Page 2 - 1963-04

PAG. 2
FUNERALIILE LU f'isn
Duminică, 31 martie, cetăţenii Ca­
pitalei au conclus pe ultimul său
drum pe eminentul om de ştiinţă şi
patriot înflăcărat Traian Săvulescu.
Incepind de dimineaţă, mii de' budu-
rîşteni au continuat să treacă prin
faţa catafalcului aşezat in holul
Ateneului R. P. Romîne, aducând ul­
timul lor salut marelui savant, re­
prezentant de seamă al ştiinţelor
biologice din ţara noastră, eminent
fruntaş al vieţii publice din R. P.
Română.
Răsună acordurile marşurilor fu­
nebre. La catafalc fac de gardă aca­
demicieni şi alţi oameni de ştiinţă,
artă şi cultură, muncitori, studenţi.
In ultima gardă se află tovarăşii
Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedin­
te al Consiliului de Miniştri, acad.
Ilie Murgulescu, preşedintele Aca­
demiei R. P. Romîne, Constanţa
Crăciun, preşedintele Comitetului de
Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan
Bălan, ministrul învăţămîntului, Atha-
nase Joja, membru al Prezidiu­
lui Academiei R. P. Romîne, Nicolae
Giosan, prim-vicepreşedinte al Con­
siliului Superior al Agriculturii.
La ora 11, sicriul cu corpul neîn­
sufleţit al lui Traian Săvulescu, pur­
tat pe umeri de academicieni şi alte
personalităţi de frunte ale vieţii şti­
inţifica şi culturale, este scos din
holul Ateneului R. P. Romîne şi a-
şezat pe carul mortuar.
In faţa Ateneului o companie de
onoare cu drapel îndoliat prezintă
onorurile.
In sunetul marşului funebru, cor­
tegiul funerar porneşte spre cimiti­
rul Belu. In fruntea cortegiului este
purtat un portret al marelui savant
romîn, academicianul Traian Săvu­
lescu. Pe perne purpurii erau pur­
tate ordinele şi medaliile cu caia a
fost distins cel dispărut. Carul mor­
tuar pe care se află sicriul înconju­
rat de flori porneşte încet, urmat de
membrii familiei defunctului, de prie­
teni apropiaţi. In urma carului
funebru se află membri ai C.C. al
P.M.R, ai guvernului, conducători
ai unor instituţii centrale şi organi­
zaţii obşteşti, academicieni şi alţi
fruntaşi ai vieţii ştiinţifica şi cultu­
rale. Trec ostaşii companiei de onoa­
re purtînd drapelul îndoliat.
De-a lungul străzilor pe care le-a
străbătut cortegiul funerar pină la
cimitirul Belu se aflau mii de cetă­
ţeni veniţi să-şi ia ultimul rămas
bun de la Traian Săvulescu.
La cimitirul Belu a avut loc mi­
tingul de doliu. O mulţime tăcută a
ascultat cu pietate cuvîntările rostite.
Acad. Ilie Murgulescu, preşedinte­
le Academiei R. P. Romîne, a rele­
vat vasta activitate ştiinţifică desfă­
şurată de academicianul Traian Să­
vulescu timp de peste cinci decenii.
Călăuzit de principiul că ştiinţa tre­
buie să servească poporului şi este
subordonată intereselor acestuia,
Traian Săvulescu a efectuat impor­
tante cercetări în domeniul biologiei
vegetale, îndeosebi al botanicii, mi-
cologiei şi fitopatologiei. El a pus te­ la înălţimea autorităţii morale pe
melia şi a dezvoltat cercetările în
ţara noastră în domeniul micologiei.
IN SPRIJINUL PROFESORILOR CARE PREDAU OBIECTUL „ A G R IC U L T U R A 11
Necesitalea legării învăţământului
cu practica muncii constructive şi-a
dovedit pe deplin justeţea. Această
legătură constituie principiul călăuzi­
lor în organizarea în-văţămintului dc
toate gradele şi de asemenea
una din preocupările de seamă
ale tuturor cadrelor didactice.
Directivele Congresului al IlI-Iea
al P.M.R. trasează cadrelor didactice
sarcina ca, paralel cu instruirea leo-
retică, să fie formale la elevi deprin­
deri de muncă practică, în scopul
însuşirii de cunoştinţe şl îndeminări.
Introducerea obiectului „Agricul­
tura“ la clasele V —V III în şcolile de
cultură generală din mediul rural
reprezintă o măsură importantă ini­
ţiată de partidul nostru, care urmă­
reşte să familiarizeze tineretul şco­
lar cu cunoştinţe privind ştiinţa şi
practica agriculturii socialiste, nece­
sare în activitatea de viitor a aces­
tora.
O parte din absolvenţii şcoltlor de
8 ani vor deveni lucrători agricoli
fn G.A.C. şi G.A.S., o parte vor urma
cursurile şcolilor tehnice agricole,
devenind cadre tehnice specializate
în diferite ramuri de producţie agri­
colă. Pentru ioţi, înţelegerea şi cu­
noaşterea temeinică a proceselor de
producţie agricolă reprezintă cheză­
şia obţinerii producţiilor mari.
Cadrele didactice care predau
obiectul „Agricultură“ au sarcina de
onoare de a trezi la elevi interesul
şi dragostea faţă de agricultură şi de
a comribui la formarea deprinderi­
lor praclice pentru diferite lucrări
agricole.
„Agricultura“, alături de celelalte
discipline şcolare, contribuie Ia pre­
gătirea generală a elevilor. Numărul
de ore afectate acestui obiect de­
monstrează cu prisosinţă acest lucru.
Penlru predarea în bune condi-
ţiimi a obiectului „Agricultura" au
losl luate o serie de măsuri organi­
zatorice şi tehnice. Astfel, s-au ti­
părit manuale şcolare corespunză­
toare, s-a făcut instruirea cadrelor
didactice, s-au afectat şcolilor tere­
nuri agricole etc.
In prezent cadrele didactice sini
preocupate de organizarea acestor
loturi agricole, de procurarea mate­
rialului didactic necesar unei temei­
nice înşiruiri a elevilor. Aceste preo­
cupări arată că învăţătorii şi profe­
sorii. au înţeles sarcinile măreţe care
[M M « M M I /N'
fiaMHCgsg i!1.¦ui'*-:'.A*i|geBEgg?yr! aaoraen:
IJB lls :i(E lt= :| l= :ll= :il= = :ll= :lllls | | s lls ll^ = :il= :ii= l!S ll= :lls ilî:ll5 1 il!s !!s s l!!s lis !î!i5 îia s flS !m s ils ils M s s llî
A publicat în acest domeniu peste rii lor temeinice în folosul poporu­ nării şi completării cunoştinţelor, ci Regiarafii la timp C o la b o ra i
şi pe drumul folosirii lor în intere­
150 de lucrări ştiinţifice. Studiile lui muncitor. Interpretarea consec­ sul poporului nostru muncitor. Oma­ şi de bună, calitate între ech ip e
giul cel mai de preţ pe care îl adu­
sale fundamentale privind agenţii vent materialistă a fenomenelor vie­ cem memoriei sale este hotărîraa de
a munci cu şi mai multă energie
patogeni ai celor mai importante ţii făcea din cursurile sale o şcoală pentru înflorirea ştiinţei patriei Pentru asigurarea îfideplm
noastre pusă în slujba poporului,
boli ale plantelor agricole l-au con­ de educaţie a gîndirii ştiinţifice, ma- ideal căruia neuitatul nostru profe­ Un rol important în sporirea pro­ fierului rotund de 90 mm. nece: la timp a sarcinilor ce ne revir.
sacrat pe Traian Săvulescu ca fon­ terialist-dialectice, de educaţie co­ sor i-a închinat întreaga sa viaţă.
ducţiei de minereu il constituie cali­ confecţionării barelor principale acordăm o importanţă deosebite
dator al şcolii romîneşti de fitopato-
logie şi ca pe unul din cei mai mari munistă a tineretului nostru. tatea reparaţiilor utilajelor miniere. coliviile simple. Materialul respec în activitatea noastră colabou
specialişti în acest domeniu pe plan Profesorul Traian Săvulescu a fost
Dacă defecţiunile maşinilor folosite nu exista în magazie. Am scos în rii cu celelalte sectoare. Nu
şi un neobosit activist pe tărîm ob­
de mineri vor fi înlăturate într-un un alt material, care se găsea mult am primit o comandă d'
mondial. Alegerea sa ca membru a ştesc, militînd cu consecvenţă pen­
limp mai scurt şi durata lor de func­ cantităţi suficiente, cu diametrul de r la E. M. Barza să confecţiona:
numeroase apademiii4 şi asociaţii tru promovarea politicii partidului
Studenta Crezante Zaharia, de la ţionare va fi prelungită, minerii vor mai 80 mm. Penlru folosirea Iui în s( 90 de macaze fixe. Lucrarea ci
ştiinţifice de pesta hotare reprezintă nostru, pentru o viaţă mai bună a Facultatea de biologie, a arătat că
prelegerile profesorului Traian Să­ avea posibilitatea să extragă minereu pul urmărit, am improvizat o inşi urgentă. Am făcut cunoscut i
nu numai recunoaşterea marilor sale vulescu constituiau un izvor nesecat
merite ca om de ştiinţă, dar şi o celor ce muncesc, pentru pace şi de minunate învăţăminte şi un mai mult. laţic de ridicat cu un scripet, cu cest lucru şi echipelor de sude
contribuţie de mare preţ la creşte­ progres social. El a reprezentat pen­ exemplu de gândire creatoare. El a
tru tinerelul din universitate un educat tineretul studios în spiritul Noi executăm lucrări de reparaţii jutorul căreia am ridicai bara la şi fierari. Trebuia ca toţi să i
muncii neobosite şi al pasiunii pen­ pentru toate exploatările miniere din
rea prestigiului ştiinţei noastre pe strălucit exemplu de îmbinare a u- tru ştiinţă, căutind să-i imprime regiune şi pentru alte asemenea ex­ înălţime dinainte stabilită. Prin < îndreptăm atenţia în primul rit
conştiinţa responsabilităţii faţă de ploatări din ţară. Planul de reparaţii dere liberă, bara încălzită in porţi asupra lucrării respective.
plan internaţional. nei activităţi ştiinţifice pline de popor a intelectualităţii de tip nou. l-am îndeplinit anul trecui cu mai bine nea solicitată se deforma, obţinind
Profesorul Traian Săvulescu se in­ de o lună mai devreme. Ne-am creat se un diametru mai mare decit c Neexecutarea la timp a oper
înzestrat cu un pătrunzător spirit prestigiu cu o înaltă etică cetăţe­ teresa îndeaproape de viaţa pe care astfel posibilitatea să ne organizăm iniţial în acel loc. Această măsură ţiilor de sudură şi forjă ducea i>
de observaţie, Traian Săvulescu a nească şi patriotică. Ministerul In- o duc studenţii în afara orelor de şi mai bine munca pentru anul a- dus şi la eliminarea operaţiei de a apariţia golurilor de lucru în <
fost, în acelaşi timp un om de vastă • văţămintului a găsit totdeauna în curs şi da laborator organiza cu ei ex­ oesta, cind volumul- lucrărilor de re­ chiere masivă. chipa noastră de lăcătuşi, defer
cultură, a i remarcabile calităţi mo­ persoana profesorului Traian Săvu­ cursii, vizitarea muzeelor şi a expo­ paraţii este mai mare ca acela de minînd astfel, întîrzierea execută
rale şi intelectuale. lescu un sfătuitor şi colaborator de ziţiilor de artă, audiţii de concerte. anul trecut cu 16 la sulă. O dală cu Măsuri penlru înlocuirea proiilel rii comenzii. Penlru înlăturare
seamă în problemele numeroas» şi Astfel el devenea un prieten apro­ depăşirea planului de reparaţii în necesare executării unor comenzi
Investigaţiile făcute in variate complexe pe care le-a avut de re­ piat, iar studenţii lui îl preţuiau şl primele două luni ale anului în curs, cu care nu sîntem bine aprovizi acestui neajuns am lucrat cu ti
domenii ala ştiinţei au relevat figu­ zolvat după . eliberarea ţării, în ope­ il iubeau şi mai mult. Pentru lot ce am redus şi preţul de cost la lucră­ naţi, au fosl luate în mai multe cj
ra unui savant activ, fecund în idei ra de creare şi consolidare a şcolii ne-a învăţat, a încheiat vorbitoarea, rile pentru Ierţi cu 4,43 la sută faţă ţii ca şi cînd ani li făcut pari
înnoitoare şi care crede — cu pasiu­ noi din ţara noastră. Vom păstra nu-1 ,vom uita niciodată şi ne vom de sarcina planificată.
ne răscolitoare — în puterea ştiinţei profesorului Traian Săvulescu o a- strădui să ne arătăm recunoştinţa zuri. Ţoale acestea, cu scopul de dintr-o singură echipă.'
de a servi interesele poporului. prin muncă fără preget pusă în sluj­ Obţinerea acestor succese a fosl po­
ba patriei noastre socialiste. sibilă datorită preocupării active din reduce timpul de reparaţii, de a vc Sub conducerea maistrulu
parlea întregului colectiv de munci­
Caracterul militant al laborioasei mintire vie în inimile noastre ¦— a tori, ingineri şi tehnicieni pentru tra­ în sprijinul minerilor. Majoritatea r Victor Almăşan, munca sudor
ducerea în viaţă a măsurilor tehnico- paraţiilor de pină acum au fost ex lor a fost mai bine organizată
lui activităţi îşi găseşte expresie şi încheiat acad. Ştefan Bălan. organizatorice stabilite la începutul cutate cu mult timp înainte de le astfel incit tot timpul de luci
anului. Ideea îndeplinirii acestor o- rnenul planificat şi de bună calitat a fost folosit mai raţional,
în larga acţiune de popularizare a In cuvîntul său, prof. N. Giosan a biective este mereu trează în aten­
ştiinţei pe care a înţeles să o între­ spus printre a ltele: Dedicîndu-se Minerii de la E. M. Bălan, regii
prindă în rândurile ţărănimii mun­ ştiinţelor biologice încă din tinereţe, ţia fiecărui muncitor. Personalul leh-
citoare. A ţinut numeroase confe­ Traian Săvulescu a înţeles să nu nea Mureş Autonomă Maghiară, c parte din echipă executa
rinţe, a scris articole şi studii, a ini­ facă o ştiinţă sterilă, ci să pună car- nico-ingineresc, cu participarea şefi­
ţiat editarea unor tratate şi mono­ cetarea biologică în slujba vieţii şl şi cei de la Teliuc sau Brădişor, ne-a schimbul de dimineaţă Tieftuiu
grafii. Concepţia marxist-leninistă a practicii agriculturii. El a consacrat lor de echipă şi a fruntaşilor în mun­
despre lume.şi societate i-au relevat o mare parte a activităţii sale de Ultimul a vorbit preşedintele adresat totdeauna cuvinte de mulţi iar în schimbul următor, cedai
adevărul că universul omului de cercetare luptei împotriva bolilor şi G.A.C. „23 August“ din comuna Săl- că, dezbat lunar felul în care se în­ mire pentru executarea într-un le executau sudura propriu-zisă. S
ştiinţă nu poate fi numai laboratorul dăunătorilor plantelor, elaborind un cioara, raionul Lehliti, tov. Panait incn scurt a lucrărilor de montaj dorii ne-au mai ajutat la tran
şi că întreaga energie şi forţă de întreg sistem de protecţie a culturi­ Marin. El a arătat că Traian Săvu­ făptuiesc măsurile preconizale în pe­ maşinilor de extracţie şi a compre
creaţia trebuie puse în slujba bine­ lor agricole. In cadrul Institutului lescu a făcut parte dintre acei învă­
lui obştesc, al societăţii. de cercetări agronomice a organizat ţaţi care înţeleg că gîndul şi fapta rioada respectivă. Aceeaşi situaţie soarelor. Echipe ca cele conduse d portul macazelor :n incinta ah
lor trebuie să-şi tragă seva din gân­
dul şi fapta poporului căruia îi a- este analizată decadal şi de către co­ Romulus Banciu, Viorel Jorza, Gre lierului de unde să poată ii ni
parţin şi asupra acestuia să-şi re­
versa- lumina minţii şi căldura sufle­ lectivul de conducere al aleii jrelor. gor Ervin, maiştri ca Silviu Marc« uşor încărcate şi trimise minei
tului. El a visat pentru ţărănime
soarta pe care ea a dobîndit-o astăzi, putîndu-se lua măsuri la timp acolo Traian Luca şi inginerul Alexandr lor în subteran. La rîndul noştri
adică o viaţă demnă şi îmbelşugată,
Personalitatea lui Traian Săvules­ temeinice cercetări de filopatologie făurită prin lucrarea pămîntului unde necesită. Ori de cîte ori esle Dagău, prin executarea lucrărilor d i-ani ajutat pc fierari la curba­
după metode ştiinţifice, pe tarlalele reparaţii numai de calitate bună, şi-a rea şinelor după ;aza prescrisă
cu — a spus în continuare acad. I. şi de protecţia plantelor, care au întinse ale gospodăriei colective. nevoie, organizaţia de partid anali­ adus în mare parte contribuţia I în desen. Am putut face acest lu­
Pentru aceasta profesorul Traian
Murgulescu — este întregită de me­ siîrnit admiraţia multor oameni de Săvulescu şi-a dăruit toată ştiinţa şi zează temeinic situaţia îndeplinirii întărirea prestigiului întregului nos cru organizîndu-ne in mod judi­
priceperea. Ţăranilor le-a închinat
ritele sale în viaţa politică şi socială, ştiinţă de peste hotare. o mare parte din timpul şi din mun­ planului de reparaţii şi calitatea a-
ca sa neobosită, căutind să le împăr­
însufleţit încă din tinereţe de con­ In înaltele posturi de răspundere cestor reparaţii. tru colectiv. începând cu semestru cios munca.
vingeri progresiste şi democratice, care i-au fost încredinţate, Traian Care au fost rezultatele cola­
el a devenit după 23 August membru Săvulesai n-a încetat să se ocupe Aprovizionarea cu materiale în­ II al anului trecut noi nu am ma
al Partidului Muncitoresc Romîn, de rezolvarea problemelor practice borării între lăcătuşi, fierari şi
alăturîndu-se luptei clasei muncitoare ale agriculturii. Prin activitatea or­ tr-un timp nu era asigurată ritmic primit nici o redamaţie de la be sudori? In timpul afectat’ confec­
şi a întregului popor pentru con­ ganizatorică desfăşurată, el a adus
struirea orînduirii socialiste. De o preţioasă contribuţie vastelor pro­ din anumite cauze obiective. Am cău­ neficiari. Acesta esle un lucru bur ţionării celor 90 de macaze fixe
iecte iniţiale de partid pentru folo­ şi vom căuta să-I menţinem şi pi noi am executat în plus încă 40
care, i-o confereau meritele sale de sirea complexă şi multilaterală a
savant integru şi om de vastă cul­ Deltei Dunării, irigaraa cîmpiei din mai departe, sprijinindu-i astfel pc de bucăţi, contribuind astfel !
tură, cuvîntul lui a răsunat ferm în sudul ţării. Traian Săvulescu va ră­
sprijinul politicii partidului şi gu­ mîne în amintirea noastră ca un e- mineri să sporească continuu produc­ îmbunătăţirea transportului în
vernului ţării noastre, de statornici­ xemplu de savant-cetăţean, înzes­
re a colaborării şi păcii între po­ trat cu nobile calităţi sufleteşti şi ca tăşească larg cunoştinţele folositoa­ ţia. subteran.
poare. Eminentul savant şi intelec­ un patriot înflăcărat, care şi-a depus re. pentru ca strădania ¦lor să devi­
tual comunist care a fost Traian Să­ întreaga lui activitate pentru pros­ nă mai spornică şi mai bogată în tat să găsim posibilitatea de ieşire CONSTANTIN BUCIU GHEORGIIE DA VID
vulescu va rămîne totdeauna o pro­ peritatea patriei, pentru bunăstarea roade. El a contribuit foarte mult la
eminentă figură a culturii noastre. poporului. aplicarea cunoştinţelor ştiinţifica în din impasul în care ne aflam. Aşa, secretarul organizaţiei de partid ; şef tic echipă la seclorul lăcătuş-I
agricultura noastră socialistă. Şi
dacă azi spicul griului pe ogoarele de pildă, am procedat la înlocuirea de Ia Atelierele centrale Gurabarza al Atelierelor centrale Gurabarza
noastre este mai greu, aceasta se
datcreşte stăruinţei şi muncii oameni­ p l i c ă m m e t o d e noi dş l u c r u
lor de ştiinţă, printre care la loc de
Ministrul învăţămîntului, Ştefan Moartea profesorului nostru, pre­ frunte a fost profesorul Traian Să­ Atelierele forjă şi turnătorie, metoda de turnare în cochile me­ consumului de amestec de for­
vulescu. Ne vom aduce aminte cu dra­ pe care le conduc, asigură în
Bălan, a arătat in cuvîntul său că ţuit şi admirat, ne-a îndoliat inimile goste — a încheiat tov. Panait Marin — majoritatea cazurilor atelierele talice a unui însemnat număr clq mare.
de marele savant Traian Săvulescu ca prelucrătoare cu piesele necesare repere la care productivitatea Atît metoda de turnare în co
prin moartea lui Traian Săvulescu — a spus în cuvîntul său cercetăto­ de un bun prieten şi sfătuitor. diferitelor lucrări de reparaţii şi muncii s-a dublat. Dacă prin me­ chile metalice, cit şi introducere,
confecţii. Pentru ca aceste atelie­ toda formării în nisip 1.000 bu­ la forjă a metodei de forjare i.
învăţământul din ţara noastră pierde rul ştiinţific Ion Lazăr, de la Insti­ re .'să primească la timp piesele căţi de bare necesare confecţio­ matriţe, asigură un timp mul
de-schimb necesare, noi ne-am nării tijelor la robineţii de aer mai scurt pentru confecţionare;
un mare profesor, un om de ştiinţă tutul de biologie al Academiei R. P. străduit să organizăm mai bine
munca şi să aplicăm metode dc comprimat se confecţionau în 21 pieselor de care au nevoie echi-
deosebit, care a consacrat mai mult Romîne. Stătea în laborator de di-> lucru de mare productivitate.
de patru decenii progresului şcolii mineaţă şi pină seara tîrziu, Mitingul, de doliu a luat sfîrşit. In La turnătorie, de exemplu, fo ­
losim, începînd de anul trecut,
noastre superioare. Ca profesor, Tra­ 'A neobosit şi plin de idei creatoare, semn de omagiu' ;adiîs: memoriei -ce­
ian Săv ulescm,coiistituie un exemplu, Prezenţa sa era pentru no; un sti­ lui dispărut se trag salve de arme.
viu de înaltă ţinută ştiinţifică, de mulent. Exigenţa sa faţă de cunoş­ In acordurila solemne ale Imnului de zile, acelaşi număr de piese pele de montaj şi atelierele pie-
patriotism înflăcărat, de slujire de­ tinţele noastre ne obliga la reflecţii de Stat al R. P. Romîne, sicriul este sînt turnate acum numai în 10 zile. lucrătoare.
votată a şcolii de pe poziţiile cele ce ne ajutau nebănuit de mult la
mai înaintate, de împărtăşire gene­ formarea gîndirii noastre ştiinţifice. coborît în cripta aflată alături de Operaţia de formare în nisip fiind PETRU TOD
roasă a vastelor sale cunoştinţe ti­ Profesorul nostru ne-a îndrumat pa­ eliminată, am obţinut şi însdm- maistru la Atelierele centrale
nerelor generaţii, în scopul pregăti­ şii nu numai pe drumul perfecţio­ mormintele lui Mihail Sadoveanu,
Ion Luca Caragiale, Mihail Eminescu,
G. Coşbuc. (Agerpres). nate economii pe seama reducerii Gurabarza
lului conform planului de organizare se găseşlc şcoala, precum şi de su- 5. Porumb 90 0,3 100 ' 25
prezentat în schiţa de mai jos, plan prafaţa şi forma terenului respectiv. 6. Mazăre 90 1,8 12— 15 5— 6
care cuprinde 5 câmpuri: In cazul cind condiţiile de climă per­ 7. Fasole 90 0,8 40— 60 6— 10
mit, esle necesar să se cultive majo­ 8. Soia 90 0,7 40— 50 5— 6
A) cîmp iitolehnic; B) cîmp legu­ ritatea speciilor de plante prevăzute 9. Bob 90 1,8 60— 70 10— 15
micol ; C) cîmp floricol ; D) cîmp 10. Lupin 90 1,8 40— 50 5— 6
pomicoi ; E) cîmp viticol. 11. Floarea-soarelui 90 0,20 60— 70 30— 35
12. Rapiţă 90 0,110 35— 45
Prof. CORNEL CISMAŞU, producţie cuprinde un număr limi­ I 13. Ricin 90 0,360 70—80 ---
şeful secţiei de îuvăţăminl tai de specii şi asliel nu pot să ofe­ 14. In 90 0,385 12— 15 30— 45
a Sfatului popular regional re executarea tuturor lucrărilor ce­ PLANUL LOTULUI LUBA[TIC
rute de programă. In plus, timpul 15. Cinepă 90 0,900 12— 15 —
Hunedoara afectat de programa de învăţământ
ing. E. MANUGHEVICI, lucrărilor practice nu poate fi folosit 16. Cartofi 90 27 60— 70 —
Gh. LEFTER, D. PRICA integral în cazul cind se fac depla­ 30— 35
de la Staţiunea experimentală sări în diferite parcele distanţate de 17. Sfeclă zahăr 90 0,300 60— 65
şcoală. Toate acestea duc la necesi­ 4-5
Geoagiu tatea organizării lotului didactic 18. Borceag 60 1,5 12— 15
agricol în şcolile de 8 ani din me­ 0,100 —
le revin şi se străduiesc 'să fie la diul rural. 19. Sorg 43 70 30
înălţimea lor. 0,210 25— 30
Ce esfe ioful didactic 20. Iarbă sudan 60
Programa de învăţămînt penlru 0,150 12— 15
obiectul „Agricultura“ prevede lec­ agricol şi ca re esfe 21. Trifoi 60
ţii teoretice, lucrări practice, demon­ 22. Lucerna 0,100 12— 15
straţii şi o practică continuă. Orele im portanţa lui în procesul 45
afectate lucrărilor praclice rejirezin-
tă aproximativ 40 Ia sulă din lo­ instructiv-educativ B. Cîmpul legumicol
ialul orelor. Lucrările practice au
un rol deosebii de important In for­ Lotul didactic agricol este repre­ Se organizează pe o suprafaţă de parcelele 34— 36 (roşii, ardei, vine­
marea deprinderilor la elevi. De zentat prinlr-o anumită suprafaţă de
aceea, preocuparea principală a ca­ teren organizată în cîmpuri didacti­ 1.354,5 m.p. (43 X 31,5 m.) în par­ le) ;
drelor didactice trebuie să fie aceas­ ce corespunzătoare ramurilor de pro­
ta : unde şi cum execută aceste lu­ ducţie vegetală prevăzute a se stu­ celele 24— 43 şi.cuprinde: — 2 specii din grupa bulboaselo,
crări. La această întrebare răspunde dia în clasele V —VII.
în parle articolul de iată. El vine — 5 specii din grupa rădăcinoase- parcelele 37— 38 (ceapă, usturoi) ;
iu sprijinul cadrelor didactice care I.otul didactic are importanţă in- lo r : parcelele 24—28 (morcov, pă­ — 2 specii din grupa păstă’.oase
predau obiectul „Agricultura". structiv-educativă şi ajută l a : in­ trunjel, păslîrnac, ţelină, ridichi) ;
struirea practică a elevilor, la culti­ lo r : parcelele 39 şi 40 (mazăre, ic
Necesîiafea organizării varea dragostei faţă de munca fizi­
că, oferă un mijloc eficient pentru Planul de organizare a lof ului di­ în programa de învăţămînt, precum — 3 specii din grupa vărzoaselor: solo) ;
iotului didactic agricol colectarea de material didactic ne­ dactic prezentat în schiţă are un şi alte culturi specifice localităţii
cesar atît fn predarea obiectului caracter orientativ. El poale suferi unde se găseşte şcoala. parcelele 29— 31 (varză, conopidă,; — 3 specii din grupa bostanoasr
O parte din demonstraţiile şi lu­ mici modificări in raport de condi­
crările practice din cadrul obiectu­ „Agricultura“ cit şi pentru învăţă- ţiile de climă şi sol din zona în care gulii) ; j lo r : parcelele 41— 43 (castraveţi, do­
lui „Agricultura“ se pot executa în itiînlul agrozootehnic din localilale.
clasă, folosind aparatura simplă de Organizarea lotului pe câmpuri — 2 specii din grupa frunzoaselor i vlecei, pepeni)
laborator. Aşa sint demonstraţiile şi Cum se organizează esle următoarea:
lucrările praclice privind alcătuirea parcelele 32— 33 (salată, spanac) ; j Fiecare parcelă are o suprafaţă de
fizică a solului, ascensiunea capi­ un lof didactic a g ric o l?
lară a apei, determinarea calităţii A. Cîm pul fifofehnic — 3 specii din grupa solanaceelor: j 60 m.p. (10 X 6 in.).
seminţelor ş.a. Pentru iotul didactic se recoman­
dă să se aleagă o suprafaţă de apro­ Se organizează pe o suprafaţă dc bă-sudan, lucerna, trifoi) ; TAB EL
Marea majoritate a demonstraţiilor ximativ 1 ha. situată cit mai aproa­ 2.362,5 m.p. (75 X 31,5 m.) in par­ — 1 specie din grupa tuberculi-
şi a lucrărilor practice se execută pe de şcoală (la cel mull 1 km. de­ celele 1— 23 şi cuprinde : cupfinzînd necesarul de seminţe, răsad şi distanţa de semănat ri
însă, în cîmp, în grajduri, magazii, părtare). ie r e : parcela 21 (cartofi) ; plantat pentru culturile; din cîmpul legumicol
remize ale unităţilor agricole socia­ — 5 specii de cereale : parcelele
liste (G.A.C., G.A.S., S.M.T., staţiuni La alegerea terenului destinat 1— 5 (grîu, secară, orz, ovăz, po­ — 1 specie din grupa rădăcinoa- S P E C JA Suprafaţa Cant. de ţsăm. Caut. de Distanţa de seină» ¦•
experimentale agricole, centre şco­ pentru iotul didactic se va cere con­ rumb) ; selo r: parcela 22 (sfeclă) ; parcelei necesairă răsad sau planíale en.
lare agricole). Specificul unor de­ cursul inginerilor agronomi din ca­ buc.
monstraţii practice ne obligă să io drul G.A.C. pentru că nu orice te­ — 5 specii de leguminoase pentru — mai mnlle specii de plante aro­ mp. kg. i între rinríun Fe 11
executăm numai în aceste unităţi. ren se pretează pentru acest scop. boabe : parcelele 6— 10 (mazăre, fa­ matice şi medicale: parcela 23.
Aşa sînt demonstraţiile privind lu­ In primul rinei terenul trebuie să sole, soia, bob, lupin) ; 1. Morcov 60 36 — 25 • —
crările agrofilotehnice cu mijloace iie cullivabil, să fie plan sau cu o Parcelele 1— 15 şi 21— 22 au su­ 36 — 25 —
mecanizate, cunoaşterea maşinilor uşoară pantă uniformă cu expoziţie — 3 specii de plante uleioase : prafaţa de 90 m.p. (15 X 6 m.) fie­ 2. Pătrunjel 60 30 — 35 —
agricole, lucrări de zootehnie etc. sudică sau sud-estică, să fie ferit de parcelele 11— 13 (iloarea-soarelui, ra- care ; parcelele 16 şi 17 au supra­ 420 40 35
curenţi r e c i; să fie în apropierea piţă, ricin) ; 3. Păstirnac 60 >• i — 15 V-
Unităţile respective oferă bune unei surse de apă ; să iie, pe cil po­ faţa de 45 m.p. fiecare (15 X 3), iar 70) 200 70 40
condiţiuni pentru executarea multor sibil ingrădit. — 2 specii de plante textile : par­ 4. felină 60 200 70 40
demonstraţii şi lucrări practice. To­ celele 14— 15 (in, cânepă) ; parcelele 18—20 au suprafa(a de 60 J 380 40 40
tuşi, o parte din lucrări nu se pol După ce terenul a fost ales se im­ 5. Ridichi de lună 60 — 30 20’’
executa aici, deoarece cu tot carac­ pun cîteva măsuri importante: ferti­ — 5 specii de plante de nutreţ : m.p. fiecare (15 X 4 m.). Parcela 23 —1 — 20 5
terul complex pe care-1 poate avea lizarea întregii suprafeţe cn 20—30 6. Varză 60 -{
o gospodărie colectivă sau gospodă­ lone de gunoi ce grajd care se în-, parcelele 16—20 (borceag, sorg, iar- are suprafaţa dc 346,5 m. p. 20' 180 70 50
rie agricolă de stat, planul lor de corporează fu sol o dală cu arătura; 7. Conopidă 60 180 335 60 30
nivelarea terenului; parcelarea lo- (31,5 X 11 ni.). 250 60 40
8. Gulii 600 — — 25 15
— 20 15
9. Salată 60 — — 20 —
TABEL 10. Spanac 60 — - 45 20
— 150 25
11. Tomale 60 3.000 — 100 100
2.500 — 150 100
cuprinzînd necesarul de seminţe şi distanţe de semănat pentru 12. Ardei 60 1.000
culturile din cîmpul fitotehnic
13. Vinete 60 800
36
Cant. nece­ 14. Ceapă aipag. 60 36
sară de să- 25 i
Suprafaţa Distanţa de Dist. 15. Usturoi 60
parcelei mînţă pf. setnănare cm. pe rînd
S P E C IA mp. parcelă kg. 16. Mazăre 60
17. Fasole 60
18. Castraveţi 60
1. Grîu 90 1,6 12— 15 19. Dovlecei 60
2. Secară 90 1.5 12— 15
3. Orz 90 1.5 12— 15 20. Pepeni 60
4. Ovăz 90 1,2 12— 15
* ) După rărit. '(.Continuare, in numărul viitorţ