viteza I-a a tractorului. Praşilele
mod diferenţiat de către fiecare ingi­ mecanice următoare se execută mai sene. este abordată problema corelaţiei
ner agronom in funcţie de condiţiile la suprafaţă, la 6—8 cm., folosind dintre Renaştere şi evoluţia arhi­
concrete din unitatea respectivă, cu viteza a IlI-a sau a IV-a de înaintare ,.FENOMENE FIZIC E Şl ME­ tecturii satelor. In încheiere sînt
respectarea următoarelor principii da a tractorului. TALURGICE VA SUDAREA CU expuse problemele referitoare la
AR CU L ELEC TRIC 'A O T E L U R I­ principalele, curente în arhitectura
bază : Paralel cu prăşitui mecanic între LO R ", (Ic Troian Sălăgean (210 acestei epoci în Transilvania şi le­
pag., 12,10 lei). găturile ei cu arhitectura din Ţările
— în condiţii naturale şi de cul­ rinduri se îxecută praşila manuală Romine. In scopul obţinerii unor pro­ \ G IEfol 10)
tură asemănătoare, la hibrizii dubli pe rînd şi răritul. Pentru a asigura Lucrarea prezintă rezultatele cer­ ducţii sporite de fructe, lucră­ tratul — cinematograful „Victoria";
timpurii densitatea trebuie să fie mai densitatea optimă de plante la uni­ cetărilor autorului asupra chipului Monografia se bazează pe un torii din cadrul G./l.S. Oarda 7 APRILIE 1963 S1MERIA : Cînd copacii erau
mare decît la hibrizii dubli tîrzii. tatea de suprafaţă o mare atenţie termic variabil în timp şi asupra vast material documentar şi este se preocupă cu grijă de buna Programul 1: 6,00 Cînlece şi mari — cinematograful „llie
este necesar să se acorde răritului, alierii otelului în timpul sudurii bogat ilustrată. întreţinere a livezilor. jocuri populare ; 6,30 Program de Pintilie" ; P E T R O Ş A N I: Pentru
— pe terenurile cu fertilitate ridi­ lucrare care trebuie executată numai Sînt expuse metodele de calcul al rapsodii; 7,10 Concert de dimi­ un zîmbet senin — cinema­
cată, îngrăşate şi bine lucrate, densi­ de echipe special instruite în a- chipului termic la sudarea cu ar­ In fotografie : Operaţiunea de neaţă; 8,10 Şcoala şi viaţa; 8,30 tograful „Al. Sabia" ; A fost che­
tatea de plante do asemenea să fie cest scop, evilindu-se pe oit po­ stropire n pomilor se execută înfrăţiţi în muncă, în cîntec şi mată şi clasa V-a — cinematogra­
mai mare decît pe terenurile cu fer­ sibil folosirea sapei. Prăşilul în­ mecanizat. joc — program de cîntece şi ful „7 Noiembrie“ ; ALBA IU L I A :
tilitate mai scăzută. tre rînduiri şi pe rînd trebuie Miracolul lupilor — cinematograful
să înceapă oît mai devreme, L A G. A. S. O A R D A D E JOS jocuri populare romineşti şi ale „ Victoria“ ; Cetatea Hurafnzamin
— pe terenurile cu rezervă mai înainte de îmburuienarea solului. Se minorităţilor naţionale; 9,30 Tea­ — cinematograful „23 August" ;
măre dq apă în sol, densitatea de recomandă aplicarea unui număr co­ Se pot organiza acţiuni tru la microfon pentru co p ii: SEBEŞ: Cinci oameni la drum —
plante la ha. trebuie să fie mai mare, respunzător de 'lucrări de îngrijire, „Cea mai frumoasă cupă“ ; 10,30 cinematograful „ Progresul“ ; Te iu­
comparativ cu terenurile slab apro­ determinat de cerinţele plantei şi cultural-educative bogate besc, via(ă ! — cinematograful „M.
vizionate cu apă. starea solului, executîndu-se cel pu­ Ansambluri corale muncitoreşti ,- Sadoveanu" ; O R Ă Ş T IE : Aventu­
ţin trei praşilo pentru ca în perma­ Clubul sindicatului muncitori­ omului societăţii socialiste („A l fără să mai vorbim de celelalte rile lui Hucklebcry Einn — cine­
Pentru asigurarea numărului optim nentă cultura de porumb să fie men­ lor de la G.A.S. Oarda de Jos meu şi al nostru") şi altele. La acţiuni ciillurabeducaţive (expu­ 11.00 Program muzical dedicat matograful „V. Roaită“ ; S-a in-
de plante recoltabile la ha. se reco­ ţinută curată de buruieni. dispune de tot ceea ce este ne­ club muncitorii gospodăriei au neri, scurte conferinţe, progra­ fruntaşilor de pe ogoare; 11,30 thnplat în ziua solstiţiului — ci­
mandă mărirea numărului de boabe cesar pentru desfăşurarea unei luat parte la concursurile sporti­ me artistice etc.). Vorbeşte M oscova; 12,00 Muzică nematograful „Flacăra“ ; IIA T E G :
la semănat cu 10—20 la sută. a) Combaterea bolilor şi dăunăto­ activităţi culturale susţinute. Bi­ ve „Cel mai bun din zece“ la din opere cerută de ascultători; Divorţ italian — cinematograful
rilor. Dintre bolile criptogamice eare blioteca, cuprinzînd peste 500 de concursurile de şah, la audiţiile Aproape la fel stau lucrurile 12,20 Interpreţi de muzică uşoa­ ,,Popular“ ; BRAD : Sub cupola al­
Porumbul se va semăna la distanta atacă porumbul în regiunea noastră, volume din literatura politică, colective la radio. şi cu activitatea artistică. In bastră —- cinematograful „Steaua
de 80— 100 cm. între rînduri în func­ mgi importante sînt tăciunile pani- tehnică şi beletristică, aparatul adunarea generală de clare de ră; 13,10 De toate pentru toţi; roşie" ; LON EA : La 30 de ani —
ţie de hibridul cultivat. Distanta pe culului şi al ştiuletelui şi putrezirea de radio şi pikapul, cele cinci Pentru ca şi în perioada cam­ seamă asupra îndeplinirii sarci­ 14.00 Concert de muzică populară; cinematograful „M inerul"; TE IU S :
rînd variază după densitatea plante­ seminţelor în sol. Combaterea aces­ jocuri de şah, jocurile de remi, paniei de primăvară muncitorii nilor contractului colectiv, tova­ Regăsirea — cinematograful „V.
lor la hectar. Semănatul la distanţele tor boli se face prin tratarea seminţei masa pentru tenis ş.a., oferă să aibă la dispoziţie la locul de răşul Draşcoviţă — tractorist — 14,45 Muzică uşoară; 15,10 Poemul Roaită" ; Z L A T N A : Lupii la slî-
arătate se realizează in condiţiuiii înainte de semănat cu produsul Gra- muncitorilor gospodăriei posibi­ muncă, cărţi de specialitate, de a arătat că sînt condiţii ca la folcloric „Pe Dunăre în jos“ de nă — cinematograful „Muncitorul";
bune cu maşina 2 S.P.C.-2. Pentru nod.in folosind 100 gr. la 100 kg. se­ lităţi multiple de a-şi petrece în literatură politică şi beletristică, club să-şi desfăşoare activitatea Paul Constanlinescu; 15,30 Din IL IA : Partea ta de vină — cine­
asigurarea unei repartizări uniforme minţe. mod plăcut timpul lor liber. In Ia indicaţia organizaţiei de atît brigada artistică de agitaţie viaţa satelor patriei; 16,10 Jocuri matograful „Gli. Doja“ ; 'APO L-
a plantelor pe rînd se recomandă perioada de iarnă, aici au fost partid, au fost trimise cărţi pen­ cit şi alte formaţii, cum sînt cele D U L DE S U S : Cinci oameni la
Pagube însemnate la culturile de tru bibliotecile volante ale bri­ de dansuri, solişti vocali etc. populare; 16,50 Muzică de estra­ drum — cinematograful „23. Au­
folosirea semănatului în cuiburi. In porumb aduc în fiecare an o serie organizate numeroase acţiuni găzilor din Şarcl, Ţelna şi Bără- Trebuie numai să se treacă la dă ; 18,30 Prograjn pentru iubi­ gust"i
acest scop maşinile vor trebui să fie de dăunători, dintre care cei mai cultural-educative pentru munci­ banţ. fapte. De atunci, din ianuarie, torii de romanţe,- 19,35 Melodii...
prevăzute cu dispozitivul cu olapeti frecvenţi sîn t: viermele şirmă, buha torii din gospodărie. De o deo­ brigada se tot „pregăteşte", dar Q jid d ii'i
şi discuri potrivite pentru calibrul semănăturilor şi sfredelitorul porum­ Aceasta este puţin însă. Pentru pînă în prezent n-a reuşit să melodii — emisiune de muzică
boabelor de porumb, iar mecaniza­ bului. Pentru combaterea viermelui sebită apreciere s-au bucurat ex­ muncitori se pot organiza ac­ prezinte nici un program. In ul- uşoară; 20,00 Teatru la microfon, m eteă m lă gle
torii şi mînuitorii de maşini să fie sîrmă şi buba semănăturilor se re­ ţiuni largi, cu conţinut. N-a exis­ timpul timp repeliţiijfe s-au în­ premiera „Oceanul"; 21,35 Muzi­
bine instruiţi. comandă ca o dată cu lucrările de punerile ţinute în cadrul lecto­ tat o preocupare atentă în acest mulţit pentru ca brigada să se că de dans. PENTRU 24 ORE
pregătire a solului, înaintea semă­ sens. Aceasta o demonstrează în­ poată prezenta la cel ele al VII-
In gospodăriile în care nu sînt asigu­ natului, să se aplice Hexalox 3% în ratelor. Ele au tratat probleme suşi planul de muncă pe care lea concurs al formaţiilor clc ar­ Programul I I : 7,00 Cînlă fan­ Vremea se menţine noroasă, cu
rate aceste condiţii maşina 2 S.P.C.-2 cantitate de 35— 40 kg./ha. sau Aldrin şi l-a întocmit comisia culturală tişti amatori. fara reprezentativă a A rm atei; cerul variabil. Vîntul va sufla po­
va lucra echipată cu seturi de discuri 20 % in cantitate de 25—30 kg./ha. legate de dezvoltarea ştiinţei şi (responsabil tov. Popa Vaier) 7.30 Sat nou. cîntea n ou ; 8,00 trivit din sactorul sud-est. Izolat
universale, executindu-se semănatul Sfredelitorul porumbului se combate pe luna martie. Iată cum arată, La administraţia gospodăriei vor eădea piei slab«’. Temperatura
bob cu bob. La însămînţare este obli­ prin măsuri preventive. In acest tehnicii („Trăim în era cosmi­ textual, acest plan : sînt tovarăşi care ar fi putut Melodii de muzică uşoară; 9,00 în creştere; ziua va fi cuprinsă
ga loriu ca viteza de înaintare a trac­ aduce contribuţii de seamă ia Mlizică cerută de ascultători ; înlre 12 şi 17 grade, iar noaptea
torului să nu depăşească 4,5 km. pe că"), de trăsăturile morale ale — Audiţii muzicale în fiecare 9.30 Concert de valsuri; 10,30 între 0 şi 6 grade. Dimineaţa cea­
oră. jo i; organizarea unor acţiuni intere­ Revista presei străine; 14,05 Cîn­ ţă locală.
sante şi atractive pentru munci­ lă Iolanda Mărculescu; 15,15 Ră­
. d) Lucrările de întreţinere. Lucră­ scop, se recomandă ca, resturile ve­ — Jocuri sportive în cadrul torii din brigăzile aflate la cîmp. PENTRU URMĂTOARELE
spartachiadei; Dar tovarăşii din comisia cultu­ sună cîntecul şi jocul pe întinsul 3 ZILE
rile de îngrijire aplicate la timp sînt getale de porumb să fie bine îngro­ rală au lăsat ca activitatea clu­ patriei; 17,25 Muzică uşoară ce­
— Joi de tineret (de două ori bului să meargă de la sine, după rută de ascultători; 19,00 Muzică Vreme schimbătoare cu cerul no-
holăritoare pentru obţinerea de pro­ pate sub brazdă la arătura adâncă, pe lună). planuri de muncă formale. Acti­ de estradă; 19,30 Din cîntecele ros şi temperatura staţionară.
vitatea culturală desfăşurată la şi dansurile popoarelor; 20,05 Mu­
ducţii mari la porumb. Prin aceste struejenii de porumb să fie trans­ Se poate desfăşura o activita­ zică uşoară de Eliy Roman; 20,35
te bogată după acest plan ? clubul G.A.S. Oarda de .Tos se Vitrina cu noutăţi de muzică
lucrări se distrug buruienile, se mic­ formaţi în gunoi, iar cei nefolosiţi Desigur că nu. Afirmaţia tovară­ uşoară; 21,05 Muzică de dans.
şului Popa că în timpul campa­ poate îmbunătăţi. Condiţii mate­
şorează efectul secetei şi se combat pînă în primăvară să fie ţlistruşi niei de primăvară vor fi orga­ Buletine de ştiri şi radiojurnale:
nizate recenzii, prezentări de riale sînt. Este însă nevoie de 7,00; 13,00; 19,30; 22,00; 23,50
dăunătorii. prin ardere. cărţi, informări politice etc., (programul I); 7,50j 14,00; 18,00;
poate fi pusă la îndoială deoa­ acţiuni comune ale organizaţiei 20,00; 23,00 (programul II).
¦ ¦ J ii rece aproape de sfîrşituî lunii, la
21 martie, dînsul nu ştia cînd, de tineret şi comisiei culturale, em a
m unde şi ce acţiuni cu cartea
aveau să se organizeze. Aceasta acţiuni care să fie sprijinite şi 7 APRILIE 1963
DEVA : Povestea unei nopţi
de către conducerea gospodăriei. stranii — cinematograful „Pa­
tria" ; HUNEDOARA : Magis-
SIMION POP

C2Z2D C2Z2D CZ22D CZZ23 C2220 CZZ20 C 3 2 0 CZZZ3 CZZ2D CZZ2D CZZ23 j

Conferinţa regională a asociaţiei juriştilor SEMINŢE

La Deva a avut loc Conieriuţa re­ in evidenţă activilalea desfăşurată (Ie porumb hibrid, leguminoase, planteN C22235
gională a asociaţiei juriştilor. Dele­ mai ales în privinţa popularizării de nutreţ, legume, flori etc. precum şi ’
gaţii la conferinţă au ascultat darea legilor stalului nostru, prevenirea in­
de seamă prezentată de Iov. Nicolae fracţiunilor, ridicarea nivelului lor material săditor viti-pomicol din cele
Vidali. Apoi a fost prezentat rapor­ profesional ele.
Ia staţiunea Experimentală horlivitieplă din Geoagiu se acorda multă atenţie producerii de legume tul comisiei de cenzori. Pe marginea mai valoroase soiuri, găsiţi Ia toate nni- 0
timpurii. celor două materiale au purlat dis­ Conferinţa a ales noul comitet re­
cuţii mai mulţi jurişti. Ei au scos gional al asociaţiei juriştilor din re­ / ^ Afi g^osem<°\ tăţile AGROSEM. ’ N
In fo logra îie: Pe cimpoi de experienţă se execută plantarea răsadurilor de salată. giunea noastră.
Seminţe de legume şi flori în plicuri D

găsiţi Ia toate cooperativele săteşti. N

a® m wm m m. «st era m Procuraţi-vă din timp seminţele şi materialul viti-pomicol nc-fţ

m an i » m «sa <sm as sa sasi cesar unităţii dvs. D

Discuţiile purtate pînă în pre­ C U M INSTRU1M Şl ED U C Ă M TINERETUL Ş C O LA R manifestate, ne vom concentra Adresa noastră este : întreprinderea regională AGROSEM(v
zent în calpacele ziarului au ri­ eforturile înspre lichidarea aces­ Orăştie sti 9 Mai nr. 17 telefon 379.
dicat cîteva probleme importan­ tor lipsuri, punînd un accent şi
te privind creşterea tinerei gene­ Ne vom întări şi mai mult mai mare pe calitatea lecţiilor SECŢIA INTER RAION A LA ORĂŞTIE STR. EXTRAVILAN NR. 10 TE­
raţii, temeinica instruire şi edu­ predate, pe temeinicia însuşirii LEFON 320.
care a acestora. acestora de către elevi, pe inten­
sificarea întregii activităţi de M agazine: ALBA IULIA, Calea Moţilor nr. 5 telefon 62. L
Deoarece ne mai desparte doar pregătire desfăşurată în vederea
un trimestru pînă la încheierea răspunderea fafă de munca noastră încheierii cu succes a anului C2Z23 CZ223 C^ZD
anului şcolar, consider că ar fi şcolar.
util să nc împărtăşim la rubrica didactice au răspuns prin fapte mestrului II, a scos însă la ivea­ noşlinţele elevilor, trecînd în ca­ | CENTRUL REGIONAL IE REGEPTIONARE Ş
de discuţii, experienţa noastră acestei măsuri luate. Astfel, pro­ lă, pe lingă unele succese obţi­ talog note de 2 şi 3, fără ca aces­ Mi-am propus ca în acest tri­
in ceea ce priveşte munca pen­ fesorii care predau la clasa a nute în munca noastră şi o serie tea să reflecte în mod just cu­ mestru să ţin o legătură şi mai iB ____ . HUNEDOARA-DEVA
tru obţinerea unor rezultate Xl-a şi-au pregătit şi îşi pregă­ dc deficienţe. Spre exemplu, în noştinţele însuşite. Apoi, unii strînsă cu profesorii care predau
bune la învăţătură şi disciplină. tesc maf bine lecţiile, s-au preo­ clasă există încă mulţi elevi cu profesori, notîncl elevi cu 5 şi 6, la clasă, cu organizaţia U.T.M. şi J— ' --------- --------------- >
cupat de elevii rămaşi în urmă rezultate mediocre, cu multe pînă la finele anului, chiar dacă cu părinţii elevilor. De aseme­
Sini: diriginte la clasa XT-a. la învăţătură, au verificat, prin note de 5 şi 6. Aceasta pentru aceştia au făcut progrese, nu-i nea, săptămînal, voi participa la < ANUNŢA VACANTE URMĂTOARELE POSTURI: î
încă dc la începutul anului şco­ sinteze periodice, cunoştinţele mai scot din aceste note. Ce do­ predarea unor lecţii de matema­
lar, m-am preocupat ca elevii acumulate de către elevi. TOT vedeşte acest lucru ? Că eu, şi tică, socialism ştiinţific, istorie, ţ 'Î
clasei pe care o conduc să stu­ ca mine şi alţi profesori, nu ur­ limba rornînă etc., pentru a ve­
dieze cu regularitate şi seriozi­ in ceea ce mă priveşte, în ca­ că noi n-am urmărit cu cea mai mărim cu maximum de grijă fe­ dea care este nivelul general de ¦â — inginer con stru ctor: >
tate materia predată, să şi-o în­ drul orelor de dirigenţie, am mare exigenţă calitatea însuşirii lul cum elevii se pregătesc, cum pregătire al clasei. Apoi, voi ur­
suşească cît mai bine. Mi-am în­ căutat să trezesc interesul ele­ cunoştinţelor la fiecare elev în îşi însuşesc zi de zi cunoştinţele mări şi îndruma în permanenţă — arhivar principal, >
dreptat apoi eforturile în vede- vilor pentru pregătirea lor sis­ parte, n-am întărit suficient dis­ predate. consultaţiile pe obiecte, mă voi
ica pregătirii din timp a elevi­ tematică şi conştientă, faţă de ciplina la ore, disciplină care îngriji ţie frecventarea cu regu­ % condiţii : absolvent al şcolii de şapte ani sau studii L
lor pentru examenul de maturi­ studiul individual, dezbăţind pe mai lasă încă de dorit şi n-am Analiza de care vorbeam mai laritate a acestora de către elevi
tate. in acest sens am luat pe­ larg teme ca acestea : „Cum să creat opinie în rînclul profesori­ sus a ridicat şi alte probleme. şi voi ţine o evidenţă curentă echivalente şi doi ani în funcţii administrative. I*
riodic legătura, cu cadrele didac­ folosim cît mai bine timpul de lor şi elevilor pentru a comba­ De pildă, o serie de elevi, ca a notelor, aceasta pentru a şti
tice care predau ia această cla­ studiu", „Să ne pregătim temei­ te cu tărie orice abateri de la Ghcorghe Frankfurt, Gavrilă Co- în ce direcţie va trebui să-mi în­ ş — dactilograf principal, ‘I
să şi m-am informat despre mo­ nic pentru viaţă", „Socialismul disciplina şcolară; n-am mani­ roescu, Ileana Filip, corigenţi în drept în primul rînd atenţia.
dul cum învaţă şi se comportă are nevoie de oameni cu o înal­ festat suficientă grijă faţă de primul trimestru ia anumite ““ c o n d iţii: studii medii sau trei ani în funcţie
elevii la toate materiile. Sub în­ tă cultură" etc. Dp asemenea, studiul individual al elevilor şi, obiecte, în trimestrul II, promo­ încheierea noului an şcolar
pentru a-i ajută pe elevi să se faţă ele calitatea predării şi a vând aceste obiecte, au rămas comportă răspunderi deosebite de dactilograf. ‘I
drumarea conducerii şcolii şi a orienteze în alcgprea viitoarei conţinutului lecţiilor. Se mai ma­ corigenţi la altele. Aceasta în­ pentru întreg colectivul de cadre
organizaţiei, de partid din şcoa­ meserii, apr discutat îţi cadrul nifestă la noi unele deficienţe seamnă că noi ne-ara îndreptat didactice, pentru fiecare dirigin­ % — inspector pază — securitate, P. C. J.;
lă, am propus şi organizat- apoi orelor clc dirigenţie despre nece­ şi în notarea elevilor. Unii to­ unilateral atenţia şi eforturile, te în parte. De aceea, mă voi
o. consfătuire cu cadrele didac­ sităţile pe egre le ridică econo­ varăşi profesori mai notează încă n-am avut o preocupare colecti­ strădui să muncesc în aşa fel l c o n d iţ ii: studii medii sau şcoala de şapte ani (sau
tice amij,itit,c. în care am luat mia noastră naţională în plină cu uşurinţă şi neprincipial cu,- incit la sfîrşituî acestui trimes­
imptvtmă ho!ărirea de a face tot înflorire, despre aptitudinile şi vă pentru ridicarea nivelului ge­ tru fiecare elev al clasei să poa­ “ studii eehivalente) şi trei ani In producţie sau organi- "«
ceea, pe. depinde de noi pentru neral al clasei. tă păşi cu fruntea sus, bine pre­
deprinderile elevilor, despre ce gătit pentru viaţă. " zaţii obşteşti. \
o cîţ mpi temeinică pregăl.ivQ a trebuie să ţinem cont cînd ne Trimestrul III, la începutul
elevifor în vederea încheierii cu alegem meseria eţc. căruia ne aflăm, este ultimul din Prof. IO A N STANCIU Ü — şef depozit R. S. Mintia, %
succps a nw-hu şcolar şi a exa­ acest an şcolar. Pe baza anali­
menului de maturitate, Analiza situaţiei la învăţătură zei făcute privind situaţia ia în­ Şcoala medie Haţeg con d iţii: şcoala medie şi trei ani în funcţii economice, L

Marea majoritate a cadrelor pe elaşă în urma îiŢcheişrii tri­ văţătura a elevilor, a. lipsurilor ; sau şcoala elementară de şapte ani si un stagiu de °»

I şase ani în funcţii economice. %

> inform aţii suplimentare se pot primi Î

« de ia serviciu l cadre, strada Progresului nr. 14 Deva >

0tj aataaan na uu nouBnB nooanBnHncsnaEa if ln PoionDBnnRf ţnnnnoi Js /n iDHanc a