Page 20 - 1963-04
P. 20
PAG. 4 M U I SOCIALISMULUI Nr. 2573
f*a
ULTIMELE ŞTIRI U L T I M E L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI guvernamentală sovietică „Luna-4“ l i 361009 t o . de P â in ln l
® If a sosit în Finlanda M OSCOVA 5 (Agerpres). TASS bordul staţiei funcţionează normaL
transmite : Continuă experimentele şi măsură*
Tratativele pentru dezarmare Q N.U.Î A fost adoptată o rezoluţie oare eositaaă HELSINKI 5 (Agerpres). — torile prevăzute in program.
politica colonialistă a Portugaliei La 4 aprilie a sosit la Helsinki o Staţia automată „Luna-4" tşi con
delegaţie guvernamentală sovietică tinuă zborul. La 5 aprilie la ora 18 La 5 aprilie, la ora 18, staţia „Lu*
pentru a lua parte la festivităţile care (ora Moscovei), staţia s-a aflat la o
vor avea loc cu prilejul celei de-a distanţă de 365.000 km. de Pămînl. na-4" a avut următoarele coordonate:
XV-a aniversări a semnării Tratatu Legătura prin radio cu staţia auto ascensiune dreaptă 10 ore 56 minute,
lui sovieto-finlandez da prietenie, mată „Luna-4" se desfăşoară în bune
colaborare şl asistenţă mutuală. De condiţiuni. dedinaţia 10 grade 48 minute.
legaţia este condusă de A. N. Ko-
Datele telemelrice confirmă că a- Următoarea informaţie asupra zbo
paratele şl dispozitivele instalate la rului staţiei aulomate „Luna-4" va fî
anunţată la 6 aprilie.
GENEVA 5. Trimisul special Ager- de neagresiune între ţările membre NEW YORK 5 (Agerpres). — tru colaborare şl lămurirea poziţiei sîghin, prim-vicepreşedinte al Con De la punctul de observaţii
preş C. Benga transmite: ale N.A.T.O. şl cele participante la Comitetul special al O.N.U. pentru portugheze“ . siliului de Miniştri al U.R.S.S.
Tratatul de la Varşovia. aplicarea Declaraţiei cu privire la asupra zborului staţiei automate „Luna — 4“
La 5 aprilie a avut loc la Palatul acordarea independenţei ţărilor şl In cursul votării pe paragrafe, o In gara Helsinki delegaţia guverna
Naţiunilor din Geneva o şedinţă a Conducătorul delegaţiei Uniunii popoarelor coloniale a adoptat la 4 serie de puteri occidentale au în mentală sovietică a fost tntimpinată MOSCOVA 5 (Agerpres). tucază fi observaţiile asupra stafiei
Comitetului color 18 state pentru Sovietice, Semion Ţarapkin, a arătat aprilie o rezoluţie in care se con cercat să împiedice adoptarea unor de A. Karialninen, primul ministru al Corespondentul TASS de la punctul interplanetare „Mărie-1“.
dezarmare, prezidata de şeful dele că realizarea celor două propuneri Importante prevederi ale rezoluţiei. Finlandei şl alte persoane oficiale. de observaţii asupra zborului staţiei
gaţiei R.A.U., Hassan, consacrată ale Uniunii Sovietice ar avea o re stată „cu un profund regret şt o vie In ciuda opoziţiei acestor puteri, ma automate „Luna-4" transmite : Planurile în legătură cu efectuarea
masurilor colaterale menite să con percusiuni pozitivă asupra situaţiei Îngrijorare că guvernul Portugaliei joritatea membrilor Comitetului au A. Karlalalnen şl A. N. Koslghin au Una. din convorbirile dintre Pambii comunicaţiilor cu „Luna-4“ sint gîn-
tribuie la destinderea Încordării in internaţionale, a cărei dezvoltare, în votat în favoarea amintitelor preve rostit cuvintări de salut. fi „Luna-4“ a durat 72 de minute. dilc in toate variantele posibile. Date-
ternaţionale. Cu acest prilej au luat ultima vreme, ne cere să luăm mă persistă in refuzul de a colabora cu deri. le obţinute din Cosmos sint prelucra-
cuvinlul reprezentanţii Canadei, suri care să ducă la slăbirea tensiu O.N.U. in vederea aplicării Declara Planul de dezvoltare Datele obţinute dovedesc că apara te operativ dc un grup special fi tron*
R.P. Polone, R.P. Bulgaria, Italiei, nii Internationale. Printre altele, el a ţiei şi a altor rezoluţii in această Astfel, rezoluţia adoptată „condam a economiei Cubei taju l funcţionează normal. Au fost smise Comisiei de Stat. Totodată in
R.S. Cehoslovace şi U.R.S.S. arătat că U.R.S.S. este gata să accepte nă atitudinea Portugaliei, care contra obţinute numeroase informaţii ştiin formaţiile obţinute de la „Luna-4“ sbit
stabilirea unei legături directe între problemă in ceea ce priveşte terito vine obligaţiilor ce revin acestei în anul 1963 ţifice. transmise unui institut ştiinţific care
Reprezentantul R.P. Polone, Blusz- guvernele U.R.S.S. şi S.U.A. riile care se află sub administraţia ţări tn virtutea Cartei Organizaţiei le cercetează in amănunţime.
tajn, a arătat, printre altele, că pro Naţiunilor Unite", însărcinează Comi H A V A N A 5 (Agerpres). Centrul de observaţii funcţionează
punerea R.P. Polone privind crearea In continuări, Semion Ţarapkin a sa“ . Proiectul acestei rezoluţii a fost tetul „să atragă Imediat atenţia Con Cifrele planului de dezvoltare a precis, ca un adevărat mecanism de Uriaşa antenă aflată la punctul de
unei zone denuclearizate in centrul făcut cunoscut comitetului că Lothar prezentat dc 13 ţări, în majoritate siliului de Securitate cu scopul ca economiei naţionale a Cubei pe ţi ceasornic. Aici lucrează mari Specia observaţie poate prinde in „atenţia"
Bolz, ministrul Afacerilor Externe al afro-asiatice. Rezoluţia a fost adop acest organ să ta măsurile corespun nui 1963, menţionate Intr-un articol lişti fi oameni dc fliin(ă. Potrivit de ei lot ceea ce se petrece in limitele
Europei, ca şi propunerile privind U.D. Germane, a adresat copreşedin tată, tn ansamblu, cu 19 voturi pen zătoare Inclusiv adoptarea de sanc publicat de revista „Cuba Socialis sistemului solar. Urmărind stafia „Lu-.
crearea unei astfel de zone şi în ţiuni pentru a obţine ca Portugalia să tă", ilustrează tn mod grăitor că e- claraţiilor unuia dintre locţiitorii pre na-4“, antena primefle din Cosmos
ţilor Comitetului celor 13 state un tru şi cinci abţineri. Cele cinci ţări se conformeze rezoluţiilor Adunării conomla ţării se Întăreşte şi se dez şedintelui Comisiei de Stat, toate „a- semnalele acesteia fi le transmite
alte regiuni ale lumii, ca de pildă mesaj. In calitate de copreşedinte, care s-au abţinut — S.U.A., Anglia, Generale şi Consiliului de Securita voltă tot mal mult. instalaţiilor de recepţie unde sint tran
iri Balcani, Africa, America Latină, Semion Ţarapkin a dat aitire mesaju Australia, Italia şi Danemarca — au te". salturile" asupra Lunii au fost efec sformate, iar după aceea sint înregis
lui si a cerut să fie publicat ca docu pretins că, chipurile, „nu au fost În In 1903 vor creşte considerabil In trate grafic, fonic fi vizual.
silit îndreptate împotriva răspîndirii ment al conferinţei, Lothar Bolz îşi că epuizate toate posibilităţile pen vestiţiile tn toate ramurile econo tuate cu participarea activă fi nemij
armamentului atomic şi ar aduce o exprimă îngrijorarea în legătură cu miei ţării. Principala parte — 57,2 locită a acestor oameni. Tot ei efec-
contribuţie serioasă la asigurarea proiectele de creare a unor forţe ato la sută — din toate investiţiile vor
mice ale N.A.T.O., cu participarea Uneltirile guvernatorului Laccrda fi repartizate Industriei şl agricultu Dezbateri în Camera Com unelor
păcii in lume şi la încheierea unui R F.G. Da asemenea, in mesaj sint provoacă indignare în Brazilia rii. pe marginea proiectului de buget
acord care să interzică efectuarea
experienţelor cu arma nucleară. amintite propunerile R.D.G. cu privire — D ec lara ţiile lui H. Lima — Planul pe 1963 prevede o creştere
la realizarea unor înţelegeri între cu 20 la sută a producţiei Indus
Cavaletti, reprezentantul Italiei, în R.D.G. şl R.F.G., recunoaşterea fron RIO DE JANEIRO 5 (Agerpres). de altfel că urmăreşte Înlăturarea pre triale tn comparaţie cu anul tre LONDRA 5 (Agerpres). — treaga perioadă de după război. El L
tierelor existente ale celor două state Luind cuvintul joi seara la pos şedintelui prin metode anticonstitu cut. Vor lua o mare dezvolta La 4 aprilie au Început tn Ca subliniat că măsurile economice pro*
discursul său nu a adus nimic nou, şi la îngheţarea bugetelor militare turile de radio, ministrul afacerilor ţionale fapt despre care opinia pu re Industriile minieră, metalurgi mera Comunelor dezbateri pe margi puse de guvern sint Insuficiente şi a.
sprijinind in întregime poziţia pu ale ambelor state •germane. externe al Braziliei. Hernics Lima, blică trebuia să ia cunoştinţă. nea proiectului de bugat prezentat arătat că reducerea impozitelor nu
a condamnat acţiunile guvernatoru că, Industria pentru prelucrarea de guvern. Reprezentantul opoziţiei se exlinde asupra tuturor categoriilor
terilor occidentale faţă de propâine- Următoarea şedinţă va avea loc la lui reacţionar al statului Guanabara, După cum transmite agenţia UPI, metalelor şi cea textilă. In compara laburiste, James Callaghan, a decla populaţiei.
8 aprilie. Carlos Laccrda. Acesta — a spus ultimele provocări ale lui Lacerda rat că noul buget urmăreşte scopuri
rile Uniunii Sovietice privitoane la H. Lima — „esle în prezent condu au stîrnit un val puternic de pro ţie cu 1961 producţia agricolă glo propagandistice, guvernul recurgind. După cum transmite agenţia Fran
desfiinţarea bazelor militare cu. des cătorul unei conspiraţii care urmă teste în Brazilia. Potrivit agenţiei, la bală va creşte cu 14 la sută, iar pro tn vederea apropiatelor alegeri, la o ce Presse. Callaghan a cerut, pe de
reşte răsturnarea preşedintelui re 4 aprilie pe străzile oraşului Rio de serie de „înlesniri“ făcute contribua altă parle, reînfiinţarea controlului
tinaţie strategică amplasate pe teri publicii, Joao Goulart şi abolirea Janeiro au avut loc demonstraţii în ducţia animalieră globală — cu 17 bililor. Referindu-se la rezultatele asupra importurilor pentru a se pu
torii străine şi încheierea unui pact regimului democratic din Brazilia“ . cursul cărora Lacerda a fost cai ficat politicii economice a guvernului. tea ajunge la o echilibrare a balan
Ministrul, a răspuns in numele gu drept „fascist“. Ia sută. Se va pescui a i 58 Ia sută Callaghan a declarat că ultimul an ţei comerciale.
P len ara ۥ a l P.
din Celie^lovaeia mai mult peşte. Răspunzind In numele guvernului,
Sporirea producţiei de produse a-
gricole va permite o mai bună apro
PRAGA 5 (Agerpres). — rea Direcţiilor pentru producţia agri vernului provocărilor guvernatoru vizionare a populaţiei cu alimente. „a fost cel mai catastrofa!“ din în- ministrul comerţului, Frederick Eroii,
In zilele de 3 şi 4 aprilie s-a des colă. lui Lacerda care, in cadrul unei cu- BRASILIA 5 (Agerpres). Siduafia dia Argentina a încercat să prezinte în culori tran
făşurat la Praga plenara Comitetului A. Novotny, prim-secretar al C.C vintări radiodifuzate, a proferat in Agenţia Prensa Latina anunţă că dafirii tabloul comerţului exterior al
Central al Partidului Comunist din jurii împotriva preşedintelui Brazi Leonel Brizola, membru al Parlamen In dimineaţa zilei de 5 aprilie, la din viaţa publică. Angliei. Ei a declarat că exporturile
Cehoslovacia. al P.C din Cehoslovacia, a făcut la liei. tului Braziliei, a declarat că va ini Buenos Aires s-a anunţat că după în Aceeaşi agenţie anunţă că amiralul eng’ eze vor depinde de viitorul co
plenară o comunicare cu privire la ţia o călătorie prin ţară peniru a delungate tratative între reprezentan- merţului mondial şi, In legătură cu'
După cum transmite agenţia Cete- încălcarea principiilor vieţii de partid Guvernul brazilian, a continuat explica in ce stadiu se aîlă în pre tanţii rebelilor argentinieni şi al gu Vazquez, comandantul flotei maritime, aceasta, a arătat că este necesar să
ka, Comitetul Central a dezbătu» pro şi legalităţii socialiste în perioada ministrul afacerilor externe, nu poa zent reformele cerute de masele vernului s-a ajuns la un acord asu a părăsit Buenos Aires-ul pentru a se lărgească eomertul Angliei cu ţă
iectul organizării conducerii produc cultului personalităţii. te sa păstreze tăcere In fala calom populare din Brazilia. pra unor „condiţii preliminare" dc prezenta spre aprobarea comandamen rile socialiste. Eroii a recunoscut că
ţiei agricole. Raportul în această pro niilor lui Lacerda care a recunoscut încetare a ostilităţilor. tului său de la baza Puerlo Belgrano aceste ţări reprezintă „o piaţă Impor
Comitetul Central a tras conclu acordul intervenit. tantă prntru producţia Industriei pre
blemă a fost prezentat de J. Hen- zii pe linie dc partid şi a ricbman- Ce urmăreşte Occidentul După cum meniionează agenţia lucrătoare" şi a declarat că Anglia
drycb, membru al Prezidiului C.C. al dst ca în baza concluziilor comisiei France Presse, comunicatul, care a Potrivit agenţiei, situaţia din A r „va face tot posibilul pentru lărgi
însărcinate cu revizuirea proceselor prin reorganizarea armatei congo oleze fost dat publicităţii după terminarea gentina continuă să fie încordată in rea exportului“ In ţările socialiste. In
P.C. din Cehoslovacia. După dezba politice Tribunalul Suprem şi Procu tratativelor, cuprinde două puncte e* aşteptarea răspunsului rebelilor. acelaşi timp, el a făcut rezerva că
ratura Generală să la măsuri cores senţiaie: încetarea operaţiunilor şl Anglia nu intenţionează să renunţe la
teri a fost adoptată In unanimitate punzătoare. modificări în marina militară. ¦A restricţiile asupra aşa-zlselor „măr
furi strategice". Potrivit agenţiei
hotărirea cu privire Ia reorganiza Deşi postul de radio guvernamen BUENOS AiRFS 5 (Agerpres). France Presse, ministrul englez a re
tal nu a comunicat amănunte asupra Comitetul Central al Partidului levat, de asemenea, necesitatea creş
Conferinţa de p resă LEOPOLDVILLE 5 (Agerpres). — land, după o vizită de două săptă- Comunist din Argentina a dat pu terii exporturilor şl In ţările membră
a iui S u v a n n a F u m m a In ultimul timp într-o serie de ca mîni In Congo. condiţiilor de încetare a operaţiuni blicităţii la Buenos Aires o declara ale Pieţei Comune.
pitale ale tarilor N.A.T.O. sau asocia lor, agenţiile de presă menţionează ţie in care se spune, intre altele, că
VIENTIANE 5 (Agerpres). t.ca externă a guvernului de unita te N.A.T.O. a început să se discute Liniile generale ale „planului lemîndu-se că masele muncitoare şl H aro ld Wilson se pronunţă
Agenţia France Presse anunţă că, te naţională a Laosului. Linia poli ipieps şi făţiş problema înşiruirii şi Green“ au şi fost prezentate, prin in că acesle condiţii prevăd capitularea poporul vor obţine prin acţiunile îm potriva accesului
la 4 aprilie, la Vientiane a fost or tică externă a fost elaborată in ca reorganizării foitelor armate ale Re termediul unei marionete locale, co necondiţionată a forţelor navale mi
ganizată o conferinţă de presă în drul unor discuţii generale, nefiind publicii Congo. A început să circule lonelul Mobutu, despre care ziaristul litare care au declanşat rebeliunea. lor unite crearea unui guvern cu a- Germ aniei occidentale
cadrul căreia prinţul Suvanna Fum- o hotărîre a unor persoane izolate. şi 0 denumire nouă „planul Green“ amerjean Andrew Tully a dezvăluit devărat democratic, complotiştii au la arm a nucleară
ma, primul ministru al haosului, a — după numele unui colonel ameri recent că este agent al CIA (Agen- Baza militară de la Puerto Belgrano, hotărit să organizeze la 2 aprilie o
răspuns Întrebărilor unor corespon Aceste dedai aţii ale primului mi can cară a făcut parte din misiunea tia centrală de spionaj din S.U.A.). situată la 20 de mile distanţă de lovitură dc stat fascistă, spre a pune LONDRA 5 (Agerpres).
denţi de presă cu privire la asasi nistru laoţian au dezminţit afirma mîna pe putere. Intr-o cuvîntare televizată rostită
narea Iul Quinim Folsena, fostul mi ţiile calomnioase referitoare Ia fap Cleveland — plan care împreună cu Pentru a da planurilor lor un as Buenos Aires şi care se află in pre Ia 4 aprilie, liderul Partidului laburist
nistru al afacerilor externe al Lao- tul că intre Folsena şi guvernul lao versiunea sa economică aşa-numi- pect de legalitate Organizatorii nou zent în mîiuile rebelilor, urmează să Esle necesar, se subliniază tn de englez Harold Wilson a declarat că
sului. „Asasinarea mişelească a lui ţian ar fi existat unele diferende. lui atentat la suveranitatea Congou- partidul său se pronunţă împotriva
Quinim Folsena, a subliniat prinţul tul „plan Marsball peniru Congo“ ur fie ocupată de trupele guvernamen claraţie, să se ceară guvernului res „accesului Germaniei occidentale la
Suvanna Fumma, ne-a Impresionat La 5 aprilie, sub preşedinţia prin mează să completeze infeudarea de lu! Intenţionează să recurgă şi de a- tale. Totodată, urmează ca militarii butonul de declanşare a armei nu
profund pe foţi“. ţului Suvanna Fumma, a avut loc o tabilirea deplină a libertăţilor de
El a precizat că, în timp ce deţi şedinţă a guvernului laoţian, la care plină a Congoului de către monopolu ceastă dată la girul O.N.U. Transfor care au participat la rebeliune să fie
nea funcţia de ministru al afaceri rile internaţionale. deferiţi tribunalului militar, iar per mocratice, punerea imediată In li
lor externe, Quinim Folsena nu a s-a hotărit crearea unei comisii mixte marea armatei congoleze Intr-un a-
promovat o politică proprie, ci poll- Despre „planul Marsball pentru pendice al pactului agresiv N.A.T.O. soanele civile — unui tribunal civil. bertate a deţinuţilor politici, abro
speciale pentru cercetarea împreju Pe de altă parte, agenţia Reuter garea decretului cu privire la inter
Congo“ s-a vorbi! pentru prima oară ar reprezenta crearea unei primejdii
rărilor în care a fost ucis fostul mi menţionează că amiralul Vazquez, a zicerea activităţii unei serii de parti
după cum se ştie in raportul pre militare în inima continentului afri
nistru de externe Quinim Folsena, obţinut aprobarea cererii rebelilor re- de politice.
zentat preşedintelui Kennedy la în can. De aceea încercările de a folo
Partidul comunist a chemat pe toţi
ceputul lunii martie de către subse si O.N.U. în aplicarea politicii co
cretarul de stat peniru problemele lonialismului colectiv trebuie respin
se.
organizaţiilor internaţionale, Cleve-
feritoaro la excluderea peroniştllor democraţii la unitatea de acţiune. cleare“ . După ce a subliniat că nu
obiectează In principiu împotriva
SUCCESUL MINERILOR FRANCEZI organele locale ale celor două partide. C o m u n ic a t cu p rivire la vizita planului de creare a aşa-ziselor
La chemarea deputaţilor comunişti fi unei delegaţii a lg e rie n e în R.A, Y e m e n
Potrivit înţelegerii intervenite intre reducerea extrac(lei de cărbuni. Aceas francezi, guvernul a fost nevoit să socialifti a fost convocat parlamentul „forţe nucleare multilaterale alo
reprezentanţii sindicatelor minerilor fi ta însemna că mii fi mii de mineri înceapă tratative directe cu reprezen pentru a examina mijloacele de a se S A N A A 5 (Agerpres). — „comploturile organizate Împotriva N.A.T.O.“ propuse de cercurile mi
'direcţia minelor, in după-amiaza zilei vor ' ramine pe drumuri, lată cileva. tanţii sindicatelor minerilor. In urma acorda minerilor majorarea cerută Pe Vizita făcută In mal multe ţări revoluţiei yemenite“.
de joi, cele trei centrale sindicale din motivele pentru care muncitorii unor lungi discuţii, guvernul s-a văzut alături fi alte partide fi-au exprimat arabe de către o delegaţie oficială al litare ale S.U.A., liderul laburiştilor
C.G.7., C.F.T.C. fi Force Ouvriere au mineri au încetat lucrul. în situaţia de a da înapoi fi a accep sprijinul fală de grevifti. In departa De asemenea, în comunicat se a- a declarat că „este foarte îngrijo
lansat apelul de încetare a grevej in ta in parte revendicările minerilor. mentul Pas-de-Calais, unul din cele geriană a luat sftrşit prin vizitarea rată că „Republica Arabă Yemen
toate bazinele carbonifere ale Fran Dar minerii francezi nu au luptat mai mari bazine carbonifere ale Fran Republicii Arabe Yemen. sprijină pe deplin toate măsurile gu rat“ de perspectiva acordării „drep
ţei. Ele au cerut minerilor să coboare numai pentru satisfacerea revendicări Defi nu s-a ajuns la satisfacerea ţei, federaţia Mifcdrii Republicana vernului algerian în scopul Interzi tului de vot în folosirea armei nu
în mină începînd de vineri dimineaţa. lor lor economice. In cursul grevei, deplină fi imediată a tuturor revendi Populare a proclamat solidaritatea cu La Sanaa a fost dat publicităţii la cerii experienţelor nucleare franceze cleare" Germaniei occidentale. „Nu
In marea lor majoritate activitatea oamenii muncii s-au ridicat in acelafi cărilor formulate ie mizeri la începu minerii. 4 aprilie un comunicat comun In pe teritoriul Algeriei".1*24 dorim deloc, a spus Wilson, ca Ger
bazinelor carbonifere ale Franţei a fost timp fi In apărarea drepturilor lor tul grevei, aceştia au obfinul un prim care se arată că „delegaţia algeriană mania (occidentală — n.r.) să aibă
reluată. politice. Ei au considerat decretul pre succes important. Greva a demonstrat forţa fi unita mijloace proprii de reţinere, şi de
zidenţial cu privire la rechiziţionarea tea de luptă a clasei muncitoare fran sigur acest lucru trebuie împiedicat'^
In cursul numeroaselor întruniri lo muncitorilor grevifti drept un atentat In cursul grevei s-a manifestat din ceze, care constituie un zid puternic
cale care au avut loc joi, minerii fi-au la dreptul la grevă. In protestul întoc nou unitatea tuturor democraţilor fran in fa[a încercărilor cercurilor mono sprijină pe deplin revoluţia yeme- Ministrul de război al S.U.A. va vizita Londra
exprimat satisfacţia fată da înţelege cezi fi în primul rind a comuniştilor poliste franceze dc intensificare a ex nilă şi exprimă hotărirea guvernului
rea intervenită, insofită fi de o oare mit tn comun de cele trei mari cen fi socialiftilor. In numeroase locuri au ploatării oamenilor muncii.
care rezervă in ce privefte intenţiile trale sindicale din Franţa, a fost con fost lansate apeluri comune de către său de a acorda Yemenului un aju
de viitor ale patronatului. Luind cu damnată cu fermitate intenţia autori C. OPRICA
vinlul la o astfel de întrunire din tăţilor de a-i constringe pe minerii tor multilateral“. Delegaţia algeriană, W ASHINGTON 5 (Agerpres). tului mixt al şefilor de stat major din
bazinul carbonifer Nord-Pas-De-Calais, se spune în comunicat, condamnă Casa Albă a anunţat la 4 aprilie S.U.A., va purta la Londra convorbiri
reprezentantul C.G.7., Leon Dclfosse, grevifti să reia lucrul, arătindu-se că că ministrul de război al S.U.A., Ro- cu ministrul de război al Morii Brita
a declarat: „Aceasta constituie o pri „oamenii muncii din Franţa sini una bert McNamara, va face Intre 9 si nii, Peter Thorneycroft, cu care va
mă victorie. Va trebui insă să luptăm nimi în hotărirea lor de a apăra drep 12 aprilie o vizită la Londra şi Pa discuta „probleme de interes co
pentru ca la proiectata „conferinţă a tul la grevă". Şi, intr-adevăr, mine ris. Potrivit comunicatului oficial, mun“ . Agenţia France Presse su
mesei rotunde“ să obţinem noi vic rii au rămas neclintiţi pe poziţiile lor. bliniază că ministrul american,va a-
torii“. McNamara, care urmează să fie In borda cu acest prilej problema creă
Cercurile oficiale franceze nit-fi as rii unei flote multilaterale de subma
cundeau inten[ia de a zdrobi lupta solit de mai mulţi reprezentanţi ai rine, precum şl participarea milita
Pentagonului, printre care generalul ră a Angliei ta N.A.T.O.
Maxwell Taylor, preşedintele comite
Acţiunea minerilor la care s-au ală minerilor prin foamete fi mizerie. .-1- ŞTIRI SPORTIVE
turat — pentru prima dată — ingine cest lucru nu le-a reuşit. Minerii au
rii fi funcţionarii, a dovedit că opo fost susţinuţi de imensa mişcare de
ziţia fată de „politica socială“ a gu- solidaritate nu numai din întreaga Imagine din timpul grevei. • Campionatul republican de box nal de natatie pe anul 1963. Tînăra
vemului francez este acum foarte pu Franţă, ci fi de peste hotare. Prole programează sîmbătă seara de la înotătoare a realizat timpul de
ternică. Anul 1963 a fost proclamat tariatul din numeroase tari a trimis IN FO TO : Aspect de la demonstraţia minerilor din Lens (Pas-de-Calals). Minerii poartă pancarte ai orele 19 în sala Floreasca „derbiul“ 1’20"3/10; care corectează cu 1,3 se
de guvernul francez „an social“. De minerilor francezi mesaje de solidari Inscripţiile : „Trăiască unitatea clasei muncitoare 1“ , „Să plătească capitaliştii şl bancherii 1", „Greva constituie primei etape: Steaua — Dinamo Cra cunde recordul anterior stabilit de
la începutul anului fi pfnă tn pre tate, ajutoare in bani, alimente ele. In un drept prevăzut in constituţie 1“. iova. Evi Uşmees, cu 6 ani în urmă.
zent nu a fost întreprinsă Insă nici o întreaga Franţă au [ost organizate ac
măsură cu un astfel de caracter. Dacă ţiuni in sprijinul luptei muierilor. Nu Duminică de la orela 10 In sala Dina 6 Boxerul brazilian Eder Jofre şi-a
este adevărat că în ultimii ani indus mai la marile acţiuni de la 5 martie mo are Ioc altă întîlnire interesantă : apărat cu succes titlul de campion
tria franceză s-a dezvoltat Intr-un ritm au participat intr-un fel sau altul Dinamo — Progresul Bucureşti. mondial la cat. cocoş, invingîndu-1 la
relativ rapid, crefterca producţiei nu peste 10 milioane de oameni. In. fata Tokio prin K.O. in rundul trei pe ja
a dus citufi de puţin la crefterea ve amploarei acestei mişcări, autorităţile • Duminică, la Varşovia, echipa
niturilor oamenilor muncii, la îmbu nu ou îndrăznii să pună tn practică masculină de volei Rapid Bucureşti ponezul Katsutoschi Aoki. Jofre este
nătăţirea situaţiei tor. Numai profitu hotărirea de reclnzi(ie. intiineşte în semifinalele „Cupei cam
rile monopolurilor au crescut. In pionilor europeni" echipa Legia, cam in virstă de 27 ani. El deţine titlul
schimb, în ultimii patru ani puterea Dindu-fi seama că nu va putea pune pioana R. P. Polone. Returul meciului mondial din 1960. In decursul ca
de cumpărare a oamenilor muncii din capăt prin forţă acestei nutri mişcări se va disputa la 21 aprilie la Bucu rierei sale a susţinut 47 de întîlniri
Franţa a scăzut, în medie, cu 10 la muncitoreşti, guvernul a încercai să reşti. (33 le-a ciştigat prin K.O.), fără a cu
sută. Deosebit de complicată a fost fi tărăgăneze soluţionarea problemei. prin noaşte înfrîngerea.
este situaţia celor 200.000 de mineri crearea unei comisii speciale, ,.Comi • Cel mai mare concurs hipic in
francezi, a căror soartă depinde de tetul înleleplilqr".,- care avea. chipuri ternaţional al sezonului de primăvară • Cel de-a 28-lea campionat de fot
„marea politică“ a guvernului — po le, menirea să studieze cererile oame se va desfăşura între 14 şi 16 mai la bal al Americii de Sud s-a încheiat
litică de participare a Franţei la Pia nilor muncii. Concluziile la care a Roma, reunind echipe din Anglia, la Cochabama cu victoria reprezen
ţa comună. Pentru a face fată con ajuns însă acest comitet au fost con Franţa. U.R.S.S., R.P. Romînă, Spa tativei Boliviei. In ultimul meci, fot
curentei de pe piaţa vesl-europeană s-a siderate inacceptabile de grevişti. N u nia, R.F. Germană, Irlanda şi Italia. baliştii bolivieni au Învins cu 4— 3
prevăzut închiderea in Franţa a unui mai datorită dirzeniei de luptă f i unităţii (2—0) selecţionata Braziliei.
mare număr de mine „nerentabile dc care au dat dovadă minerii grevifti • Consurind la 100 m. bras, in
fi alături de ei toţi oamenii muncii prima zl a competiţiei pentru premiul Clasamentul final se prezintă ast-
„Komsomoîskaia Pravdn“ , eleva Ga f e l : 1. Bolivia 11 puncte,- 2. Para
lina Prozumenşikova, In vîrslă de guay 9 puncte ; 3. Argentina 6 punclej
14 ani, a stabilit primul record unio- 4. Brazilia 5 puncta.
R edaclia şl ad m in istra ţi» rarului : »tf, 6 M a rti« nr. 9. Telefon : 188, 189 TIS, 074. Taxa plătită in numerar «v n îo rm aprobării Dlreaţiei O eneralo P l . T . R , nr, *08.588 djo 8 noiem brie 1949, — Tiparul: întreprinderea P o llş ra flă ă Bţ M a t« - Dsyţ,