Page 19 - 1963-04

JL SOCIALISMULUI PAG. 3

Nr. 257b

yyprervnprregr-gfy : ’^ :u.:y,w^7'^V ^:cr.'P.TLis2X TrJ^Z:^yi^L^^^2

nch6iBr6&anului deînvăfaniînt V E Ş T I DIN

^ y itj) R E G IU N E A tumituuniia sar u im i «iim iu ih în m iim

NOASTRĂ Tov. SILVIU BANCIU — Brad. denţieze oamenii şi acţiunile lor.
MUREŞAN SIDON1A — Orăş-
L a o c o n v o rb ire re c a p itu la tiv ă -î» -A*. -x; , -ţy In scrisoarea dvs. intitulată „Pe
teme gospodăreşti", arătaţi că în lie. Dvs. aţi trimis o corespon­
tn acest an de învăţămînt de trasat de Congresul al III-lea al j Cadre pentru urma unei şedinţe de lucru a co­ denţă în care arătaţi că U.R.C.C.
partid, propagandistul Ioan Buştoa, P.M.R., au arătat că îndeplinirea sar­ mitetului executiv al sfatului Orăştie şi-a realizat planul tri­
îndrumat do organizaţia de partid a cinilor ce stau în faţa agriculturii ! industria minieră popular în care s-a adoptat un mestrial. De fapt însă este vor­
desfăşurat o activitate rodnică în ca­ noastre socialisto necesită ca fiecare
drul cursului seral anul I din G.A.C. G.A.C. să devină o unitate puternica, La Petroşani s-au încheiat ele plan de măsuri, s-a început ac­ ba de realizarea nu a planului
Burjuc, raionul llia. Fiecare lecţie înfloritoare. Concretizînd unele con­ curind cursurile şcolii de mai­ ţiunea de înfrumuseţare a ora­ trimestrial ci a doi indici ai
a fost predată la zi şi pe înţelesul cluzii a tezelor teoretice din pro­ ştri. Xona promo/ie de maiştri, şului. Scrisoarea dvs. nu arată acestui plan. A realiza numai doi
cursanţilor, ceea ce a contribuit Ia blema pusă in discuţia seminarului in specialităţile electrotehnică şi insă concret ce s-a făcut sau ce indici nu înseamnă că s-a rea­
însuşirea temeinică de către cursanţi „Consolidarea economico-organizato­ lireparare. Îşi va aduce o contri­ sc face pentru înfrumuseţarea lizat planul trimestrial. In viitor
a celor expuse, asigurind totodată şi rică a G.A.C.“ , cursanta Matilda Cos- buţie importantă la organiza­ oraşului, ea conţine numai gene­ vă rugăm să aveţi în vedere
o bună frecvenţă a lor la cursuri, lea a spus: rea producţiei şi î‘ndeplini­ ralităţi. acest lucru. Corespondenţele
şi la convorbirea recapitulativă care rea sarcinilor tic plan în indus­
a avut loc de curind, cursanţii s-au — Dezvoltăm continuu ramurile de tria minieră. Dvs. trebuia să arătaţi în scri­ dvs. sînt redactate bine. Cele
prezentat bine pregătiţi, au luat <u- producţie care ne aduc cele mai mari soare ce s-a făcut şi se va face privind lucrările, din campania
vintui şi au dezbătut cu competenţa venituri. Anul trecut de exemplu, am Teatrul satiric muzical ..C. pentru amenajarea zonelor verzi, de primăvară s au publicat. Aş­
problemele puse in discuţie. Cursan­ avut numai 0,80 ha. de grădină pen­ Tunase“ din Bucureşti a pre­ a parcului, pentru plantarea de teptăm de la dvs. scrisori care
ţii Petru Cristian şi Alexa Costea tru legume şi zarzavaturi. Rezulta­ zentat în oraşul Petroşani un pomi ornamentali, flori, amena­ să relateze mai pe larg despre
au vorbit bine despre însemnătatea tele obţinute ne-au convins că pu­ concert-spoclacol intitulat .,Mu­ jarea străzilor, prelungirea reţe­ lucrările pe care le execută co­
isterică a creării P.C.R., tov. Ana tem dezvolta acest sector. Do aceea, zica bal-o vina“. Au participat lei electrice, amenajarea clădiri­ lectiviştii, mecanizatorii şi mun­
Orşa şi Viorica Lung au tratat bine am hotărît să extindem suprafaţa de cunoscuţii interpreţi Dorina lor etc., care deputaţi şi cetăţeni citorii gospodăriei de stat din
cea de-a doua etapă a revoluţiei grădină la 8 ha. De pe fiecare hec­ Ihăghici. surorile Knzah. Sorina s-au evidenţiat. Pentru viitor aş­ Orăştie în această campanie.
populare în ţara noastră, au cunos­ tar nc-am propus sa realizăm veni­ Dan şi. Georgc Buneii. Concer- teptăm de la dvs. scrisori care
cut etapele principale care le-a stră­ turi in valoare de 25.000 lei. Obţi­ să redea fapte concrete, să evi- Tov. VICTOR ANOACIIE —
bătut poporul nostru în înfăptuirea nerea acestor venituri, cîl şi altele lul-speclacol s-a bucurat de comuna Petreşti, raionul Sebeş.
din sectorul vegetal şi animal, vor C2ZZOCZ22D CZZZDCZZ2DCZ22D CZZ2D Corespondenta dvs. privind rea­
revoluţiei socialiste arăiind că o dală face ca gospodăria noastră să cîevi- multă apreciere din partea iubi­
cu încheierea colectivizării agricul­ Elevul Bodea Ionel de la lizarea planului de livrări. Ia lap­
nă tot mai puternică. torilor de muzică din oraşul Şcoala profesională din Petro­ te de către G.A.C. din Răhău s-a
turii, în ţara noastră socialismul a şani are mimai note de 10. publicat. Cealaltă corespondenţă
învins definitiv atit la oraşe cit şi Problemele puse in discuţie au fost nostru. Munca lui sîrguincioasă i-a fost privind instalaţia de apă la graj­
dezbătute cu competenţă de către răsplătită aşa cum se cuvine. duri şi săparea unui şanţ nu este
la sale. cursanţi. La sfirşilul convorbirii pro­ C. IO AN suficient de documentată. Ar in­
pagandistul a apreciat că în acest corespondent LX F O T O G R A F IE : La o oră teresa lungimea conductei, cit
Ca pozitiv trebuie consemnat fap­ an de studiu a existat o preocupare de tehnologic, profesorul Sîrbu costă ca, lungimea şanţului şi
tul că în cuvinlul lor cursanţii au mai susţinută din partea cursanţilor ¦<> Consfătuire Sofronic, îi explică tinde ope­ suprafaţa de teren ferită de
făcut reieriri la activitatea concreta pentru însuşirea materialului predai rai ii la strung. inundaţii. In viitor, relataţi mai
ce o desfăşoară în gospodăria co­ şi deci, rezultatele sint mai bune ca ţ amănunţit datele şi faptele şi
lectivă, la sarcinile pe care le au în anul trecut. CZZ2DCZZ2DC2Z23CaZ20C2Z23CZZ20 exemplificaţi-le cu cifre.
de îndeplinit. De pildă, colectivistele * cu cetăţenii
Elena Remete, Matilda Costea şi Va- N1COLAE VRÎNCEANU teren
leria Jurj vorbind despre programul director al cabinetului raional Organele raionale de miliţie
dcsăvîrşirii construcţiei socialiste
P.M.R. llia

în s trîn s ă le g ă tu ră c u p r a c tic a () au organizat in sala cincmalo-

Una din caracteristicile convorbi­ apreciat şi răspunsul care l-a dat L graiului „7 Noiembrie" din ora- In Valea Jiului, la Petroşani, Lu- asemenea, populaţia apreciază în­ „dacă găseşte fraieri o vinde“ . De modul cum el fşi gospodăreşie uni­
rii recapitulative de la cercul de stu­ cursantul Gheorghe Todoni la tema $ şui Brad. o consfătuire cu¦ ce­ peni, Petrila, Lonea şi în celelalte deosebi strădania vînzăloarelor Livia altfel acest vinzător are aceeaşi com­ tatea.
diere a Statutului P.M.R. clin satul „Respectarea strictă a disciplinei de localităţi activează numeroase echi­ Cristea şi Domnita Horga de a de­ portare şi faţă de cumpărători.
Peşteniţa, a fost aceea că fiecare partid — condiţie esenţială a înîăp- tăţenii pe teme de circulaţie. pe de control obştesc. Multe din ele servi cumpărătorii. Aspecte bune a Elisabeta Anner de la unitatea de
cursant, prin discuţiile purtate a le­ tuirii centralismului democratic şi în­ Ofiţerul de miliţie Bichcr se ocupă de problemele deservirii înlilnit echipa de control obşlesc şi La bufetul nr. 56 din Petrila cură­ parfumerie şi mercerie nr. 43 din
gat concluziile unor teze teoretice de tăririi unităţii partidului“ . El a cri­ populaţiei in unităţile alimentare, de ţenia lasă de dorit Mesele sînt in Lupeni serveşte în mod preferenţial.
activitatea lor concretă. Printre pri­ ticat totodată atitudinea tov. Petru Karol a vorbit participanţilor alimentaţie publică şi do produse la restaurantul „Transilvania“ . Aici permanenţă ude, încărcate de sticle In ziua de 26 februarie a.c. a primit
mii înscrişi la cuvint a fost cursan­ Todoni şi Gruiţă Bărboni care au lip­ despre importanta respectării re­ industriale. Desfă.şurînd o rodnică domneşte curăţenie. Feţele de mese şi pahare. Femeia de serviciu cînd o cantitate de lină fină care a fost
tul Nicolae Lăzărescu. După ce a a- sit de la unele lecţii ale învăţămin- gulilor de circulaţie de către aclivitale de control ele sesizează distribuită cunoştinţelor, în timp ce
rătat care sînt îndatoririle şi drep­ tului de partid şi chiar de la unele motociclişli şi pietoni. După ce curalc, calitatea preparatelor culina­ mătură slirneşte praiul (acest lucru magazinul era închis, iar o serie de
turile membrilor de partid el a exem­ adunări ale organizaţiei de bază. s-a prezentat un ciclu de filme comitetele executive ale sfaturilor re, atenţia cu care este tratat fiecare îl face în orele cînd unitatea este cetăţeni aşteptau deschiderea unităţii.
pe teme de circulaţie, au fost populare, arătînd deficienţele consta­ client în parte, sînt lucruri apreciate aglomerată). Aici, în afară de băuturi La fel obişnuieşte să servească şi
tate şi făcînd propuneri valoroase de vizitatori. La Lupeni, populaţia aproape că nu se poate consuma vînzătoarea Margareta Streifer de la
plificat că în organizaţia de partid Şi alţi cursanţi cum sînt Ioan Bi- prelucrate diferite legi şi de­ privind înlăturarea lipsurilor, pentru magazinul de tricotaje nr. 30, din
o mai bună deservire a populaţiei. este mulţumită de modul cum este altceva, căci lipsesc preparatele culi­ aceeaşi localitate. Aspecte negative
din care face parte, critica şi auto­ ba, Iuliu Păsculescu, Iosif Todoni, crete care reglementează circu­ servită la unitatea alimentară nr. 68 nare. Toate acestea se întîmplă din s-au mai semnalai cu prilejul conlro-
critica este stimulată, ea contribuie Zilele trecute un redactor al ziaru­ unde responsabilul Ioan Matei şl cauză că Ro(ik Wilhelm, responsabi­ lului efectuat şl la unitatea alimen­
la îndreptarea unor lipsuri. De pildă, Ioan Ciovican şi ceilalţi care laţia în localităţi şi pe drumu­ lui nostru a însoţit pe teren echipele tară nr. 24 din Petrila, unde vînză-
el a menţionat că în una din adună­ vinzătoarele Ana Cindrea şi Florica lul unităţii, nu se preocupă suficient loarea Elvira Lăzărescu are o com­
rile generale ale organizaţiei de au luat cuvîntul, au făcut re­ de control obştesc din Petrila şi I.u- Demeter au o comportare corespun­ de îrabunălăţirea deservirii populaţiei. portare necuviincioasă faţa de cum­
partid, Iov. Petru Dăian, secretar al peni. Cu acest prilej echipa de con­ zătoare. Magazinul este bine între­ părători, la bufetul nr. 15 din Lupeni
organizaţiei de bază a fost criticat feriri concrete la activitatea ce rile publice. La consfătuire au trol obştesc aparţinînd comitetului ţinut şi aprovizionat. Aspecte îm­ In o serie de unităţi ca O.A.D.L.F. nr. (resp. Vasile Abrahain) unde aspec­
că se îngrijeşte prea puţin de creş­ sindicatului Preparaţiel din Petrila, bucurătoare s-au întâlnit şi la restau­ 5 (resp. Stan Constantin), O.A.D.L.F. tul localului lasă de dorii.
terea şi educarea candidaţilor de o desfăşoară membrii şi candida­ participat peste 400 de per­ formată din lovarăşii Aurel Brînduşa, rantul „Cina“ , magazinul „Spori—
partid. In urma criticii tov. Dăian şi-a Nicolae Popescu, Dumitru Apostol, Foto—Muzică“ şi altele. nr. 25 (resp. Coclea Ion), spaţiul co­ Cu ocazia conlrolului efectuat s-au
îmbunătăţit mult activitatea. A fost ţii de partid în cadrul gospodă­ soane. Rozalia Sava, Virginia Barbu, Maria semnalat o serie de aspecte negative
Crişan şi Teodor Panlea, şi cea din CUMPĂRĂTORII mercial este ocupat do diferite am­ în activitatea unor unităţi comerciale.
riei, ceea ce a contribuit ca discuţii­ I. PÎRVA Lupeni de pe lingă comitelui sindi­ Conducerile O.C.L. alimentara, O.C.L.
catului exploatării miniere formată SÎNT NEMULŢUMIŢI balaje, butoaie, care sînt depozitate produse industriale şi T.A.P.L., in
le să fie vii, interesante, să Sie mai corespondent neîngrijit, îngreunînd circulaţia in baza proceselor verbale de constatări
din Arpad Gref, Hedy Dănilă, Ana La Petrila, echipa de control obş­ local. Dacă intri în bufetul nr. 25, întocmite de echipele de control
bine înţelese de către cursanţi pro­ Racolţa şi Ileana Furdui au constaLat lesc condusă de Iov. Aurei Brînduşa, obştesc şi a propunerilor acestora vor
o serie de aspecte pozitive şi nega­ vizitînd şi alte unităţi comerciale a ai cărui responsabil este Aurej Bla- trebui să ia măsuri pentru ca astfel
blemele dezbătute. tive în aclivilalea comercială a uni­ semnalat o serie de aspecte negative. de lipsuri, care prejudiciază comer­
tăţilor din Lupeni şi Petrila. Iată Astfel, la unitatea O.A.D.L.F. nr. 38 ga, întilneşli mese încărcate cu sticle, ţul socialist, să fie lichidate pentru
I. IACOB constatările făcute de echipele de cumpărătorii sînt nemulţumiţi de pe jos murdărie şi... un mod original continua îmbunătăţire a deservirii
control obştesc. modul cum vînzătorul Nicolae Preo­ de a afişă preţurile în vitrina cu populaţiei.
teasa îşi face datoria. Acesta are preparate culinare, lală cileva „mos­
M AG AZINE obiceiul de a arunca marfa în cînlar, tre“ elocvente în acest sens. Pe o
iar uneori de a pune chiar degetul etichetă stă scris lizer cu mere, şi
BINE APROVIZIONATE, pe tasul cântarului. In felul acesta este pusă în dreptul franzelei, pe alta
întotdeauna dă marfă cu lipsă la
FRUMOS GOSPODĂRITE gramaj. Acest lucru li s-a întîmplat piept afumat şi îndărătul ei se găsesc
cetăţenilor Marcel Crişan, Cornelia prăjituri cu ciocolată, preţul arahlde-
Intrînd în magazinul alimentar nr. Gărău, Maria Cîşlaru, care au pro- lor esle pus Ia chiftele, al şuncii
26, echipa de control obştesc din lestal faţă de acest mod de a fi ser­ presate la brînză Păltiniş etc. De
Petrila, a găsit curăţenie. Aici mărfu­ viţi. Faţă de protestele cetăţenilor,
rile sint frumos aranjate în railuri, N. Preoteasa a găsit o scuză „ e prea altfel Aurel Blaga are obiceiul de a
raionale în funcţie de sortimentele multă lume ca sa pot cântări fiecăruia consuma băuturi alcoolice în timpul
ce se găsesc în unitate. Vinzătoarele exact“ (!?). serviciului, iar urmările se văd în
Voichiţa Şereş, Elisabeta Czanc şi
Viorica Ionescu, au o atitudine cu- La controlul efectuat zilele trecute s sneri primiţi în U. T . M.
viinciosă faţă de cumpărători. Maga­ la unitatea O.A.D.L.F. nr. 13 din Lu­
zinul este aprovizionat întotdeauna peni de călre echipa de control Organizaţia U.T.M. ele la sec­ membri ai organizaţiei revolu­
cu mărfurile solicitate de populaţie. obştesc a sindicatului minier din lo­ ţia spălătorie a preparaţiei ele ţionare de tineret din ţara noa­
La magazinul alimentar nr. 42 s-au calitate, vînzătorul Victor Călinoiu cărbuni din Petrila, al cărei se­ stră.
înlilnit aceleaşi aspecte. Responsa­ a avut o atitudine necorespunzăioare. ci etar este tov. Emilian Doboş,
Mai iutii a refuzat să dea echipei re­ acordă o mare atenţie primirii Recent, această organizaţie a
bilul Ioan Ştefan dovedeşte o preo­ gistrul unic de control, apoi întrebat de noi membri. Sînt primiţi în primit în U.T.M. pe tinerii Eleo-
fiind ce face cu maria alterată care rîndurilc U.T.M. tineri care prin nora Pop, Dumitru Nistor, Nico­
cupare permanentă pentru aprovizio­ se găsea în unitate a răspuns că lae Bălăşoiu şi alţii.
munca şi comportarea lor se do­
narea unităţii de care răspunde. De B. CONSTANTIN
vedesc a fi demni de a deveni corespondent

S O, 'dată cu dezvoltarea scclo- S

j| xului zootehnic, colectiviştii din 5

fi Clinic, raionul Sebeş, acordă o ^

fi mare atenlic construcţiilor zoo- f i

fi tehnice. »

In fotografie : Membrii brigă- “

ţţ zii de construct'd de la G.A.C. L

ţ Cilnic intr-un moment de răi- S

i gaz, stilul de vorbă cu tov. Ion yj

fi Popa, preşedintele sfatului popu- fi Clasa muncitoare africană a K en ya; în 1925 au încrucişat au dat un nou impuls luptei decembrie 1962. Grevele generale sindicală dintr-o ţară colonială ce Unească deci procesul indus­
cunoscut în ultimele două dece­ braţele muncitorii de la căile crescînde pentru independenţă din Sierra Leone şi Gambia des­ nu poate să rămînă în afara trializării tinerelor ţări africane,
fi Iar comunal, despre mersul Iu- fi nii o dezvoltare simţitoare. După ferate din Nigerul francez, iar în naţională în Africa. Tn Nigeria, făşurate în ultimii cinci ani au luptei naţionale pentru indepen­ să încetinească totodată ritmul
o serie de date statistice incom­ 1926 au declarat din nou grevă dc pildă, acţiunile muncitorilor constituit, de asemenea, una din denţă politică. In esenţă, înlr-o creşterii şi organizării proleta­
¦f#if crărilor. yf*i plete, ea numără în prezent feroviarii din Sierra L eon e; în împotriva puternicei companii principalele forme ale luptei po­ ţară colonială lupta pentru liber­ riatului în Africa,
aproximativ 15 milioane de oa­ 1929 s-a desfăşurat o puternică comerciale engleze „United Afri­ porului împotriva colonialismu­ tate şi independenţă este indiso­
twvflw s*vvivt*v* meni. Este semnificativ că rit­ mişcare revendicativă în Uganda ca Companv" au adus, fără în­ lui. Demonstraţia minerilor şo­ lubil legată de succesele mişcă­ Tn ciuda lipsurilor obiective şi
mul de creştere al raidurilor cla­ şi tot atunci au intrat în grevă doială, o mare contribuţie la meri pe străzile oraşului Leo­ rii sindicale...". a greutăţilor pe care le întîm-
Sarcina sei muncitoare este mai rapid marinarii din Bathurst (Cam­ dezvoltarea mişcării naţionale. poldville, sprijinită dc zeci de pină, clasa muncitoare din A fri­
a fost depăşită decît ritmul de creştere a popu­ bia) ; în 1930 au încetat lucrul Greva generală din Ghana din mii de alţi muncitori, a constă Clasa muncitoare africană nu ca este o clasă în creştere. Lupta
muncitorii de la minele din 1950 a avut un rol hotărîtor în tuit un impuls puternic pentru numai că a ridicat din nodurile sa împotriva monopolurilor
La Expoalarea minieră Băiţa-Cră- laţiei în ansamblu. Coasta de Aur. victoria Partidului Popular al avîntul mişcării poporului din sale numeroşi conducători ai străine imprimă adesea o marc
ciuneşti, acţiunea de colectare şi Tînărul proletariat african, mişcării naţionale, dar muncito­ amploare luptei întregului popor
predare a fierului vechi este privită Lupta clasei muncitoare africa­ Creşterea numerică a prole tariatului african în câteva rii formează şi majoritatea mem­ şi stimulează creşterea conştiin­
cu multărăspundere. Organizaţiile care păşeşte în avangarda revo­ ne a căpătat însă o mare am­ ţări în perioada 1938— 1960 brilor organizaţiilor cu partidele ţei naţionale. In fruntea munci­
de partid şi U.T.M.de aici au ini­ luţiei de eliberare naţională se ploare după cel de-al doilea răz­ naţionale şi participă în mod ho­ torilor africani păşesc comuniş­
ţiat în mai multe zile acţiuni de co­ pronunţă în mod consecvent boi mondial. In perioada 1945— 1938 1960 tărîtor atit la bătăliile de clasă tii. Astăzi există partide comu­
lectare a deşeurilor feroase, la care pentru lichidarea tuturor rămă­ 1960, ciasa muncitoare africană şi la grevele pentru propriile in­ niste şi muncitoreşti în Sudan,
a participat un mare număr de mun­ şiţelor colonialismului pe conti­ şi-a creat organizaţii sindicale 1. — A n g o l a ............................. 800,0 terese, cit şi la acţiuni mai largi Republica Sud-Africană, Tunisia,
citori şi funcţionari. nentul african. „Muncitorimea proprii, care în prezent numără 2. — Ghana ............................. 350,0 ale maselor populare. Maroc, Algeria, Senegal. Aceste
reprezintă partea cea mai înain­ aproximativ 3 milioane de mem­ 560,9 partide sînt în primele rînduri
Cu ocazia acestor acţiuni în incin­ tată a populaţiei în lupta anti- bri. In aceşti ani în Africa s-au 3. — Kenya ............................. Acţiunile hotărîte ale proleta­ ale forţelor patriotice din ţările
ta preparaţiei au fost depisiate im­ imperialistă, în lupta pentru cu­ desfăşurat cele mai mari acţiuni 4. — Republica Congo 1.200,0 riatului african nu convin cîluşi lor, care luptă pentru lichidarea
portante rezerve do fier vechi. cerirea, consolidarea şi apărarea muncitoreşti. Au avut loc nume­ 700,0 dc puţin imperialismului inter­ ultimelor rămăşiţe ale imperia­
independenţei naţionale", a spus roase greve şi demonstraţii ale (cu capitala Leopoldville) . . 522,5 268,8 naţional. Aşa sc explică uneltiri­ lismului, pentru o independenţă
In felul acesta, în primul trimes- Ibrahim Zakaria, secretar al oamenilor muncii. Astfel, în 1945 5. — N i g e r i a ............................. 439,1 le agenţilor colonialiştilor din reală. In ultimul timp, în Afri­
Iru al anului, colectivul a slrîns şi F.S.M., la cel de-al V-lea Congres a avut loc o puternică grevă ge­ 310,0 Confederaţia internaţională a ca au fost create noi partide co­
predat I.C.M. 15.750 kg. fier vechi, Sindical Mondial. Dacă în state­ nerală în Republica Sud-Africa­ 6. — Rhodesia de nord . . . . . 152,2 700,0 sindicatelor libere (C.I.S.L.), în muniste, respectiv în Rhodesia
mai mult cu 6.750 kg. decît se pre­ le capitaliste avansate, masele nă ; în 1946 şi 1947 s-au desfă­ 7. — T a n g a n ic a ......................... . 207,1 direcţia scindării mişcării sindi­ de nord şi Basutoland. Comuniş­
vede in sarcina de plan. muncitoare luptă împotriva mo­ şurat greve de lungă durată ale 8. — Uganda ............................. 5.328,8 cale africane. Agenţii din C.I.S.L. tii se bucură de prestigiul unor
nopolurilor „locale", în Africa, feroviarilor din Mali şi Senegal; 9. — Rhodesia de sud . . . . . 107,5 luptători neînfricaţi pentru cau­
I. CRÂCIUNESCU Asia şi America Latină, această 1947 a fost anul cînd revendi­ ai imperialismului caută să pro­ za poporului.
corespondent luptă este îndreptată în primul cările naţionale şi sociale ale fite de o lipsă obiectivă a miş­
rinei împotriva dominaţiei impe­ proletariatului din Kenya şi din cării muncitoreşti africane şi Clasa muncitoare africană
rialismului, atit sub formele sale Ghana au căpătat forme ascu­ Total: 1.841,5 anume de caracterul neomogen este, fără îndoială, clasa viitoru­
„clasice", cit si sub formele noi, ţite. Larg a fost răsunetul greve­ al proletariatului, de ponderea lui, clasa care creşte o dată cu
La parterul noilor blocuri din ora­ mascate. In aceste ţări acţiunile lor din 1948 şi 1950 ale docheri­ Convenţiei în alegerile din 1951, Congo, de la începutul anului relativ mare a muncitorilor agri­ dezvoltarea industriei tinerelor
şul muncitoresc Călău s-ou deschis zi­ clasei muncitoare capătă un pu­ lor din Tanganica şi al grevei ge­ în obţinerea autonomiei interne, 1959. Grevele muncitorilor afri­ coli, argaţilor şi altor categorii ţări independente. Condiţiile ei dc
lele acestea cîlcvă unităţi comerciale. ternic caracter anticolonialist. nerale din Ghana din 1950. A ur­ şi, în sfîrşit, în cucerirea inde­ cani de pe plantaţiile din Angola de oameni ai muncii care, din viaţă şi de muncă fac din clasa
'Astfel, s-a deschis un magazin alimen­ mat apoi seria puternicelor gre­ pendenţei din 1957. In alte co­ au constituit şi ele un factor im­ diferite cauze, pot fi mai greu muncitoare africană grupul so­
tar cu autoservire şi este in curs de Lupta clasei muncitoare afri­ ve din 1952, 1956, 1962 şi 1963 lonii, lupta muncitorilor a exer­ portant în lupta împotriva asu­ organizaţi. Muncitorii industriali, cial cel mai revoluţionar, ccl
amenajare un magazin de confecţii cane pentru revendicarea drep­ ale minerilor de la „Centura de citat, de asemenea, o puternică pririi coloniale, luptă care s-a care constituie cea mai activă mai dinamic şi mai clarvăzător
şi textile. turilor sale economice şi inde­ cupru" din Rhodesia de nord. înrîurire asupra tuturor pături­ înteţit în 1961. parte a proletariatului, formea­ al societăţii africane contempo­
pendenţă naţională a început cu Greve au avut loc în această lor, populaţiei. Lupta greviştilor ză încă minoritatea. Neocolonia- rane, clasă căreia îi revine rolul
Piuă acum s-au deschis in oraşul mulţi ani în urmă. In 1919 au perioadă şi în fosta Africă ecua­ de pe plantaţiile din Tanganica Muncitorimea africană este liştii încearcă să prevină creşte­ cel mai important în lupta pen­
nou Calau S unităţi comerciale prin­ avut loc greve în Sierra Leonne torială şi occidentală franceză. din anii 1957, 1958, 1959 şi 1960, organizată în sindicate. Rolul pe rea numerică a clasei muncitoa­ tru lichidarea deplină a colonia­
tre care un magazin de legiune şi şi Republica Sud-Africană ; în Aceste greve, care au durat săp­ a contribuit la întărirea Partidu­ care îl joaca sindicatele în viaţa re din ţările slab dezvoltate, să lismului şi construirea unei
fructe, unul de încălţăminte ş.a. Sc 1921 s-au aflat în grevă munci­ tămâni, iar cîteodată luni întregi, lui Uniunea naţională africană Africii cîe astăzi este din cele mai frîneze procesul concentrării Africi noi.
vor deschide in continuare alte trei torii din Nigeria; în 1921 şi 1922 din Tanganica şi a dus la cuce­ proletariatului în întreprinderi
unilăji: un bufet expres, o farmacie importante. Vorbind despre acest " I.
şi. o librărie. au avut loc greve generale în rirea independenţei naţionale, în rol, preşedintele Republicii Gha­ mari ale industriei gţele, săiîn-
na, N k ru m ah , a spus ) «M iş c a re a