Page 21 - 1963-04
P. 21
ţ Regională[W io '. s c a '- ” ţ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Recomandările Consiliului agricol
• Magazin. regional cu privire la cultura
(pag. 2-a) I porumbului în anul 1963 (I!)
® Sporirea producţiei de fu
raje — condiţie hotărîtoare in
dezvoltarea sectorului zooteh Agrotehnica porumbului pentru siloz
şi masă verde
nic. — Păşunalul timpuriu —
o practică ce trebuie înlăturată.
• Folosirea capacelor chimi
ce în oţelării.
(pag. 3-a) Pentru obţinerea de producţii mari ?.-recrutarea lucrărilor de întreţinere
la porumbul siloz se aplică aceeaşi mecanizat, distanţa de semănat atît
o De peste hotare. agrotehnică oa şi la porumbul pentrfl la porumb) cit şi la soia trebuie să
(pag. -l-a) boabe, diferenţiind numai densitatea fie aceeaşi şi anume ¦80— 100 cm.,
de plante la ha., hibridul şi momentul iar numărul'şi lucrările,-dc întreţi
Anul XV. Nr. 2576 Duminică 7 aprilie 1963 4 pagini 20 bani recoltării. nere se exepută la fel ca la porum
bul pentru . boabe. . :
LUCRĂRILOR AGRICOLE In funcţie de condiţiile naturale,
DE PRIMĂVARĂ - se vor folosi îndeosebi Hibrizii du Intrucît prin întârzierea recoltatu
bli de porumb semitardivi sau tar lui se înregistrează pierderi însem
UN RITM MAI INTENS divi. In fiecare zonă pedoclimatică nate <!e recolte, cantitativ şi calita
densitatea de plante Ia porumbul tiv, recoltarea porumbului de siloz
Să fie urgentate pregătirea terenului şi semănatul pentru siloz va fi cu 10.000—20.000 se execută la începutul fazei de coa
plante mai mare, faţă de densitatea cere în lapte, astfel ca să se ter
E xperien ţa a numeroase unităţi a- agricol regional reiese că pină la da recomandată la porumbul pentru mine în faza de coacere in laple-
gricole a dovedit că obţinerea la de 4 aprilie s-a pregătit doar 12,8 boabe. cenră.
la sută din suprafaţa ce urmează a fi
unor recolte sporite de cereale, plan insămînţată. In ceea ce priveşte exe Pentru mărirea valorii nutritive a Pentru realizarea unui nulret cu
te tehnice şi de iuraje depinde în cutarea arăturilor se constată rămî- porumbului de siloz şi îndeosebi a rai, de bună calitate, la însilozare
mare măsură de însăinînţarea cultu neri în urmă îndeosebi în raioanele conţinutului in proteină, se recoman se va folosi laclobaclerinu! in can
rilor în epoca optimă. Ţinînd sea Sebeş, llia, Orăştie şi oraşul regional dă cultura intercalată a porumbului titate de o doză la 5 tone porumb
ma de acest lucru, conducerile gospo Deva. cu leguminoase furajere, în special masă verde, iar umplerea silozului
dăriilor colective şi de stat, îndru soia şi mazăre, folosind densitatea şi lasarea lui se va face cit mai re
mate şi sprijinite îndeaproape de că Realizările la însămînţări sînt, de normală de plante în parte. Pentru pede.
tre organizaţiile de partid, trebuie asemenea, sub nivelul posibilităţilor.
să-şi îndrepte în permanenţă atenţia Această lucrare este rămasă în urmă Cultura porumbului pentru masă verde
spre folosirea cu chibzuinţă a fie mai ales în raioanele Brad, Haţeg, A l în mirişte
cărei ore bune de lucru în cimp, ba şi oraşul regional Deva, unde pro
spre utilizarea raţională a mijloace centul de însămînţări este sub 6 la _ intîiniri cu brigada ştiinţifică Echipa de la încărcarea furna In condiţiile din regiunea noaslră, de 15— 18 cm. in agregai cu grapa'
lor de care dispun unităţile pentru sută. Cu toate că G.A.S. dispun de lului nr. 4 de Ia C. S. Hune sînt posibilităţi pentru cultivarea po slolală, cu care ocazie se îngroapă
executarea in timpul cel mai scurt a mijloace tehnice suficiente pentru e- doara, condusă de comunistul rumbului după miriştea culturilor de sub brazdă şi ingrăşăminlele chimi
lucrărilor de pregătire a terenului şi xecularea insămînţărilor la timp şi la Vasile Burciu, a contribuit, la păioase, oare se recoltează devreme. ce : azotatul de amoniu şi superfos-
însămînţare. un înalt nivel agrotehnic, această lu reducerea consumului specific In acest scop se va elibera terenul fătul.
crare s-a efectuat de-abia pe 7,9 la de cocs în luna martie a.c. cu de recoltă în cel mult 1— 3 zile şi
Timpul neprielnic din ultimele zile sută din suprafaţa planificată. 146 kg. pe tona de cocs. în acelaşi timp se va ara şi semăna. După miriştea de păioase, la cul
nu a permis ca lucrările în cîmp să tura neirigală, se seamănă hibrizi
se desfăşoare în ritm satisfăcător. De Ţinînd seama de faptul că în aceste IN ' I'O TOG RA FIE : Membrii Reuşita culturii duble de porumb dubli de porumb timpurii, care pot
aceea, în numeroase unităţi s-a în- zile hotărîtoare pentru soarta pro echipei. împreună cu maistrul în miriştea de păioase este condi asigura producţie corespunzătoare
tirziat semănatul unor culturi ca floa- ducţiei va trebui executat un volum Gheorglie Surugiu, discutînd ţionată în primul rînd de umidita de masă verde pînă la venirea brii«
rea-soarelui, mazăre, măzăriche, sfe mare de lucrări agricole, este necesar despre măsurile ce trebuie luate tea din sol în momentul semăna melor de toamnă.
clă, borceag şi altele. Totuşi, unele ca organele şi organizaţiile de partid pentru reducerea şi mai mult a tului. La culturile de păioase, la care
gospodării colective cum sînt cele să îndrume şi să sprijine îndeaproa consumului de cocs. s-a aplicat o agrotehnică bună, so Adîncimea de semănat, densitatea
din Şoimuş, Stremţ, Teluş, Pianul de pe conducerile unităţilor agricole pen- lul este mai bine aprovizionat cu apă şi lucrările de întreţinere, sînt ace
Jos, Daia etc., prinlr-o bună organi Iru mobilizarea tuturor forţelor la Foto: I. TEREK şi pregătirea lui pentru semănatul leaşi ca şi Ia cultura principală do
zare a muncii şi folosire judicioasă urgentarea ritmului însămînţărilor. culturii duble trebuie făcut cit mal porumb siloz, cu deosebirea că la
a mijloacelor S.M.T. şi a celor pro îndeosebi va trebui acordată o mare semănat apare foarte necesară tavă-
prii, au reuşit să însămînţeze la timp atenţie folosirii raţionale a maşinilor repede — după strîngerea recoltei.
lugirea semănăturii pentru grăbirea
majoritatea culturilor planificate. şi tractoarelor, astfel îneît să nu se Arătura se execută la adîncimea germinaţiei boabelor.
După cum se ştie, mersul lucrări creeze decalaje Intre lucrările de pre De curînd, membrii brigăzii ştiin cu deosebii interes răspunsurile şi Cultura intercalată de porumb
ţifice a Casei raionale de cultură explicaţiile dale pe marginea între cu fasole şi dovlecî
lor de însămînţare este condiţionat gătire a terenului şi semănat, pentru din Brad s-au deplasai in satele bărilor din diferite domenii de ac
Luncoiul de Jos şi Vălişoara pentru
în mare măsură de pregătirea tere ca fiecare cultură să fie însămînţa- a răspunde numeroaselor întrebări tivitate. Intîlnirile cu brigada ştiin
lă la timp. trimise brigăzii ştiinţifice.
nului. Din datele aflate la Consiliul ţifică au fost urmate de Inimoase
La intîlnirile care au avut loc, au
participat numeroşi cetăţeni din programe artistice. După metode noi
cele două localităţi. Li au ascultat
I. FAUR Pentru a da viaţă angajamen In cadrul gospodăriilor agricole fiecare al 3-lea rînd de porumb, la!
corespondent telor luate în întrecerea socia colective şi pe loturile personale ale distanţa de circa 2 m. intre cuiburi.
colectiviştilor, există posibilitatea Cu ocazia praştiei manuale, firele
Muncă rodnică In v ie Concurs „Cine ştie meserie, cîştigă“ J listă, de a construi fiecare bloc de a se spori veniturile la ha. prin de dovleci se răresc pe rînd la dis
mai repede, mai bine, colectivul cultivarea porumbului intercalat, cu tanţa de 2 m. unul de altul.
ş i In c îm p fasole şi dovleci.
! şantierului T.R.C.H. Lupeni a k
la G.A.C. din Şard I n zilele care întrecerea era aşteptată cu viu Dar concursul e concurs. Cine : îmbrăţişat noi metode de lucru, Rezultatele obţinute de numeroase Pentru realizarea unor producţii
interes nu numai de tineri ci de ştie meserie răspunde şi se clasea gospodării colective din regiune arată sporite de porumb in 1963, specia
Dornici să obţină şi în acest an recolte spori ' au permis e- toii lucrătorii sectorului furnale al ză in frunte. De această dală pe de mare randament. Astfel o că sînt condiţii pentru extinderea cul liştii din agricultura regiunii noastre
te, colectiviştii din Şard, raionul Alba, a- xecutarea lucrări Uzinelor „ Victoria“ Călan. Era primul loc s-a situat Cornel Băbăi- bună parte din brigăzile de zi turilor intercalate de fasole şi do vor trebui să mobilizeze toate for
cordă o deosebită atenţie executării în epoca lor in cîmp, meca doar pusă în joc calitatea de cel dari au preluat lucrările pe vleci prin porumb, fără a se diminua ţele şi să muncească cu pricepere
optimă a lucrărilor agricole din campania de nizatorii de la mai bun furnalist. De aceea, cei lă, urmat de Marin Frălica, Gheor- blocuri în acord global. Ei vor producţia de porumb boabe. şi conştiinciozitate penlru generali
primăvară. Drept rezultat, pînă la 6 aprilie a.c., G.A.S. din Galda cinci tineri concurenţi s-au pregă executa astfel în întregime la un zarea în producţie a experienţei va
ei au semănat borceagul, ovăzul şi mazărea pe au executat arături tit serios. ghe Anula, Glieorghe Cioară şi bloc zidăria şi tencuiala. Acest Pentru obţinerea de producţii bune, loroase acumulată de unităţile frun
întreaga suprafaţă planificată (16 ha.), iar la gră pe 65 ha., au însă- sistem de muncă stimulează gră atît la porumb cît şi la fasole, este taşe in cultura porumbului.
dina de legume 4 ha. cu morcovi, pătrunjel, minlat borceagul si Cînd tovarăşul inginer Coloman Aurel Beldean. Obiectele primite birea ritmului de lucru şi îmbu necesar ca la cultura inlercalală, se
au transportat a- Furmau a pus prima întrebare. în nătăţirea calităţii lucrărilor. Aşa mănatul fasolei să se facă la cel Aceste recomandări trebuie aplica
mazăre, ridichi, ceapă ele. proape 1.500 tone sală s-a făcut linişte. Fiecare căuta drept premii vor fi o amintire plă lucrează brigăzile de zidari con de al 2-lea sau al 3-lea rînd şi să te diferenţiat, ţinîndu-se seama do
Concomitent, cu ajutorul tractoarelor S.M.T. îngrăşăminte natu duse de tov. Alexandru Gebedy, se realizeze în medie 5000— 6000 cui condiţiile locale de climă şi sol din fie
rale pe terenul să răspundă cit mai bine. cută. Ion Vieru, Constantin Stoica, buri la hectar. Semănatul fasolei se care unitate agricolă socialistă. In
din Alba Iulia au fost arate 20 ha. teren. De ase destinat culturii po Sandu Tudor şi altele. Construc va face manual, după răsărirea po ginerii şi tehnicienii agronomi sînt
menea, în vederea ridicării fertilităţii solului, pe rumbului. F. MARINESCU ţiile unde lucrează aceste brigăzi rumbului, îndeosebi în zonele unde chemaţi să adapteze aceste recoman
55 ha. mai slab productive s-au aplicat 1.520 tone corespondent sînt avansate faţă de prevederile există pericol de brume tirzii, pli dări specificului local şi să organi
gunoi de grajd iar pe culturile din toamnă din graficul calendaristic. nind în fiecare cuib cile 4—5 se zeze executarea tuturor lucrărilor la
Cercul micilor dansatori un nivel superior.
minţe, s-au concomitent cu semăna
19.000 kg. sulfat de amoniu şi superfosfat. O dată cu aceas Cu citva timp în urmă, la clu Octavian au realizat cu deosebită Muncind cu pasiune şl avint, folo
bul Uzinei „ Victoria“ din Călan măiestrie scena „Război şi pace , tul porumbului, folosind maşina sind larg metoda schimburilor cis
Extind suprafeţele de livezi ta s-a aracii în a luat fiinţă un cerc de balet la iar Julicta Cabath, Nicolae Con- 2 SPC2 adaptată. experienţă, aplicînd în practică me
treaga suprafaţă o- care au fost înscrişi elevi de virslă slanlinescu, Eniko Ilajdu, Ghize- todele bune de muncă ale ¦unităţilor
preşcolară şi şcolară. Ocupîndu-se la Meichner, Clansa Laszlo, Cos- Prin metoda culturilor intercalate fruntaşe şi luptînd cu perseverenţă
P otrivit planurilor de mobilizate toate forţele cupală cu vită de cu multă grijă de îndrumarea mi ma Viorica şi Corina Suciu au pre U n n o u m a g a z in pentru înlăturarea deficienţelor sem
producţie, gospodării reuşindu-se ca pînă în vie şi s-a executai cilor dansatori, tovarăşul Elekeş gătit frumoasa scenetă „Visul sculp se pot obţine şi importante produc nalate în anii precedenţi, vom reuşi
le agricole colective de prezent să fie executate cercuitul ci pe Dionisie, instructorul cercului, a torului“. In oraşul nou Călan s-a dat în
pe raza raionului Brad gropi pe 90 ha. şi lu 105 ha. reuşit să pregătească frumoase folosinţă la parterul noilor ţii de nutreţ suculent, semănînd prin să îndeplinim ou cinste sarcinile tra
au sarcina ca in anul crări de plantare a me scene coregrafice. Astfel, grupa Cu aceste scenele coregrafice cer blocuri un magazin cu autodeser-
acesta să-şi extindă li rilor, vişinilor şi prunilor La efectuarea mică a realizat „Baletul păpuşilor“, vire. Magazinul care s-a deschis porumb dovleci furajeri. Dovlecii se sate de Congresul al III-lea al P.M.R;
vezile de pomi fructi pe 40 ha. grupa mijlocie — „Fulgi de zăpa cul de balet din Călan a prezen în aceste zile este dotat cu mo
feri cu încă 13S ha. A - lucrărilor in cîmp dă“ iar grupa mare a pregătit bilier modern şi este aprovizionat seamănă manual în cuiburi după ră cu privire la sporirea producţiei de
cum, in primăvară, sini Uncie G.A.C. cum sînt scena coregrafică „Eşarfe“. Pe lin tat un frumos program care s-a cu sortimente variate de produse porumb.
planificate lucrări de acelea din satele Căirăs- s-au evidenţiat trac gă acestea Terezia Nasla şi S. alimentare. sărirea porumbului, punând în fie
plantare pe 30 ha. lău, Ribifa şi 'febea şi-au bucurai de succes.
realizat planul la plantări toriştii Timotei OCTAVIAN SZAKACS V. TÂTĂRUŞ care cuib cîte 4—5 seminţe. Se re
corespondent
Beldean, Nicolae corespondent comandă semănatul dovlecilor pe
Marcu şi Aurel
Drăgoi,
Pentru realizarea o- de pruni pentru între y . PETRESGU
hiectivului stabilit au fost gul an. corespondent
(2B k î3s obs a n m m m a
& oc c e I Atenţie deosebită Lâ secţia hidrotehnică
. I pregătirii cadrelor 52 de mecanici ai secţiei hidrotehnice de la C. S, Hune
LACREŞTEREAPRODUCTIVITĂŢIIMUNCH? Comitetul de partid, comitetul doara au audiat zilele trecute cea de-a doua lecţie în cadrul cursu
sindicalului şi conducerea teh- lui de ridicare a calificării. De data aceasta cursanţilor le-a vor
nico-administrativă de la Ex bit tovarăşul Foghel Ştefan, maistru principal.
ploatarea minieră Deva se preo In cadrul secţiei hidrotehnice funcţionează şi alte cursuri de
ridicare a calificării: unul pent ru lăcătuşi şi altul pentru insta
cupă in permanentă de selecţio
latori. Aceste cursuri sînt frecventate de 190 muncitori.
C A L IF IC A R E A - REZERVĂ IM P O R T A N T A narea şi pregătirea cadrelor. Re VASILE BREBAN
crutarea muncitorilor pentru mecanic
meseriile de ajutori-mineri, mi
neri şi artificieri se face cu
F O R M E V A R I A TE Considerăm eficace şi practica se văd cel mai bine în succesele multă grijă, avîndu-sc în vede C o n fe rin ţe
unor seminarii de sinteză a lec obţinute. In primul trimestru al re calităţile lor profesionale şi
Călăuzindu-sc după indicaţiile lor. La funcţionarea cursurilor de ţiei predate anterior. Cu această acestui an oţelării au dat peste rezultatele obţinute în producţie. fehni ce
partidului nostru cu privire Ia calificare un accent deosebit s-a ocazie se clarifică şi se adîncesc plan circa 572 tone oţel electric.
creşterea neîncetată a gradului pus pe întocmirea tematicilor, ur- mai mult unele probleme întîl- Calitatea oţelului a fost şi ea In felul acesta s-a reuşit ca La turnătoria
de cunoştinţe tehnico-profesiona- mărindu-se legarea lor cît mai ni.te de cursanţi în materialul îmbunătăţită. Numai pe seama intr-un timp relativ scurt să fie nr. 1 a Uzinei
le ale muncitorilor, inginerilor şi strînsă de problemele practice bibliografic studiat. reducerii rebutului sub cel ad pregătiţi 256 mineri, 370 ajit- „Victoria" Călan,
tehnicienilor, organizaţia de ale producţiei, insistîndu-se mai mis s-au economisit 44 tone de lori-mineri şi 37 artificieri. Z i la îndemnul orga
partid şi comitetul sindicatului mult asupra problemelor mai di Organizarea temeinică a aces oţel. In lunile ianuarie şi februa lele trecute alţi 25 de mineri, nizaţiei de partid,
de la oţelăria electrică din C. S. ficile şi greu de înţeles. tor cursuri şi atragerea celor rie a.c., comparativ cu perioa 22 ajutori-mineri şi 37 artifi a Început să fie
Hunedoara au dobîndit o bună mai buni ingineri şi tehnicieni da respectivă a anului trecut, cieri au terminat cursurile de audiate conferin
experienţă. Avînd în vedere com Paralel cu creşterea număru la întocmirea şi predarea lecţii s-a înregistrat o creştere a pro calificare. ţe tehnice, legale
plexitatea şi volumul sarcinilor lui de muncitori calificaţi, s-a lor, şi-au dovedit cu prisosinţă e- ductivităţii muncii cu 6,8 la sută de perfecţionarea
de producţie, precum şi introdu urmărit şi ridicarea calificării ficacitatea. In prezent, din tota şi respectiv 12,9 la sulă. Topi Ca urmare a crescut foarte procesului tehno
cerea în procesul de elaborare celorlalţi muncitori. In urma ri lul muncitorilor, circa 90 la sută torii şefi Vasile Solcan şi Hristos mult priceperea şi competenta logic. Pînă in pre
a oţelului a unor procedee tehno nei temeinice aaalizc, făcute la sînt calificaţi, iar o mare parte Kognaris au realizat un indice muncitorilor în rezolvarea dife zent, cîţiva dintre
logice noi, întreaga activitate de începutul anului curent, s-a a- din ei sînt muncitori cu o înal de rebut de 1,5 la sută, faţă de ritelor probleme de producţie. cei mai pricepuţi
calificare a cadrelor a fost su juns la concluzia că cea mai efi tă calificare. 2,5 cît este admis. In curînd vor Productivitatea muncii, impor ingineri, maiştri şi
bordonată acestui scop. cientă formă de ridicare a califi tant indicator al planului de şefi de echipă, cu
cării ar fi deschiderea unor îmbucurător este faptul că or fi deschise cursuri de ridicare a stat, a crescut de la un an Ia o vastă experien
Problema pregătirii cadrelor cursuri pe schimburi, care să ganizaţia de partid şi comitetul altul. Bunăoară, in primul tri ţă, au expus 10
de toate gradele preocupă orga aibă loc o dată pe săptămînă. sindicatului n-au scăpat din ve calificării şi pentru turnători şi mestru al acestui an, producti
nizaţia de partid de mai mulţi Introdusă experimental, metoda dere nici pregătirea profesională electricieni. vitatea muncii a sporit, cu 4.16 conferinţe pe dife
ani. In anul 1961 conducerea tch- preconizată a dat roade. Intrucît a maiştrilor şi inginerilor. Din la sută fală de sarcina plani
nico-administrativă a secţiei, cu inginerii şefi de schimb răspund cei 8 tovarăşi care ocupă funcţii NICOLAE PUŞCĂ ficată. rite teme legate de
sprijinul biroului de învăţămînt şi de aceste cursuri, ei au posi de maiştri, 6 sînt absolvenţi ai
din combinat, a organizat un bilitatea cunoaşterii amănunţite şcolii tehnice de maiştri. Maiştri preşedintele comilelulul sindical ALEXANDRU RANCEA tehnologia de tur
curs de calificare pentru oţelari. a fiecărui om, a greutăţilor pe lor ce nu au o pregătire cores şeful biroului învăţămînt
Cursul a fost frecventat de 19 care aceştia le întîmpină în punzătoare li se indică spre stu de secţie nare a sortimente
muncitori, care au dobîndit pre timpul lucrului şi pot să asigure diere diferite materiale legate de E.M. Deva
ţioase cunoştinţe teoretice -şi cea mai strînsă legătură între însuşirea procesului tehnologic Oţelăria electrică lor din planul sec
practice. teorie şi practică. De altfel, lec şi sînt apoi examinaţi de ingi C. S. Hunedoara
ţiile predate sînt însoţite de re neri cu o înaltă pregătire profe ţiei pe acest an.
Acţiunea de calificare a munci feriri concrete la cuptoare. Se sională. La î'îndul lor, toţi ingi Fiecare om învaţă Expunerile teh Muncitoarele Raveca Boilor şi Victoria Şerban, ele la
torilor nu s-a mărginit numai la dau exemple şi se analizează cau nerii sînt înscrişi la lectoratul fabrica de încălţăminte ,,Ardeleana" din Alba Iulia, suit
atît. Anul trecut, constatîndu-se tehnic din combinat, unde li se Colectivul fabricii de produse refractare din Baru Mare are nice sînt urmărite fruntaşe în producţie. Datorită întrajutorării reciproce la
o oarecare greutate în manevra zele care au dus la rebutarea ri dă ca sarcină să întocmească di sarcina să realizeze anul acesta un volum sporit de produse şi locul de muncă, ele şi-au adus din plin contribuţia la
ferite lucrări ştiinţifice, legate de să îmbunătăţească continuu calitatea lor. Pentru înfăptuirea cu mult interes îmbunătăţirea calităţii produselor, obţinerea de însemnata,
rea macaralelor, s-a luat măsura nei şarje, la o perforare, sau la specificul muncii lor. De exemplu acestui obiectiv, conducerea fabricii s-a orientat spre ridicarea economii şi creşterea productivităţii muncii
tov. ing. Francisc Katra întoc calificării muncitorilor şi creşte rea productivităţii muncii. deoarece contri
calificării a cinci macaragii. Tre alte încălcări ale procesului teh meşte o lucrare privind durabili
tatea cuptoarelor industriale, ing. In prezent toţi muncitorii ce contribuie direct Ia realizarea buie la rezolvarea
buie spus că din cei înscrişi, nu nologic. Dezbaterea unor astfel Adrian Popovici „Despre cele mai producţiei frecventează cursurile de ridicare a calificării. Tema
tica acestor cursuri este strîns legată de cunoaşterea şi însuşi unor probleme ale
mai trei au primit carnete de de probleme, la cursurile de ri noi metode de turnare a oţelu rea procesului tehnologic de producţie.
lui" etc. secţiei noastre,
calificare, ceea ce ne dovedeşte dicare a calificării, înarmează pe Rezultatele obţinute în primul trimestru al anului dovedesc
Rezultatele pregătirii cadrelor eficienţa acestor măsuri. Planul de producţie a fost depăşit, iar contribuie la ridi
exigenţa şi răspunderea celor ce oţelari cu cele mai importante productivitatea muncii a crescut cu 2,6 la sută faţă de sarcina
planificată. carea nivelului
se ocupă de pregătirea cadre- cunoştinţe în elaborarea oţelului.
B. PETRU . tehnico-profesional
corespondent al muncitorilor din
secţia noastră.
V. SIMIONESCU
topitor
