Page 27 - 1963-04
P. 27
Nr. 2577 DRUMUL SOCIALISMULUI T
aeaxsw PAG. 3
asm .tom
L a cls.i83t.iS d i m T e m ş /% © IE N %
lip s ă sie gB'Ifă f a ţ ă (R adia drum — cinematograful „F. Sîr-
de lîtifiMB’ile m a te r ia le lm“ ; HUNED OARA : Magistratul
10 APRILIE 1963 — cinematograful „Victoria“ ; SI
Clubul muncitoresc al sindica atenţie, pentru că ele sînt ale M BRIA : Aventurile lui Ilucklc-
telor din Teiuş este vizitat de colectivului. Dar să vedem cum PROGRAMUL I : 5,40 Cintcce berrv Finn — cinematograful ../
numeroşi oameni ai muncii din sînt ele folosite şi păstrate. De şi jocuri populare ; 6,07 Cântece ; Pintilie* ; P E T R O Ş A N I: ' Povestea
localitate, care vin să-şi petrea pildă instrumentele pentru or 6,20 Emisiunea pentru sate ; 6,39 unei nopţi stranii — cinematogra
că timpul lor liber. Ei găsesc chestră sînt folosite în mod ex Melodii interpretate la acordeon ; ful „Al. Sahia“ ; Divorţ, italian —
aici jocuri de şah, table, pot as clusiv pentru balurile care au 7,10 Valsuri interpretate do fan — cinematograful „7 Noiembrie“ :
culta emisiunea preferată la ra loc aici şi nu pentru prezenta fară ; 7,30 Sfatul medicului ; 7,45 ALBA IU L IA : Căzută din liniă —
dio, sau pot lua parte la spec rea, împreună cu alte formaţii, Jocuri populare ; 8,08 Muzică u- cinematograful „Victoria“ ; Lupii
tacolele prezentate de păpuşarii a unor spectacole artistice pen şoară 9,30 Muzică populară ; Ia stînă — cinematograful „23
amatori care şi-au cîştigat un tru muncitori. Instrumentele ar 10.00 Teatru Ia microfon „Priete August“ ; SEBEŞ; Contele de Mon
binemeritat prestigiu. putea fi folosite şi pentru iniţie na mea Pix“ 14,00 Concert de te Crislo — scria l-a — cinema
re muzicală, pentru pregătirea prînz ; 15,00 Muzică populară din tograful „Progresul“ ; Soseşte cir
Aspecfu! clubului — cartea de noi instrumentişti. In acest Banat ; 15,30 Coruri din opere şi cul — cinematograful „AL Sadn-
sa de vizită fel orchestra şi-ar justifica e- operete ; 10,15 Vorbeşte Mosco veunu“ ; ORĂŞT1E: Petre cel is
xistenţa şi sumele de bani care va ! ; 10,45 Muzică uşoară de teţ. — cinematografui „V. Roaită“ :
M / ' rl Este firesc ca muncitorul care au fost investite pentru cumpă Ştefan Kordoş ; 17,10 Cintece şi Duelul n-a avut loc — cinemato
\ ftiWy- vine la club să găsească aici o rarea instrumentelor. Să luăm jocuri populare din ţări socialis graful „Flacăra“ ; IIA T E G : Pira
atmosferă caldă, prietenească. un alt exem plu: corul clubului. te: 18,40 Ctntă Paul Robcson : ţii acrului — cinematograful „Popu
Obţinerea unor rccolle sporite constituie in aceste zile pentru membrii G.A.C. Vinţul de Jos o preo Numai astfel se poate simţi bi Pînă la 3 martie această forma 19.00 Jurnalul satelor: 19,25 A l lar“ ; B R A D ; Meşter la toate —
cupare de seamă. Ei depun eforturi sporite pentru a executa în epoca optimă toate lucrările agricole. ne. Care este însă situaţia la ţie n-a apămt pe scenă timp de bum de romanţe,- 19,45 Muzică u- cinematograful „St. roşie“ ; LO -
Teiuş. In primul rînd afişele li cîteva luni. In acest timp cele şoară : 20,15 Muzică corală de NEA ; Pedro pleacă în Sierra —
IN FOTOGRAFIE: Tinerele Armeana Cioara, Maria Simina, Larc Ecaterina şi Ana Pîclişan, cîteva din pite pe poartă dau de la început 70 de costume au stat în maga Ion Danielescu : 20,30 Noapte bu cinematograful „Minerul" ; TE IU Ş .-
colectivistele fruntaşe la muncile din actuala campanie. un aspect neplăcut, de lucru fă zia clubului acoperite de praf, nă, copii: „Secretul“ ,- 21,45 Mu De la Apcnini Ia Anzi — cine
cut neglijent, de mîntuială. Gan fiind expuse degradărilor. zică populară ; 22,50 Gintă Adria matograful „V. Roaită“ ; Z L A T -
EAPRODUCŢIEI DE FURAJE-. gul prin care se ajunge în 'săli na Ciuciu-Coslescu, solistă a O- N A : Raze pe gheaţă — cinemato
le clubului are şi el zidurile Clubul mai dispune apoi de perei de Stat din Timişoara şi graful „Muncitorul“ ; IL IA N u
^ -T x N f _ goale, în loc ca aici să fie ex 15 jocuri de şah, de jocuri de Vida Vilelor, solist al operei ma mai o glumă — cinematograful
puse panouri atractive şi inte table şi remi. Dar cutiile, în ma ghiare de Stat din Cluj ; 23,15 „Gh. Doja“ ; A P O L D U L DE
fv i . . .. resante, în faţa cărora vizitato joritatea lor, sînt desprinse, nu Concert de noapte. S U S : Drumuri despărţite — cine
rul să se oprească. Acesta nu au balamale şi piesele sînt des matograful „23 August"
w/ A M aw m ü; éeA m  b z w tm m . este un lucru greu de făcut, completate, Aceasta din cauză că PROGRAMUL II : 12,43 Din fol
deoarece la club stau teanc fo nu s-au luat din timp măsuri clorul popoarelor ; 14,10 Muzică (.Tinleţut
Pe păşunea colectivei — tomontaje şi panouri ce oglin pentru păstrarea lor în bune distractivă interpretată de fanfa
desc măreţele realizări ale po condiţiuni, iar cele uzate să fie ră: 14,30 Concert din opere: PENTRU 24 ORE
— Deci aşa rămîne... Dimineaţă ovine, peste 300 porcine şi nume ncţelor. au reuşit să termine o marc porului nostru. Sala de şah are reparate la timp. Clubul mai 15.00 Muzică uşoară: 16,10 Suite
oamenii să fie cu toţii Ia „Valefisa". roase păsări. Lor trebuie să li se asi parte din lucrările planificate. şi ea pereţii goi şi geamurile este dotat şi cu două aparate şi fantezii de estradă; 16,30 Vreme nestabilă cu cerul mai
fără perdele. Dacă tovarăşul Tîr- de proiecţie, un epidiascop şi un Muzică populară romînească şi a mult noros. Vor cădea ploi locale.
— Bine tovarăşe preşedinte, pe gure hrana necesară. In ziua de 3 afirilic a.c. la sediul tescu Vintilă — directorul clu aparat de radio. Dacă aparatele minorităţilor naţionale; 17,00 Mu Temperatura staţionară va fi cu
G.A.C. din Geoagiu s-a discutat des bului — s-ar fi îngrijit îndea de proiecţie sînt raţional folosi zică din operete; 18,05 Melodii prinsă ziua între 9 şi 14 grade,
cei care n-au fost la adunare îi a- — Va trebui ca aceste lucrări să pic stadiu! îndeplinirii măsurilor sta proape de aspectul sălilor, ar fi te în cadrul cinematografului, e- populare; 19,00 Din creaţia de iar noaptea înlre 0 şi 6 grade.
bilite cu privire la lucrările de pe găsit numeroase tablouri şi re pidiascopul stă în magazie sub muzică uşoară romînească : 19,40 Vîntu-1 va sufla polrivit din sec
nunţ in seara asta. le încredinţăm unor oameni pri păşuni şi fineţe. Cu această ocazie produceri după opere de artă o masă, acoperit de praf, pentru Arii şi duete din opere inlerpre- torul sud-vest.
s-a scos în evidenţă faptul că s-an care, afişate, ar fi dat încăperi că de mult timp „nu s-a ivit o- late de cîntăreţi romîni ; 20,49
— Dar vezi să nu uiţi să-i spui cepuţi — a spus inginerul gospo executat, defrişări si curăţări pe pă lor un aspect plăcut. Nu trebuie cazia să fie utilizat" la proiec Muzică populară interpretată de PENTRU URMĂTOARELE
şunea „Pedepsii“ şi „Tocaci“ , în su uitat faptul că de aspectul clu tarea diafilmelor, cum „justifi Natalia Gliga şi acordoonislul Silo 3 ZILE
fiecăruia cu ce unelte să vină. dăriei. prafaţă de 50 ha., iar pe 25 ha. au bului, do* această „carte de vi că" tovarăşul Tîrtescu. Ungureanti ; 22,30 Muzică de
[ost administrate îngrăşăminte chi zită", depinde în mare măsură dans ; 23,10 Muzică uşoară.
— N ici o grijă, mi-am şi întoc Cu toţii au fost de acord ca loan mice. Pe alte 100 ha. s-au aplicat atmosfera lui generală, care tre Din cele relatate reiese că bu
mit un tabel în care am notat pe .Şofronie, priceput şi harnic colecti amendamente calcaroase şi a fost buie să fie odihnitoare. La Teiuş nurile materiale de care dispune BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO
fiecare. vist, să conducă aceste lucrări. Au procurată sămînţa de iarbă în vede se pot face multe lucruri fru clubul din Teiuş nu sînt folosi JURNALE : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ;
mai fost propuşi şi colectiviştii frun rea supraînsămînţării a SO ha. de moase în acest sens. Condiţii te întotdeauna în scopul desfă 13,00: 17,00: 20,00; 22,00; 23,50
— Atunci pe mîine dimineaţă! taşi Ion Măulean, Vasile Albii. Mag- păşune. sînt suficiente. Este însă nevoie şurării unei intense munci cul (programul I) 12,00; 1-1,00; 16,00;
...Plecînd de la adunarea generală dalena Echer, Valeria Borza, Gale de mai multă iniţiativă şi grijă tural-educative, că ele nu sînt 18,00; 21,00; 23,00 (programul II).
a colectiviştilor din Geoagiu, loan ria Zaharia şi alţii. — Bilanţul realizărilor este îmbu din partea conducerii clubului bine păstrate. Conducerea clubu
Şofronie şi-a mai aruncai o dală curător. Prin efectuarea acestor lu faţă de oamenii muncii care vin lui trebuie să se preocupe în 0 /m e m a
privirea pe tabel, apoi a pornit să ...A doua zi dimineaţă, cu topoare crări şi a suprcnnsămînţărilor care aici să-şi petreacă timpul lor deaproape de organizarea unor
anunţe pe cei care au lipsit de la şi sape, colectiviştii se îndreptau spre se vor efectua în aceste zile, vom liber. acţiuni care să facă plăcut 10 APRILIE 1963 Vremea rămîne nestabilă, cu ce
adunare şi trebuiau să fie prezenţi păşunea „Pcdepsa“. realiza o producţie de peste S.000 kg. timpul pe care oamenii muncii rul noros, favorabilă ploilor şi cu
dimineaţa pe păşunea „Pedcpsa“. masă vrede la hectar, faţă de numai Esfe vorba despre spiritul şi-l petrec la club, de crearea DEVA : Fecioara — cinemalogra temperatura mai mult staţionară.
In adunarea generală din acea Inginerul loan Gheorgliiu împreu 5.000 kg. cit obţineam pînă unei atmosfere plăcute, recrea ful „Patria“ : Cinci oameni la
zi, s-a discutat planul de măsuri e- nă cu loan Şofronie au repartizat acum — ne-a spus Iov. loan Gheor- gospodăresc tive. De asemenea, este de da
laborat de către comitetul executiv oamenii pe porţiunile delimitate mai ghiu, inginerul gospodăriei. Aceasta toria conducerii clubului, şi mai
al sfatului popular comunal împreu înseamnă mai mult lapte şi mai mul Clubul din Teiuş dispune de ales a tov. Tîrtescu Vintilă, să
nă cu consiliul de conducere al înainte, pe care urmau să se execute tă carne pentru oamenii muncii. o bogată bază m aterială: in ia măsuri pentru ca bunurile
strumente muzicale (trei acor-
defrişări ele arboret. Au muncit în M. RUGINESCU deoane, saxofon, piston, instru materiale ale clubului să fie fo
mente de coarde, baterie), un
G.A.C. în care erau stabilite lucră ziua aceea pînă seara. tînăr artist magnetofon, epidiascop, aparat losite cu grijă şi bine păstrate.
rile ce urmau a fi executate pe pă In zilele următoare, unii lucrind de radio, jocuri de şah, table şi
şuni şi fineţe. Este nevoie de mai mult spirit
la defrişări, alţii la aplicarea amen remi, toate puse la dispoziţia
Luînd cuvîntid, tov. Aurel Roncea, damentelor calcaroase şi a îngrăşă oamenilor muncii. Faţă de aces gospodăresc şi de mai multă
secretarul comitetului de partid al mintelor chimice sau la grăpatul fî-
gospodăriei, a scos în evidenţă im te bunuri conducerea clubului răspundere faţă de avutul ob
trebuie să manifeste deosebită
portanţa efectuării unor lucrări ştesc al clubului de care să se
amator
pentru asigurarea unor producţii bucure din plin oamenii muncii
sporite de masă Verde la hectar. în timpul lor liber.
Gospodăria dispune in prezent ele s POP
548 bovine din care 170 vaci, 1.100 — N-am talent, i-a răspuns tină-
rul.
Simpozion literar Un
— Colegii spun că ai voce fru
De curînd, la căminul cultu Luminile din sală s-au stins şi pe nări. Brigada e „la înălţime". Ea a vocea iar în prezent este considerat moasă, dacă ţl-ai cultiva-o ai deveni
ral din Băieşti, raionul Haţeg, scenă şi-a iăcut apariţia prezentato fost promovată pentru faza raională. ca un corist talentat. A învăţat să un solist bun.
a fost organizat pentru colecti rul : cînte şi la acordeon. Dacă s-ar în-
vişti un simpozion literar pe te Ne-am interesat de interpreţi, în tîmpla Să lipsească acordeonistul din — Să mă mai gîndesc.
ma „Frumuseţile patriei oglin — Brigada artistică dc agitaţie a deosebi de unul dintre eL Se nume orchestra căminului, l-ar putea în Cranciova nu l-a slăbit şl, înlr-o
dite în operele scriitorilor noş căminului cultural din Pui vă prezin şte Lucian Granciova. Lucrează Ia sec locui Cranciova. zi, s-a dus cu el la căminul cultural.
tri“ . Cu acest prilej au fost pre tă programul intitulat: „Colectiva torul de exploatare a lemnului din De atunci a trecut multă vreme.
zentate fragmente din lucrările să-nilorească". Pui şl are douăzeci şl unu de ani. Dar, lînărul arlist amator, în afară In prezent Ion Buliga este un solist
scriitorilor M. Sadoveanu, T. A început să activeze în cadrul for de activitatea artistică propriu-zisă, apreciat de spectatorii din Pul.
Arghezi, Geo Bogza, M. Beniuc Iată şi interpreţii, tineri din între maţiilor artistice ale căminului cultu desfăşurată în cadrul formaţiilor ar Tot aşa a procedat Lucian Cran
şi altele. O contribuţie valoroasă prinderile, instituţiile şi gospodăria ral din anul 1960. S-a înscris la cor tistice, duce şi o muncă organizato ciova şi cu Florea Domşa, care cintă
la organizarea şi prezentarea sim colectivă din localitate. îşi susţin cu şi brigadă. N-a lipsit de la repetiţii rică pentru dezvoltarea formaţiilor în corul căminului cultural.
pozionului şi-au adus-o tinerii căldură rolurile, iransmiţînd această numai în cazuri excepţionale. Aciun de amatori. Pe scurt acesta este tînărul artist
Petru Bora, Dorin Vitan şi Cos căldură spectatorilor care ascultă cu este unul din elementele do bază amator Lucian Cranciova care şi-a a-
ta Lăscuţ. atenţie replicile şi privesc scenele ale brigăzii. I se încredinţează cele — Măi Buliga, s-a adresat el u- dus o contribuţie susţinută Ia dez
care se succed una după alia. E fi mal principale roluri şl el — aşa voltarea formaţiilor artistice de a-
După simpozion, elevii şcolii resc acest lucru, pentru că pe scenă cum s-a constatat şi Ia concurs — le nui coleg de muncă, tu de ce nu dai matori ale căminului cultural ¦ din
de 8 ani din localitate au pre sînt oglindite fapte din munca şi via Interpretează cu succes. La cor, tov. Pui, la promovarea brigăzii artistice
zentat un program artistic. ta lor. Cranciova şi-a cultivat tot mai mult pe la căminul cultural ? Avem acolo de agitaţie pentru faza raională.
Juriul concursului îşi face însem o serie de formaţii unde ai putea CORNEL1U BUDA
metodist principal a l.Casei regionale
activa şi tu.
a creaţiei populare ,
In oraşul Brad, ca de altfel şi Pe şantierele din B rad sistemul de muncă losi. „Exemplu" de acest fel dc a puiep
în celelalte oraşe din regiune, organiza şi aproviziona locul de
s-au construit în ultimii ani un Să fie îmbunătăţit muncă este şantierul T.C.M.M. p lo & tra tfap ăi'ttfir^o z i
număr important de apartamen
te. In cei trei ani de cînd a în sistem ce dăunează părţii de re umidităţii din timpul iernii, în vine conducerii şantierului pasul se găsesc materiale răyă-- Există de asemenea şi o orien Mobilizaţi de organizaţiile de
ceput construcţia noului oraş din zistenţă a construcţiei. La unele dreptul balcoanelor, la blocurile T.C.M.M. care n-a urmărit prin şite, aruncate la întîmplare. In tare greşită în a se folosi unele partid, peste 130 colectivişti din
Brad, şantierul T.C.M.M. a ter blocuri s-a semnalat şi un alt as recepţionate, au început să se des şefii de echipe, prin meşterii de timpul iernii zăpada a acoperit materiale de construcţie. Pe şan satele Burjuc şi Glodghileşti, ra
minat 626 apartamente care au pect. Zidăria golurilor ce trebuie prindă tencuielile. şantier modul cum unii munci unele materiale depozitate la în tierul clubului sindicatelor de ionul Ilia, au participat la plan
şi fost date în folosinţa oameni să încadreze tîmplăria nu este pe tori îşi fac datoria. tîmplare. Acum, în primăvară ele la Gurabarza o serie dc plăci tc- tarea prin muncă patriotică a
lor muncii. In această perioadă deplin verticală din cauza trasă In proiectul de execuţie este zac în noroi. In diverse gropi gofil în loc să fio utilizate la unui mare număr de puieţi în
colectivul şantierului T.C.M.M. a rilor greşite, iar binalele sînt prevăzut ca strat izolator pe Din cauza muncii defectuoase de vai nefolosite se găsesc roabe confecţionarea cofrajelor pentru golurile de pădure.
acumulat o experienţă bună, mun prost încadrate în ele. Mai mult planşeul de rezistenţă, sub par prestată pe şantier, la recepţii au metalice. Unele din ele se mai turnarea betoanelor se folosesc
citorii de aici dînd unele lucrări chiar, o seric de uşi sînt mon chet, rumbctonul. Insă construc fost sesizate o serie de deficien pot folosi dar nimeni nu s-a gîn- ca punţi, peste care lucrătorii Intr-o singură zi au fost plan
de calitate. In prezent, ac tate fără a fi verificate la bolo- torul n-a ţinut seama de acest lu ţe care au necesitat remedieri. dit să le ridice şi să le dea uti trec cu roabele. Acest lucru se taţi 8.000 de puieţi. In fruntea
tivitatea de construcţie a blocu boc. cru, utilizînd un alt procedeu ne Din această cauză termenele fi lizarea cuvenită. oetrece în timp ce constructorii acestei acţiuni s-au situat tova
rilor dc locuinţe n-a contenit. In corespunzător. Ca urmare, lucra xate pentru predare n-au fost T.R.C.H. se plîng că le lipseşte răşii Adam Moisii, Manele Igreţ,
Dc asemenea, pe şantierul rea n-a fost executată conform respectate. Dar rău este că con In anul trecut s-au făcut din materialul lemnos necesar con Floarea Stana, Victor Hodor,
total aici vor fi construite 1.500 T.C.M.M. persistă o tendinţă dău prevederilor iniţiale ale proiec structorii n-au ţinut seama de a- Tier beton o scrie de confecţii fecţionării cofrajelor iar lucra Maria Andrica, Ionel Stana şi
nătoare calităţii lucrărilor. Din tului. ceste lipsuri semnalate la rccep- metalice. Fiind confecţionate în rea este întîrziată faţă dc grafi Alexandru Ursulescu.
apartamente. Pentru a vedea fe cauză că unele lucrări sînt întîr- ţic, tărăgănînd sistematic reme cantităţi mari, unele din ele au cul de execuţie, tocmai din a-
ziatc, peste o serie de operaţiuni In băi, la montarea obiectelor dierea lor. Faţă dc această situa prisosit. Acum stau aruncate în ceastă cauză. STANA ZENA
lul cum se desfăşoară activitatea se trece foarte uşor, fiind execu sanitare, pe pereţii acoperiţi cu ţie conducerea şantierului diferite colţuri de şantier, mîn- corespondent
tate de mîntuială. De pildă, bi faianţă, se observă o altă defi T.C.M.M. va trebui să ia măsuri cate de rugină, prin locuri în Am ales cîteva exemple care
pe aceste şantiere, zilele trecute nalele prezintă pe suprafeţe as cientă. In loc să se găurească cu de intensificare a lucrărilor, dc care nu se mai lucrează. De a- vorbesc de la sine de modul Unitate fruntaş»ă
perităţi sau chiar o seric de lo grijă plăcile de faianţă, ele pur îmbunătăţire a calităţii lor, pen semenea, unele fîşii prefabri cum se gospodăresc materialele
am efectuat o vizită. Iată cîteva vituri. înainte de a fi vopsite, ele şi simplu sînt sparte dînd un tru ca în felul acesta să se achite cate, necesare planşeelor au a- pe ambele şantiere. Aceeaşi soar Depozitul de desfacere a legume
trebuie chituite şi şlefuite. Or, aspeo' cu totul neplăcut băilor. cu cinste de sarcina de a preda cecaşi soartă. Mai nou, conduce ta o au şi unele şine de calc fe lor şi fructelor se numără printre u-
din aspectele semnalate. acest lucru vopsitorii T.C.M.M.- pînă ia 30 iunie a.c. cele 180 a- rea şantierului T.C.M.M. le-a găsit rată, uşi pentru firide, ciment şi nilăţite fruntaşe ale U.R.C.C. din O-
ului îl fac de mîntuială. In final, Cele semnalate sînt considera partamente, cîte sînt prevăzute o altă utilizare. Ele sînt tăiate alte materiale. Ţoale acestea se răştie. Pe primul trimestru al anu
C a l i f ă f ii lucră rilo r — cînd blocul trebuie recepţionat, te de conducerea şantierului in planul de stat. în trei şi se folosesc în locul da întîmplă din cauza neglijenţei şe- lui în curs planul la desfacere al
binalele vopsite au un aspect ne T.C.M.M. amănunte. Neţinîndu- lelor prefabricate din beton, la liior de lot şi maiştrilor. Nici acestei unităţi a fost realizat în pro
a l e r g i a cuvenită plăcut. se seama de ele s-a ajuns ca Esfe necesară o mai bună acoperirea canalelor termice. unul dintre ei nu poartă răs porţie de 123 la sulă, iar procentul
multe lucrări să fie executate punderea materialelor ridicate dc de perisabilităţi a fost redus faţă
Sarcina de a construi blocuri Trecînd prin cîteva din blocu slab din punct de vedere calita gospodărire Dar ceea ce impresionează ne la magazia şantierului. Pentru de aceeaşi perioadă a anului trecut
le de locuinţe din noul oraş a re rile pe care le construieşte tiv. De această stare de lucruri plăcut în blocurile care se gă stîrpirea acestui procedeu, pe cu 60 la sută. In felul acesta au fost
venit şantierului T.C.M.M. In cei T.C.M.M., aflate aproape de faza se fac vinovaţi atît tovarăşii din Bunul gospodar se cunoaşte sesc în curs de finisare sînt can ambele şantiere va trebui creată realizate economii în valoare de
trei ani de activitate, mul de finisaj, se observă că tencuie- conducerea T.C.M.M. cît şi ciiri- după modul cum îşi organizează tităţile mari de moloz şi mate o opinie de mo-* ’ —'nntriva ace peste 50.000 lei.
te din echipele de instala lile nu au suprafeţe plane, fin ginţii de şantier. Diriginţii de munca, dc felul cum îşi depozi riale de instalaţii răspîndite prin lora care înţeleg să se gospodă
tori. zidari, mozaicari, dulgheri drişcuite, muchiile lor fiind de şantier în loc să ia măsuri pe tează şi păstrează materialele. apartamente. Pe pardoselile de rească în acest fel. Conducerea La obţinerea rezultatelor amintite
avînd în frunte comunişti cu ex formate. Aceasta se întîmplă din loc de lichidare a lipsurilor sem Dar felul cum sînt păstrate şi parchet proaspăt montate se gă şantierelor, în special a T.C.M.M., şi-au adus o contribuţie de seamă
perienţă, au dat lucrări dc cali cauză că ele nu sînt executate-cu nalate, se mulţumesc să le no gospodărite materialele pe unele sesc cantităţi însemnate de mo organizaţia U.T.M. şi de sindicat, responsabilul depozitului, tov. Struol
tate bună. Cu toate acestea pe atenţie, că se foloseşte mortar teze în carnet, iar la sfîrşitul lu loz. In unele camere unde lucră sub îndrumarea organizaţiei de Samoilă precum şi muncitoarele Fel
şantier au fost efectuate şi lu slab din punct de vedere calita nii să le facă cunoscute, să dea şantiere din Brad nu te lasă să rile de instalaţii au fost termi cer Aneta, Ardevil Zoia şi Struol
crări de slabă calitate. De la în tiv. Nisipul folosit pentru prepa diverse dispoziţii de şantier pen nate au rămas diferite fitinguri, partid, vor trebui să educe pe Lili.
ceputul acestui an o mare parte rarea mortarului nu este cernut tru remedierea unor lucrări. A- întrevezi că ai de-a face cu un tuburi de fontă, ţeava etc. Insta
clin lucrări le execută şantierul cu grijă, fiind adeseori ameste ceasta este o practică dăunătoare fiecare muncitor în parte asupra SIDONIA MUREŞAT
nr.2 T.R.C.H. In prezent la multe cat cu balast. Tot din cauza cali care nu contribuie Ia ridicarea bun gospodar. Deopotrivă, pe latorii s-au mutat fără să le pese
din blocurile pe care le constru calitativă a execuţiilor. Partea modului cum trebuie gospodărite corespondentă
ieşte T.R.C.H. zidurile nu sînt c- tăţii slabe a mortarului, cît şi a ambele şantiere — T.C.M.M. şi de materialele lăsate în urma lor,
xecutalc îngrijit, cărămizile avînd cea tţjai însemnată djn vină re materialele, fiecărui muncitor va
între ele rosturi denivelate, neu- T.R.C.H. — se întîlnesc ace deşi multe dintre ele se pot fo
niforme. In general, nu se respec trebui să i se creeze o răspunde
tă modul corect de execuţie a leaşi aspecte. Aproape la tot
intersecţiilor zidurilor. Se obiş re materială pentru piesele ri
nuieşte încă a se lucra cu şţrepi,
dicate de la magazia şantierului.
A. OARGĂ
