Page 23 - 1963-04

Nr. 2576
Oricine cutreieră în această pe­
rioadă regiunea poate vedea pe
păşuni şi fineţe turme de oi. Că­
tre sfîrşitul lunii, tabloul se com­
pletează cu toate celelalte specii
de animale, de toate vîrstele. A-
cest aspect este general, în fie-
caie primăvară.
Se spune că situaţia amintită
este cauzată de lipsa furajelor
vi că aşa stînd lucrurile păşuna-
lul cu oile, atît de timpuriu, este
o necesitate.
In această primăvară se con­
stată însă că pe multe păşuni şi
fineţe nu există nici un fir de
iarbă timpurie ci doar resturi dc
ierburi uscate şi buruieni necon­
sumabile. Nu se poale deci justi­
fica cu nimic necesitatea scoate­
rii de timpuriu la păşunat a a-
nimalelor, mai ales acum în con­
diţiile agriculturii colectivizitate
cînd această practică trebuie nea­
părat exclusă. Şi iată de ce.
Animalele de toate categoriile
bătătoresc solul, care, primăvara,
devreme, este umed. Drept ur­
mare, în solul bătătorit nu mai
poate pătrunde aerul, ceea ce fa­
ce ca plantele să nu se poată dez­
volta normal. De asemenea, apa
căzuta din precipitaţii nu poate
pătrunde în pămînt, scurgîndu-se
ia suprafaţă. In felul acesta plan­
tele nu pot folosi hrana necesară.
Ca rezultat al bătătoririi solu­
lui, ierburile bune se răresc şi
multe din ele dispar. In locul lor
cresc buruieni, cum sînt coada
şoricelului şi muşchi verzi. Iată
principala cauză care a dus la de­
generarea unor păşuni cum sînt
acelea din Subcetate, Simeria Ve­
che. Răhău, Nădăştie etc.
Bătătorirea solului din păşuni
şi fineţe contribuie pe de altă
parte şi la denivelarea terenului,
favorizînd dezvoltarea muşuroa­
ielor şi creşterea unor esenţe
lemnoase dăunătoare cum sînt
porumbarul, măcieşul şi mestea­
cănul.
I Tn astfel de aspect poate fi
'intîlnit pe păşunile din Cristur,
Totia, Sereca, Hărău etc. unde
In V a le a Jiu lu i
'Tinerii din Valea Jiului, mo­
bilizaţi de către organizaţiile
U.T.M. au reuşit ca de Ia înce­
putul acestui an şi pînă în pre­
zent să colecteze şi să expedie­
ze ofelăriilor patriei peste 950
tone fier vechi. Ei şi-au depă­
şit astfel cu 50 tone angajamen­
tul pe primul trimestru al
cinului.
Rezultate frumoase in acţiu­
nea de colectare au înregistrat
tinerii de la E. M. Lupcni şi
U.R.U.M. Petroşani, care au co­
lectat şi expediat 250 şi respec­
tiv 120 tone fier vechi.
I. CHIRAŞ
corespondent calmat.
Contribuţia tinerilor
de la safe
Tinerii din Băcia, în frunte
cu utemiştii, s-au angajat să co­
lecteze pînă la sfîrşitul lunii în
curs 10 tone dc fier vechi. Pină
acum ei au colectat deja 7
tone din care 5 s-au şi predat
la I.C.M.
Cornel Stoica, Muntean Eleo-
nora, Siminia Lclia, Drijman
Ion, sînt doar cîţiva dintre cci
care au participat cu multă în­
sufleţire la colectarea fierului
vechi.
NOTA
© E fe fi's a n | ă ş i...
I n dă ffe r era jtă
De colectarea fierului vechi la
Uzina „Victoria“ Călan răspun­
de tovarăşul Cătănescu. Atunci
cîncl se prezintă să preia fierul
vechi de la o secţie sau alta,
face această operaţiune cîntă-
rind prin „apreciere". Numai că
aprecierile lui nu se apropie
nici pe departe de realitate.
Aşa s-a înlîmplal în ziua
cină tov. Cătănescu a preluat
fierul vechi de la termocentra­
lă. A încărcat de aici trei bas­
culante arhipline, dar nu a eli­
berat bon clecît pentru... 1.700
kg. Mai lirziu s-a prezentat şi
la secţia electrică. Le-a spus
celor care-l însoţeau t.
*— Da, îl încărcăm, 'dar aveţi
prea puţin.
— Cît credeţi că avem ?.
“ Eu niciodată nil mă-nşel,
Uşa că ascultaţi ta m inei mai
mult de S-r-400, Kg, nn sînt, E
clar ?
De dala aceasta tl-a mai fost
clar, fiindcă tinerii do la „elec­
trică" au transportat fierul
vechi la nn cîntar şi l-au cin-
tărit. Acul cîntarului s-a oprit
la cifra 2.000. Cită diferenţă..,
Dar pe cît e de mare diferenţa,
între „ aprecierile“ tov. Cătănes­
cu şi realitate, pe atît de mare
este indiferenţa lui faţă 'de
munca altora. Ce bine ar H
dacă s-ar înlătura şi diferenţa
şi indiferenţa!
(După o scrisoare primită
de la corespondentul nos-
} tru voluntar a , TAJZA)
cresc nestingheriţi arbuşti de po­
rumbar şi de măcieş.
Păşunatul timpuriu al păşuni­
lor şi fîneţelor are şi alte efec­
te negative care se răsfrîng a-
asupra producţiei dc masă verde.
Se ştie că primăvara, pentru a
se dezvolta, ierburile se folosesc
de rezervele nutritive ce şi le-au
acumulat din toamnă în lăstarii
subterani şi în nodurile de înfră­
ţire. Ce se întîmplă în cazul u-
nui păşunat timpuriu ? Cum dă
„colţul ierbii", prin păşunat,- oi­
le rup nodurile de înfrăţire cu
rezervele nutritive cu tot, astfel
incit procesul de înfrăţire nu se
mai poate face fiind amînat pînă
tîrziu cînd ierburile îşi adună
din nou rezerve şi îşi formează
alte noduri de înfrăţire. Dacă
lipseşte umiditatea, refacerea es­
te foarte grea, procesul de în­
frăţire tîrzie ducînd la pierderea
vitalităţii ierburilor, care în mare
parte pîer, se răresc, iar păşunea
se degradează. Aşa s-a întîm-
plat cu păşunile din Mihalţ, To-
toi, Dumitra, Daia, Roşia de Sc-
caş, Romoşel, Berlhelot etc. pen­
tru a căror refacere se cer acum
cantităţi mari de seminţe şi în­
grăşăminte, măsuri pentru stăvi­
lirea eroziunilor şi o mare can­
titate de muncă. Tot din cauza
păşunatului timpuriu o parte din
fîneţele aflate în zona de munte
au devenit neproductive.
In concluzie, păşunatul timpu­
riu, aşa cum se practică încă a-
cum, duce la o scădere conside­
rabilă a producţiei păşunilor şi
fîneţelor. La fineţe, de pildă, re­
colta scade pînă la 20-30 la su­
tă, iar la păşuni pînă la 50 la su­
tă. Practicînd păşunatul timpu­
riu al fîneţelor, gospodăria agri­
colă colectivă din Şerel, spre e-
xemplu, pierde anual cel puţin
250-280 tone fîn, cea din Sibi.şcl
200 tone etc. Evitarea acestei
practici dăunătoare ar face posi­
bil ca sporul de fîn să ajungă
pentru întreţinerea la stabulaţie
, a întregului efectiv de animale,
Fo lo sirea c
O sarcină de seamă a noastră
a oţelarilor este să sporim conti­
nuu indicii de utilizare ai cup­
toarelor. Este necesar să produ­
cem o cantitate mai mare de o-
ţel cu aceleaşi agregate şi din
aceiaşi cantitate de materie pri­
mă.
In secţia O.S.M. nr. 2 efortu­
rile colectivului de muncă au
fost orientate spre găsirea ace­
lor procedee şi metode tehnolo­
gice care să asigure cea mai ma­
re eficienţă economică. S-a insis­
tat în mod deosebit asupra îm­
bunătăţirii scoaterii la oţelul ne­
In trecut metoda utilizată la
turnarea acestui oţel era cea cu
folosirea unor capace grele de
fontă ce se aplicau pe partea de
sus a lingoului după ce acesta
era turnat. Folosirea acestui pro­
cedeu prezenta mai multe deza
vantaje. In primul rînd pe lingă
faptul că se mînuia greu nu asi
gura o scoatere d e c îf de 87-88 la
sută.
^Experienţa practică a dovedit
că o metodă modernă dc creşte­
te a scoaterii la oţelul necalmat
o constituie folosirea capacelor
chimice. Noul procedeu prezintă
multiple avantaje. El constă în a-
dăugarea unei cantităţi precise de
aluminiu în partea de sus a lin­
goului, după ce acesta a fost tur-
Cu cîleva luni in urmă, in cen­
trul oraşului Deva a apărut un nou
şantier. Constructorii începuseră
renovarea sălii cinematografului
„Eilimon Sirbu“. A ici s-a dus
muncă însufleţită pentru a se crea
condiţii optime spectatorilor.
Şi iată că noua sală îşi deschide
uşile complet reamenajală. Locul ve­
chilor lo ji şi a „galeriei“ l-a hun
un frumos balcon cure asigură o bu­
nă vizibilitate şi audiţie din toate
unghiurile iar parterul a fost con­
struit în uşoară pantă. Ochiul spec­
tatorului este atras de frumoasa cu­
polă a sălii ce imită cerul senin prin
îmbinarea armonioasă a şapte nuan­
ţe de albastru, precum şi de noile
scaune lapiţate cu dermatină,
Incepind de luni, S aprilie, cine­
matograful îşi reîncepe activitatea
în sala reamenajală prin prezenta­
rea filmului romînesc „Cinci oa­
meni la drum Filmul, producţie a
Studioului cinematografic Bucureşti,
aduce în faţa spectatorilor procesul
psihologic complex prin care trece
Crăciun, un tînăr sudor ce a comis
o greşeală gravă. Ajutat de colecti­
vul în care trăieşte şi munceşte, ca
să-şi îndrepte greşeala, Crăciun nu
se mai simte singur. Obiectivitatea
şi generozitatea celor care au avut
de suferit dc pe urma greşelii lui îl
impresionează profund, djutîndu-l
ast.f.e.l să aibă- - oa comportare demna.
IN. FO T O G R A F IE I Scenă d ln f jh
în fiecare an pină la 15-20 mai.
„Secretul" măririi producţiei
dc fîn natural constă, aşa cum re­
iese din exemplele citate, în ex­
cluderea cu desăvîrşire a păşuna­
tului fîneţelor primăvara.
In ceea ce priveşte păşunile, u-
ni tăi !le noastre agricole n-au de
cc să se plîngă. Ele sînt în su­
prafeţe corespunzătoare. Trebuie
numai să fie folosite raţional, îm­
bunătăţite, creîndu-li-se posibili­
tăţi de productivitate ridicată.
Bunăoară, dacă gospodăria a-
gricolă colectivă din Beriu ar re­
nunţa la păşunatul abuziv şi dez­
organizat din timpul primăverii,
nu ar mai solicita păşuni la
munte, păşunile proprii fiindu-i
suficiente. La fel se prezintă si­
tuaţia şi în alte gospodării unde
pînă la data cînd vacile de lapte
şi tineretul bovin ies la păşunat,
oile au ros toată iarba, favorizînd
producerea fenomenelor aminti­
te şi lipsind astfel vacile de po­
sibilitatea de a produce cantităţi
mai mari de lapte şi tineretul de
a avea iarbă suficientă, de bună
calitate.
Dacă în cazuri excepţionale es­
te nevoie ca păşunatul cu oile să
înceapă mai devreme, atunci uni­
tăţile agricole sînt datoare să a-
leagă păşunile şi fîneţele domi­
nate de iarba denumită „păiuş-
că", care are părţile aeriene ne­
pierite din toamnă şi care pri­
măvara înverzeşte cel mai devre­
me sau să aleagă păşuni degra­
date, mai slab productive, care
să fie delimitate pentru păşuna­
tul oilor pînă la trecerea acestora
pe păşunile de vară ce le-au fost
destinate.
Păşunatul are o regulă genera­
lă de la care nu trebuie să ne a-
batem : să înceapă primăvara
cînd solul este uscat şi anima­
lele nu lasă urme, nu-1 bătăto­
resc; atunci cînd ierburile sînt
crescute la înălţimea de cel puţin
12-15 cm.
ing. EUGEN CERNELEA
O.R.P.O.T. Deva
nat şi răcirea lui intensă cu apă.
In acest fel are loc formarea şi
solidificarea unei cruste suficient
de groase care este, capacul, for­
mat chiar din metalul lingoului.
Lingourile turnate după acest
procedeu au un grad de segrega­
ţie mai mic, iar şutajul se micşo­
rează foarte mult, ceea ce asi­
gură o scoatere de 89-90 la sută,
realizîndu-se o economie de me­
tal de 8-10 tone de oţel la o şar­
jă de 400 tone.
Pe lingă aceste avantaje, folo­
sirea capacelor chimice creează
condiţii mai bune de muncă pen­
tru turnători. Ei nu mai sînt ne­
voiţi să mînuiască vechile capa­
ce grele de metal.
Turnătorii au primit cu interes
deosebit aplicarea noii metode de
creştere a scoaterii de metal.
Ceea ce a făcut dc altfel ca in­
tr-un timp relativ scurt să o stă-
oînească şi să o aplice corect, cu
bune rezultate. Turnători ca tov.
Emilian M'ihăilă şi Gaşnar Pîrva,
datorită aplicării corecte a capa­
cului chimic au reuşit să reducă
la minimum şarjele cu scoatere
mică. In prezent, numeroase şar­
je au o scoatere dc oţel cu 1-2
!a sută mai mare decîf cea nla-
nificată. Aşa sînt şarjele 3.780,
3.766 şi altele turnate de tovară­
şii amintiţi mai sus.
Folosirea corectă a capacelor
chimice implică- însă o temeini­
in s a la c o m p le t r e a m e .n a ia tă
DRUMUL SOCIALISMULUI
M N i WËEË
G.zl.S. din Pctreşti deţine 112 vaci dc lapte. Zilnic acestea dau în me­
dic peste 900 litri lapte pc care unite,tea amintită îl livrează l.C.I.L.
In fotografie: Lăptarul Butzani iosif determinând cu ajutorul laclo-
mclrului procentul dc grăsime a laptelui înaintea livrării.
De curind a avut loc adunarea ge­
nerală a membrilor cooperatori de la
cooperativa „Solidar-Hatea“ din Deva.
Cu acest prilej a fost analizată acti­ nilor. Astfel, membrii cooperativei
vitatea desfăşurată de către consiliul „Solidaritatea“ aij îndeplinit sarcini­
de conducere şi de toli cooperatorii,
de la ullimele alegeri şi pînă în pre­ anul 1962 în proporţie de 101 la sulă.
zent şi s-a ales noul consiliu. Darea
de seamă prezentată ca şi discuţiile
partale au scos în evidentă rezulta­
tele bune oblinuto în buna deservire
a populaţiei oa şi unele deficiente
care s-au manifestat. Un accent deo-
că pregătire teoretică şi practică
a muncitorilor. Turnătorii tre­
buie să cunoască care este can­
titatea de aluminiu ce se adau­
gă şi ţimpul optim cîncl aceasta
trebuie aplicată în capul lingou­
lui. Modul de administrare in­
fluenţează mult scoaterea de me­
tal.
Conducerea secţiei noastre a
rezolvat cu succes această pro­
blemă. La cursurile de ridicare a
calificării şi la lectoratul sec­
ţiei s-au explicat pe larg munci­
torilor avantajele noii metode şi
care sînt cerinţele aplicării ei.
Despre felul în care au fost în­
suşite şi aplicate în practică cu­
noştinţele acumulate, ne vorbesc
rezultatele lunilor ianuarie şi
februarie cînd scoaterea la oţe­
lul necalmat a fost mai mare
dccît cea planificată.
Folosirea capacelor chimice nu
poate înlătura eventualele neres-
pectări ale procesului tehnologic
de elaborare sau turnare greşită
a oţelului. Oţelarii şi turnătorii
noştri cunosc acest lucru. De a-
ceea, ci se străduiesc să respec­
te întocmai instrucţiunile tehno­
logice şi prin eforturi comune
realizează la fiecare şarjă scoa­
teri de metal tot mai mari.
ing. SABIN FAUR nr. 2
tehnologul secţiei O.S.M.
C. S. Hunedoara
u asi
«esaissssae^^ŞŞâeâkggmţmtttammmaşam
,-
m î m iiftlp g li !fiiff
- -- ''WEEE
- ilififí
!t!Ü
sebit s-a pus pe telul cum membrii
cooperatori s-au străduit să satisfacă
cerinţele mereu oreseînde ale cetăţe­
le planului de producţie globală pe
S-a constatat de asemenea că unită­
ţile cooperativei au executat lucrări
mai bune şi în limpid prevăzut. La
obţinerea acestor realizări şi-au adus
o contribuţia deosebită secţiile croi­
torie bărbaţi nr. 4, croitorie femei nr.
2, reparaţii radi-o, timplărie, frizerie
nr. 3 şi altele. Cooperatori ca Fodor
Iosif II, Ana Samson, Ştefan Semes,
Alexandru Leşac, Mircea Radovici,
Minodora Brici şi mulţi alţii au mun­
cit pentru creşterea prestigiului coo­
perativei, deservind cetăţenii în mod
conştiincios.
Tot în aceeaşi adunare au fost cri­
ticate cu tărie unele deficiente care
s-au manifestat. A fost criticat con­
siliul de conducere al cooperativei ca­
re nu a acordat suficientă atenţie des­
cinderii unor noi unităţi. Din acesl
motiv la Deva nu există activităţi de
reparat stilouri, obiecte de uz cas­
nic etc. deşi ele sînt deosebit di*,
necesare. Alte secţii ca lenjerie după
comandă, reparaţii obiecle electro-
casnice etc. s-au dezvoltat slab. Nu
s-a făcut totul nici în privinţa bunei
deserviri a populaţiei. La multe uni­
tăţi clienţii sînt nmînali de pe o zi
pe alia iar calitatea lucrărilor lasă
de dorit. Cooperatori ca Eugen Vin­
ii, cismar, Constantin Crişan, eroilor
şi alţii, au fost criticaţi pentru faptul
că absentează nemotivat, nu se tir
de treabă.
Pentru înlăturarea deficientelor
semnalate, membrii cooperatori pre­
zenţi la adunarea generală au aprobat
un pian de măsuri cu obiective con­
crete. Printre altele s-a prevăzut dez­
voltarea reţelei de deservire, cu uni­
tăţi de reparaţii pentru stilouri şl o
chelari, lenjerie după comandă etc.
întărirea comisiilor de calitate, or
ganizarea unor consfătuiri cu popii
latia, a unor schimburi de experien
lă şi altele.
N. DONOV1C1
corespondent
t ' v Z f -r jsvf4ii
PAG. 3
Mobiiîzafe de către depuîaji
Din iniţiativa Comitetului exe­ că la curăţarea de vegetaţie
cutiv al Sfatului popular din lemnoasă a 20 ha. păşune.
Cîrjiţi, oraşul regional Deva, ce­
tăţenii din satele Cîrjiţi şi Cher- Cele mai bune rezultate în
gheş au fost mobilizaţi de că­ mobilizarea cetăţenilor le-au a-
tre deputaţi la curăţatul păşunii. vut deputaţii comunali Petru
Ignat din Cîrjiţi şi Cornel Oan-
La această lucrare au parti­ cea din Chergheş.
cipat 120 de cetăţeni care au e-
fectuat 960 ore muncă patrioti­ VICTOR HANEŞ
corespondent
<'Radio¦ HUNEDOARA : Magistratul — ci­
nematograful „Victoria“ j SIM E­
8 APRILIE 1963 RIA : Cînd copacii erau mari —
cinematograful „1. P in tilic "; PE­
Programul 1: 5,07 Muzică uşoa­ TR O Ş A N I ! Povestea unei nopţi
ră ; 5,40 Melodii populare; 6,20 stranii — cinematograful „AL Sa­
Emisiunea pentru sate; 7,10 Dan­ bia" : A fost chemată şi clasa V-a
suri de estradă; 7,30 Sfatul me­ — cinematograful „7 Noiembrie“ ;
dicului : S'area şi rolul ei în ali­ 'ALBA lU L lA ’: Căzută'din lună —
mentaţie ; 7,45 Jocuri populam in­ cinematograful „Victoria" : Lupii
terpretate ia diferite instrumente; la stînă —• cinematograful „23
8,00 Sumarul ziarului „Seînleia“ ; August"; SEBEŞ: Contele de Mon-
9,20 Cîntece; 9,30 Muzică popu­ ic-Crislo —• seria I —> cinemato­
lară; 10,00 Muzică uşoară; 11,30 graful „Progresul“ ; Soseşte circul
Melodii de estradă; 12,23 Solişti — cinematograful „M. Sadoveanu“';
si orchestre de muzică populară; O R Ă Ş T IE ; Petre cel isteţ. — ci­
13,10 Muzică distractivă; 14,00 nematograful „V. Roailă“ ; Duelul
Concert de prînz; 14,30 Muzică n-a avut loc — cinematograful
populară ; 15,00 Melodii de muzi­ „Flacăra“ ; H A Ţ E G : Divorţ italian
că uşoară de compozitori din — cinematograful „Popular";
ţări soaialiste; 16,45 Din reper­ BRAD : Meşter la toate — cinema­
toriul clarinetistului Traian Lăs- tograful „St. roşie“ ; LO N EA : Pe-
cuţ-Făgărăşanu; 18,00 Melodii de dro pleacă în Sierra — cincwatn-
estradă de compozitori sovietici; gruful „Minerul“ ; T E IU Ş : Regă­
19,45 Program de muzică popu­ sirea —• cinematograful „V. Roai-
lară interpretat , de Benone Sinu- tă“ ; Z L A T N A : Raze pe gheaţă —
lescu; 20,15 Muzică uşoară de cinematografal „M u n c ito r u lIL 1 A :
Sile Dinicu; 20,30 Noapte hună, Partea ta de vină — cinemato­
copii: „Taina pescarului“ ; 21,25 graful „Gh. Doja" ; A P O L D U L
Muzică uşoară romîneascâ. DE S U S : Cinci oameni la drum
— cinematograful „23 August“,
Programul I I : 13,22 Muzică
populară romînească şi a mino­ Okiletln
rităţilor naţionale ; 14,30 Sol işti şi
formalii de muzică uşoară; 15,30 mdtLogic
Cîntece populare ruse; 15,45 Mu­
zică de estradă ; 17,00 Album de PENTRU 24 ORE t
melodii romîneşli de muzică uşoa­
ră ; 18,15 Solişti şi formaţii artis­ Vremea se menţine călduroasă
tice de amalori; 20,20 Din muzi­ cu cerul temporar noros. Vintul
ca popoarelor; 22,22 Formalii de va sufla moderat cu intensificări
muzică uşoară. temporare şi locale, din sectorul
sud. Temperatura staţionară ; ma­
Buletine de ştiri şi radiojurnale: ximele înlre 14 şi 18 grade iar
5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; minimele între 0 şi 6 grade.
17,00; 20,00; 22,00; 23,50 (pro­
gramul I); 12,00; 14,00; 16,00; PENTRU URMĂTOARELE
18,00; 21,00; 23,00 (programul II). 3 ZILE
QLumi a Vreme schimbătoare favorabilă
precipitaţiilor locale ; temperatura
8 APRILIE 1963 în general staţionară.
DEVA : Fecioara — cinematogra­
ful „Patria" ; Cinci oameni la drum
— cinematograful „Eilimon Sirbu“;
a c h iz iţio n e a z ă c ă rţi în lim b ile :
romînă, maghiară, germană, rusă,
engleză şi franceză din domeniul
a r te lo r , şfiirstjelo r şi lit e r a t o r ii
P la ta s e fa c e în n u m e ra r
a c lrlz ilţiile a u lo c :
— la Deva în zilele de 15-16 aprilie 1963
— la Alba lulia în zilele d@ 17-16 aprilie 1963
— Sa Sebeş în zilele de 19-26 aprilie 1983
A chiziţionarea că rţilo r se iace în localurile
lib ră riilo r din localifăţile am intite.
i—11 'i 11 11—' /—v—1/—>/—>/—1/—»/—>j—>i—>i—» i—»i—>n /—1/—» ”'/—1r
s tr. C u z a V o d ă nr. 31 te le fo n 3 9 6
Vinde din stoc supranormativ mate~)
riale de instalaţii, piese auto, material ]
pompieristic, banc modern de încercat, i
lpompe de injecţii. ]
J , — t ,— — fi I , f, t c - J y I v_7 < l i fc_J s— J > fi— / « I _
ANUNŢA VACANTE URMĂTOARELE POSTURI:
— inginer constructor:
— arhivar principal,
condiţii : absolvent al şcolii de şapte ani sau studii
echivalente şi doi ani în funcţii administrative.
— dactilograf principal,
c o n d iţii: studii medii sau trei ani in funcţie
de dactilograf.
— inspector pază — securitate, P. C. 1.;
condiţii : studii medii sau şcoala de şapte ani (sau
studii echivalente) şi trei ani In producţie sau organi­
zaţii obşteşti.
— şef depozit R. S. Mintia,
condiţii: şcoala medie şi trei ani în funcţii economice,
sau şcoala elementară de şapte ani şi un stagiu de
şase ani în funcţii economice.
Inform aţii suplimentare se pot primi
de la serviciu l cadre, strada Progresului nr. 14 Deva
3 - - a .M ,s .a .a a » e . k V a 0mjP