Page 25 - 1963-04
P. 25
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNLfl-VA'l C orespondenţii voluntari ne inform ează.;
mulsocialismului 8Spori| Succese de seamă în întrecerea
(pag. Il-a)
• Un lînăr arlist amator ; - a . S O C * l ! 3 l s S f ,c3
• Pe şantierele din Brad:
Sporesc productivitatea muncii
Secţia separaţie a prepara- de cărbune. In întrecere, u-
Să fie îmbunătăţit sistemul de ţiei din Petrila. Aici, cărbu nul din obiective este spori
muncă ; nele brut abia sosit din a- rea continuă a productivităţii
Ml 8 Pe păşunea colectivei; dîncuri, suferă primul proces muncii. Fiecare echipă şi
(pag. IlI-a) tehnologic de preparare. O schimb s-a străduit să-l în
bandă colectoare varsă con deplinească. Schimbul condus
• De peste hotare ; tinuu cărbunele brut pe un de tovarăşul Doboş Ştefan a
Anul XV. Nr. 2577 Marţi 9 aprilie 1963 4 pagini 20 bani (pag. IV-a). ciur clasator, care are rolul avut ca angajament în luna
de-al clasifica în două catego martie să sporească producti
rii : cel mărunt, sub dimen vitatea muncii cu 0,2 la sută,
siunea de 80 mm., pătrunde adică să realizeze o producti
Şedinţa Consiliului prin ciur şi este transportat vitate de 3 tone/post. Organi
spre marile silozuri de unde zin'7 î-şi bine munca, el a
apoi merge la spălare, iar cel reuşit să realizeze o producti
d e S ta t a l R. IP. R o m în e cu dimensiunea de peste 80 vitate de 4,6 tone pe post, cu
mm. trece pe banda de clau- 1,6 la sută mai mult de-
baj unde se face alegerea ste cît prevedea angajamentul.
La 5 .aprilie a avut loc la Pa laiul Republicii şedinţa Consiliu rilului şi apoi încărcarea în Schimbul condus de tovarăşul
lui de Stat. vagoane. Irim ie Aron şi-a sporit pro
ductivitatea muncii cu 0,6 la
Au luat parte tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre Colectivul acestei secţii sută peste angajament,
şedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, Ştefan Voi munceşte cu mult entuziasm
lée şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Gri- pentru prelucrarea în bune CONSTANT IN B \DUT.\
gore Geamănu, secretar al Consiliului de Stat, Anton Breiten- condiţiuni a întregii cantităţi
hofer, Ion Creangă, Constantin Daicoviciu, Martin Isac, Athana-
Bilanţul primului trimestru
se Joja, Mihail Halea, Roman Mo Iclovan, Ludovic Takacs, Iacob
Teclu şi Vasile Vîlcu, membri ai Consiliului de Stat. Colectivul întreprinderii regiona s-au înregistrat la sortimentele că
le ile transporturi auto !lunedoara- lători hm. — 114,5 la sută, călă
La şedinţa Consiliului au asistat tovarăşii: Augustin Alexa, Dcva. aplicînd In timp măsurile tori transportaţi — 1 IS ,2 Ia sulă,
procurorul general al R.P. Romîne, şi Alexandru Voitinovici, pre lelinico-organizătorice preconizate tone kilometrice — 109,7 Ia sută,
şedintele Tribunalului Suprem. In tonte unităţile, n reuşit să în tone hm. convenţionali — 111,5
deplinească planul dc stal de la sulă.
Consiliul a fost informat asupra modului de aplicare a de transport in primul trimestru al a-
cretului privind amnistierea şi graţierea unor pedepse, emis la 3 nului 1963 în proporţie de H I,o Realizări frumoase nu obţinut au
ianuarie 1963, de care au beneficiat un marc număr de persoane. tobuzele din Sebeş, Petroşani, Alba
Au fost aprobate un număr de decrete privind construirea la sulă. lulia şi Brad.
de noi obiective industriale, economice şi social-culturale. Unele Cele mai mari depăşiri de plan MOISE EVA
din aceste decrete se referă la construirea a 4 centrale hidro Contribuţia celor de la transport
electrice, 2 centrale termice, 231 blocuri cu circa 10.000 aparta
mente, 25 şcoli cu 332 săli de clasă, extinderea alimentării cu Colectivul Exploatării mi cestor succese o contribuţie
apă potabilă a oraşelor Piatra Neamţ, Suceava, Năsăud şi Sîn- niere Barza a obţinut succese de seamă au adus-o muncito
giorz-Băi, construirea a 294 km. drumuri forestiere, moderniza însemnate în trimestrul I al rii de la transporturi. Printr-o
rea unor drumuri naţionale ca, Miercurea Ciuc-Odorhei-Sovata- mai bună organizare a mun
anului în curs, Planul dc mi cii, colectivul acestui sector
Bălăuşeri, Tîrnăveni-Ternut, Sibiu-Mediaş-Sighişoara, Băicoi-Mo- nereu a fost realizat, iar cel şi-a depăşit planul lunii mar
reni-Răzvad, Curtea de Argeş-Căpăţineni, Bacău-Moineşti, Cluj- tie cu 6 la sută.
Zalău, Braşov-Sighişoara, construirea în Bucureşti a fabricilor de investiţii a fost depăşit
de articole sanitare de porţelan, de armături neferoase şi echi cu 5 la sută. La dobîndirea a- AUREL BOLD
pament metalic, de produse din beton celular, de placaj de mo
zaic, dc stofă de mobilă etc., iar în regiuni a combinatului de
îngrăşăminte azotoase din Tg. M ureş, combinatului de îngrăşă Alina Musariu. u E.M. Barza.
minte chimice din Turnu Măgurele, întreprinderii dc prefabri IN F O T O G R A F IE : 'Tovară Ritm intens în campania agricolă de primăvară
şal Vasile Ghcrmun, şef dc sec
cate din panouri mari de beton armat din Cluj, fabricii de pîinc tor. dind indicaţii maistrului de Au Taraninai însă-nînjările mînţeze 20 ha. cu ovăz, 9 ha. cu cu spanac, 0,70 ha. cu salată ele. tiţi pentru începerea lucrărilor
din Cîmpulung Moldovenesc, complexului pentru industrializa- revir Florca Cincimi. privind floarea soarelui, 15 ha. cu bor Pe alte 40 ha. de teren (din cele agricole de primăvară. încă din
ica lemnului din Turnu Severin, fabricii de confecţii din Galaţi urmărirea !!Ioanelor bogate in cli.» epoca ! ccag, 5 ha. cu mazăre furajeră 300 ha. planificate) care ur timpul iernii, ei au început să
metal. şi 10 ha. cu grîu de primăvară. mează a li însăminţale cu po scoată gunoiul în cîmp transpor
etc., precum şi spitale, policlinici, băi. comunale, cinematografe, Corespondentul nostru tov. rumb, sfeclă de zahăr ele., me tau! în total 1.450 tone îngrăşă
complexe comerciale, linii ferate, poduri de beton, funicularc, Foto : I. TEREK C. Diaeoneseu nc informează cu Folosind timpul prielnic exe canizatorii au executat pînă a- minte naturale.
lacuri dc acumu’ tve, linii electrice de înaltă tensiune etc. la 6 aprilie ac. colectiviştii clin cutării acestei lucrări şi pri cum arături.
Expoziţie satul Tîmpa (oraşul regional De mind un preţios sprijin din par Folosind tractoarele şi atela
Sau adoptat decrete privind organizarea unor sectoare ale va) au terminat însumînţăriie tea brigăzii de mecanizatori a In scopul ridicării fertilităţii jele proprii, colectiviştii din Cîr-
administraţiei de stat. de f o t o g r a f ii ci:n epoca I. Cu ajutorul ma S.M.T. din Miercurea, perma păşunilor s-au executat lucrări neşti au început !a timp şi în-
şinilor S M.T. şi cu atelajele nentizată aici, ei au reuşit ca de curăţare pe 160 ha., iar pe sămînţările. Pînă acum ei au
Consiliul a ascultat apoi, raportul Procurorului General şi Sub auspiciile InTilutului io- proprii ei au semănat 36 ha. cu p'tnă ieri să însămînţeze întrea 8 ha. cu productivitate scăzaiă, semănat 14 ha. cu ovăz, borceag
darea dc seamă a Preşedintelui Tribunalului Suprem asupra .ac aiin pentru reiaţii culturale c i ovăz, 3 ha. cu borceag, 3 ha. cu ga suprafaţă- cu ovăz, borceag, în afara lucrărilor de întreţine şi mazăre de grădină, iar pc alte
tivităţii pC anul 1962. străinătatea şi în colaborare cu lupini şi I ha. cu mazăre verde, mazăre furajeră şi grîu de pri re, s-a aplicat superfosfat (cîte 5 ha. au plantat cartofi, această
Comitetul pentru cultură şi artă iar în grădina de legume 2 ha. măvară precum şi 5 ha. cu floa- 200 kg. la ha.). lucrare efectuîndu-se acum pe
Din cele expuse a rezultat o continuă întărire a legali de pe lingă Sfatul popidar al o- cu spanac, 1 ha. cu ridichi şi ica-soarelui. restul de 18 ha.
tăţii socialiste, în toate domeniile activităţii dc stat, con- raşului region. ! Hunedoara s-a 1 ha. cu morcovi. DANIEL HANEŞ
statîndu-se şi o scădere continuă a fenomenului infracţional. deschis în cursul zilei de Au fost dc asemenea semăna corespondent Concomitent, cele două trac
iert, în holurile clubului „Si- In aceiaşi timp a fost pregătit te la grădina de zarzavaturi 2 toare care lucrează aici continuă
Scăderea numărului infracţiunilor şi a altoi’ încălcări ale dcrurgistul" din localitate, o terenul destinat cultivării carto h‘a. ’cu morcovi, 1 ha."cu pătrun La G.A.C. din Cîrneşti să pregătească terenul pentru
legii, se datoreşte în primul rînd transformărilor profunde care expoziţie de fotografii „Re filor, iar pentru fertilizarea so jel, 1 ha. cu ceapă pentru să- semănatul porumbului.
voluţia cubanâ în imagini“ . minţă, 0,60 ha. cu arpagic, 1 ha. Zilele bune de muncă i-au gă
au avut loc în viaţa politică, economică şi social-culturală Expoziţia Înfăţişează imagini ale lului, pe unele suprafeţe au fost sit pe colectiviştii din Cîrneşti, P. FÂRCAŞIU
luptei revoluţionare c!esrăşurată raionul Haţeg, temeinic pregă- corespondent
a ţării noastre, ridicării nivelului de trai al maselor, creşte de poporul cuban pentru răstur transportate 550 tone gunoi de
rii conştiinţei socialiste şi întăririi unităţii politico-morale a narea regimului dictatorial şi
întregului popor muncitor. din munca pentru făurirea unei grajd care va fi încorporat in
Pe baza datelor prezentate, Consiliul de Stat a exami sol o dată cu arătura.
nat şi alte aspecte ale problemelor în discuţie, printre care ac
tivitatea de urmărire penală, respectarea termenelor prevăzute De asemenea, pe toate cele
dc lege pentru ancheta penală, modul în care se administrează 104 ha. de păşune au. fost exe
şi se apreciază probele, rolul apărării în faţa instanţelor, etc. cutate luciări de curăţare apli-
Apreciind ca pozitivă activitatea Procuraturii Generale şi cîndu-se totodată şi 17 tone su-
a Tribunalului Suprem şi luînd în considerare propunerile tă
perfosfat în vederea sporirii pro
cute, Consiliul de Stat a dispus ca acestea să fie studiate în
ducţiei de masă verde la hectar.
vederea luării unor măsuri corespunzătoare de ordin organizato
ric şi legislativ.
Consiliul a rezolvat apoi alte probleme de stat.
vieţi noi în ţară. La efectuarea lucrărilor amin
Tratamente termice de un înalt nivel tehnic Cele peste 500 fotografii expuse tite s-au evidenţiat colectiviştii
au fost realizate de redacţia zia Petre Bîrcian, loan Groza, Mi-
Multe Întreprinderi constructoare matritarea, inibunătaţindu-se calitatea rului cuban „Revoiucion“ . hai Lădar, Filon Defta, Ruja
de maşini din tara noastră, printre reperelor respective. Expoziţia, care a fost prezen Suciu, Viorica Marcu şi F.
care Uzinele din Tirgovişte şi Cim- Neagu.
pina şi Uzinele „1 Mai“ Ploieşti, fo In scopul aplicării unor tratamen tată pentru prima dată în ca
losesc de citva timp, la tratamentul te termice de un înalt nivel tehnic, drul Festivalului tineretului şi \n cîm p, !a grădină
termic al pieselor metalice, fălirea numeroase unităţi, printre care com studenţilor de la Helsinki, a fost şi pe păşuni
plin curenţi de inaită frecvenţă. Cu binatele siderurgice de la Hunedoa expusă in ţara noastră în oraşele
ajutorul acestei metode metalurgiştii ra şi Reşiţa, Uzinele „23 August“ şi Bucureşti, Galaţi, Craiova şi Pe In prima, epocă din actuala
au redus de 3— 4 ori timpul de tra „Vulcan" din Bucureşti, „Steagul troşani. Peste tot ca a fost vi campanie agricolă, colectiviştii
tare la cald a unor piese şi au îm roşu“ Braşov şi altele, şi-au dezvol zionată de un mare număr de oa din Sebeş au prevăzut să insă-
bunătăţit calitatea lor. tat sectoarele respective. In acelaşi meni ai munci" ll=!l==S!=llzli=l!=ll=llll=ll=:ll=:ll=
scop, întreprinderile au fost dotate ” II
La „Industria sitmei“ clin Cîmpia cu utilaje de mare tehnicitate şi pro ARGH1R ROŞU
Turzii s-au extins şi perfecţionat teh ductivitate. corespondent In aceste zile la G.A.C. din H
nologii de tratament pentru sirme, Simeria se desfăşoară din plin
la Uzinele „Steagul roşu“ şi cele de (Agerpres) semănatul culturilor de primă
tractoare clin Braşov se aplică cimen
tarea pieselor în mediu gazos şi rc-
coaccrea şi normalizarea acestora in vară.
mbdii proiectoare ele.
Clişeul dc faţă reprezintă un
Aceste procedee, la a căror elabo
rare, perfecţionare şi extindere şi-au ii aspect de la semănatul sfeclei „
adus contribuţia numeroase colective 11
de cercetători ştiinţifici, ingineri şi
tehnicieni, au o deosebită importan II dc- zahăr. li
11
"!!"iI~ll"!l=:U=!!=:II=:l|=!(=l'~[i-iî
tă in prelucrarea finală a pieselor Acţiuni cultural -‘ Lei ceiiTüiBTieîie educative bogate, mobilizatoare
de metal. Cu ajutorul lor se corec c ulturale
tează operaţiile tehnologice anteri
oare : laminarea, turnarea, forjarea.
OOOOOOOO oCCCOOOO OOOOOOOO OOOOOOCQ minuiui cultural, tov. Maria Irimie,
motivează starea de lucruri amintită
o afirmînd că şi-a îndreptat atenţia de tru organizarea unor acţiuni tot atiţ
8 In gospodăriile agricole colective sc desfăşoară in aceste zile o activi- § data aceasta mai mult înspre pregăti de frumoase, mai interesante chiar,
Utilaje miniere rea formaţiilor artistice pentru ccl cu conţinut adecvat campaniei agrico
|. lale intensă pentru efectuarea lucrări lor din campania agricolă dc prim ă-% dc-al V II lea concurs. Dar această le de primăvară.
mai multe şi mai bune motivare mi arc temei. Este cit se
g vară in cele mai bane condiţii. Colcc livlştli. doiniri să obţină producţii cit g poate de evident că timpul destinat La Petreşti există toate posibilităţile
Desfăşurînd larg întrecerea acţiunilor în luna martie, dc exem pentru organizarea unor acţiuni boga
socialistă care are ca obiecti $ mai ridicate, să sporească încontinuu avuţia obştească şi ticniturile perso-% te in conţinut în sprijinul muncilor
ve principale îmbunătăţirea ca plu, putea fi folosit foarte bine pen agricole dc primăvară. Trebuie doar
lităţii reparaţiilor, creşterea § nale, participă cu însufleţire la plantă iile dc vii şi pomi fructiferi, la cură- g o preocupare mai atentă în această di
productivităţii muncii şi redu recţie.
cerea preţului de cost, colecti 3 latul păşunilor şi îngrăşareu lor, la întreţinerea culturilor dc toamnă şi §
vul de muncă de Ia Atelierele
centrale Crişclor reuşeşte să-şi g la insăminţariu celor dc primăvară, la rcpicarca răsadurilor ca şi la a lic i
îndeplinească ritmic planul de
producţie. In luna martie pla | manii specifici’ acestei perioade. Cum este şi firesc la multe cămine culţii-1
nul a iosl îndeplinit şi chiar
depăşii. Astfel, la producţia § rule se desfăşoară o bogată activitate in sprijinul campaniei agricole de pri- §
globală planul a fost realizat
in proporţie de 106,34 la sută, O
iar la producţia marfă a iosl
depăşit cu 9,72 la sulă. In § măvttră. dar pe lingă acestea, există unităţi cure nu s-au preocupat dc §
această perioadă s-a reuşii să
se coniecţioneze mai multe ^ organizarea unor acţiuni interesante mobilizatoare, apropiate dc preocupă- 8 Cu o floare nu se face primăvară.,.
piese de schimb pentru maşi | rilc actuale ale colectiviştilor.
nile de extracţie şi utilajele Asemănător ca la Petreşti Se pe
din cadrul Uzinei de preparare COD OOOOO-‘JOOOOOO 0003000000000000 tice lucrurile şi la căminul cultural ţie dc necesităţi, manifestări vii, caic
a minereurilor, cutii de sem din Şard, raionul Alba. Şi aici, con să stîrnească interesul colectiviştilor
nalizare pentru mine ele. Cind nu există preocupare, ducerea acestei unităţi culturale al să-i ajute cu eficienţă în muncă. Dc
cărei director este tov. Valcriu I’ a- asemenea, conducerea căminului cul
Cele mai bune rezultate au se găsesc... „motive' raschiv, nu a vădit suficiente preo tural va trebui săi îndrume în a-
fost obţinute in sectoarele lă cupări pentru <rganizarea unor ac ceastă perioadă mai mult munca a
cătuşi II şi I, conduse de mai ¦¦¦-, \ La căminul cultural din Petreşti, „Stupii cu pricina“, „Telegrame, tele ţiuni care să răspundă, prin conţinu cartea, să acorde mai mult sprijin hi -
ştrii Silviu Marcu şi Constan raionul Sebeş, s-au organizat multe grame“ şi „Zmcoaicele“ , montajul li tul lor, actualei campanii agricole. bliotccarei Maria Rădoi în prezenta
tul Bucium, precum şi în sec- Printre muncitoarele fruntaşe de la fabrica de încălţăminte ,,Ardeleana“ acţiuni frumoase la care colectiviştii terar „Chitare eroilor clasei muncitoa rea unor acţiuni pe marginea cărţiloi
to.ul electric, condus de mais din Alba lulia se numără şi tov. Aurora Suciu. Ea lucrează la atelierul de au participat cu plăcere, îmbogăţin- re", expunerile pe teme cum sînt Faptul că brigada artistică dc agi ce tratează probleme pe care le ridi
trul Tralan Luca. ştenţe şi îşi depăşeşte zilnic norma cu 3-5 la sută. du-şi cunoştinţele profesionale şi dc „Căile de sporire a producţiei de taţie pregăteşte un text, ce urmează că şi sarcinile economice ale gospodă
cultură generală. Aici au lost expu grîu“, „Creşterea oilor cu lînă fină“, a fi prezentat curînd, adecvat lucră riei agricole colective din localitate.
~ J - J — / .— t ¦— / ,— t ,— /,— / ,— /x— I ,— /,__r,__ I ,__ /u_ se numeroase conferinţe pe teme agro „Semnele cereşti şi tălmăcirea lor“ ca rilor ce se elcctucază în prezent în
zootehnice şi de popularizare a şi alte asemenea manifestări. Din pă cadrul G.A.C. din localitate, este un *,
ştiinţei, au fost prezentate interesante cate, în această perioadă din pro lucru bun. Dar alit doar nu este su La căminele culturale din Petreşti
călătorii pe hartă, simpozioane, mon gramul de activitate al căminului lip ficient. Şi aici, ca şi la Petreşti, există şi Şard activitatea desfăşurată în
taje literare, bogate programe artis sesc nejustificat acţiunile în sprijinul depline posibilităţi pentru ca activitatea sprijinul campaniei agricole de pri
tice, au avut loc cu regularitate joi campaniei agricole de primăvară. Iată, culturală să capete un conţinut mai măvară nu se ridică la nivelul ce
dc tineret, acţiuni specifice pentru în luna martie au lost expuse 7 con bogat, mai mobilizator, apropiat preo rinţelor deşi, cum s-a arătat de alt
femei, recenzii, şi prezentări dc cărţi ferinţe, au fost prezentate un simpo cupărilor colectiviştilor. Pentru aceas fel, există depline posibilităţi în a-
ctc. Numeroşi localnici au urmărit cu zion, o scrie de programe artistice şi ta însă, conducerea căminului cultural cesl sens. Comitetele de partid, co
s-a organizat o duminică culturală va trebui să ţină o mai strînsă legă mitetele executive ale sfaturilor
viu interes călătoria pe hartă intitu pentru tineret, însă nici o acţiune din tură cu consiliul de conducere al populare comunale, vor trebui să a-
tre acestea nu se adresează, prin te G.A.C., cu scopul de a se informa nalizeze temeinic deficienţele semna
lată „Oraşe noi pe harta ţării“, spec matica tratată, preocupărilor de se operativ despre mersul lucrărilor din late şi să ia măsuri corespunzătoare
zon ale colectiviştilor. Directoarea că- pentru înlăturarea lor. -
tacolele echipei de teatru prezentate campanie, şi de a organiza, în func
•V, CŢ-1IŞ
pe rînd cu piesele „Ultima rădăcină“,