Page 29 - 1963-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢI-VA !
Anul XV. Nr. 2578
SIMERIA
De la subredacţia
noastră voluntară
La unităţile din complexul
C.F.R. Simeria s-au încheiat
lucrările centralizatoare cu pri­
vire la realizările din com­
plexul nostru în trimestrul I
al acestui an. Bilanţul îăcut
arată că, Snvingînd greutăţile
cauzate de zăpadă şi îngheţ,
ceferiştii au asigurat un trans­
port rapid, sigur şi ieftin.
Toate unităţile
cu planul îndeplinit
Colectivele de muncă cile uni­
tăţilor C.F.R. de !>c raza de
(/(tivitale u Regulatorului de
circulaţie si mişcare Simeria,
ticsi staţiile tehnice au fost su­
inasolicitate, printr-o muncă
bine organizată şi susţinută au
reuşit nu numai să îndeplineas­
că, clar să şi depăşească sarci­
nile de plan ce le reveneau pr
trimestrul I. La încărcări planul
a fost realizat în proporţie de
102 la sută. la descărcări cu 101
la sută. iar prin buna utilizare
a vagoanelor de marfă sarcina
statică a fost depăşită cu unu
!a sută. La aceste realizări au
contribuit colectivele staţiilor
Simeria-călălori, Simeria-triaj,
Călan-băi. Iha. Deva, Hune­
doara, Orăştie, Alba Iulia. O
contribuţie de scamă şi-au adus
operatorii R.C. Ananie Hcrbci,
Viorel 'fripţi, Carol Cliirică.
Vladimir Cliiroşca, Emil Nea­
ga. 'Teodor Subaş şi alţii.
134.839 vaooane
ore economie
Lucrătorii staţiei Simeria -că­
lători şi-au îndeplinit planul
trimestrial cu trei zile mai de­
vreme. Rcduchid staţionarea va­
goanelor la încărcări-descărcări
şi in ti auzit, fără manevră,
muncitorii staţiei noastre au
realizat o economie tic I34.SS!)
vagoanc-ore. Partidele de ma­
nevră conduse tic Dan , Ariton,
Constantin Vasiliu, Ion Zaharia,
cele de secţie conduse de Ion
Lazăr, Aurel Rusa, magazione­
rul Zaharia Mica. conductorul
Ion Bălică şi frînarul Nicolac
Jibolean, şi-au adus o contri­
buţie importantă la această rea­
lizare.
Productivitate înaltă
Harnicul colectiv al reviziei
de vagoane din staţia Simeria-
călători a depăşit planul pro­
ducţiei globale pe trimestrul I
cu 12 la sută şi a mărit pro­
ductivitatea muncii cu 1(> la
sulă faţă de plan. Aceste rea­
lizări au fost obţinute prin efec­
tuarea de revizii şi mici repa­
raţii la un număr sporii de va­
goane de clasă cît şi datorită
lucrărilor de întreţinere a insta­
laţiilor electrice, de curăţare,
spălare şi preîncălzirc a vagoa­
nelor. care s-au făcut Ia un
înalt nivel calitativ. Lăcătuşii de
revizie şi reparaţie Viorel Iri-
mic. Troian Filipescu. Augustul
Bota, Teofil Plutaş, Viorel Ma-
riş. electricienii l. Marconi. R.
Marca, muncitoarele Viorica
Miclea şi Emilia Florea au lu­
crat cu multă sirguinţă la exe­
cutarea tuturor lucrărilor.
* partea proiectantului şi nici a bene­
Succese importante au înregis­
trat şi colectivele reviziilor de
vagoane din staţiile Simeria-
triaj şi Peşliş. La Simeria-triaj
planul producţiei globale a fost
realizat pe trimestrul I în pro­
porţie de 10S.S Ia sută. iar pro­
ductivitatea muncii a crescut cu
13 la sută faţă de plan. La Peş­
liş planul producţiei globale s-a
realizat în proporţie dc IOD.ti la
sută. iar productivitatea muncii
a crescut faţa de plan cu S.7
la sulă.
La secţia
de centralizare
şi telecomandă
Colectivul secţiei de centrali­
zare şi telecomandă Simeria a
reuşit ca prin buna întreţinere
a aparatelor de telefon, tele­
graf şi radio şi a instalaţiilor
de semnalizare, centralizare,
basculare şi eleclro-dinamicc să
reducă deranjamentele cu 2 la
sută. Printr-o bună utilizare a
aparatelor şi instalaţiilor, planul
trimestrial a fost depăşit cu 1,3
la sută. iar productivitatea mun­
cii s-a mărit cu 1 la sută. Din­
tre lucrătorii secţiei se remar­
că prin munca prestată Iov.
Alexandru Enedi, Nicolaic Bur­
lacii. Avram Băcilă. Ion Duşa.
Dumitru Işloc şi 7 amara Gnb-
jilă.
EMJl. CREŢI!
impiegat' de mişcare
DUMITRI) ZUBA
lăcătuş de revizie
Miercuri 10 aprilie 1963
PM M N ttft, PE OGOARELE COLECTIVIŞTILOR
Arături pe aproape
6.000 ha.
Mecanizatorii Staţiunii de maşini şl
tractoare din Orăştie au început cam­
pania agricolă de primăvară cu ho-
tărîrea de a sprijini intr-o măsură tot
mai mare pe colectivişti în bătălia
ce o dau pentru sporirea produc­
ţiei pe unitatea de suprafaţă. De a-
ceea, ei au trecut la efectuarea din
plin a arăturilor.
Piuă în prezent tractoriştii acestei
staţiuni au arat aproape 6.000 hec­
tare destinate însămînţărilor de pri­
măvară.
Cele mai bune rezultate le-au ob­
ţinut mecanizatorii secţiilor din Orăş-
lic şi Haţeg care au arat 2.400 hec­
tare şi respectiv 2.000 hectare.
SIDONIA MUREŞAN
corespondentă
Au semănat culturi din epoca l-a pe 150 hectare
Volumul marc de lucrări agricole
efectuate la G.A.C, din Sinlandrei in
această primăvară, dovedeşte că har­
nicii colectivişti de aici s-au pregătit
temeinic pentru a obţine producţii spo­
rite la toate culturile.
Piuă in prezent ci au efectuai ară­
turi pe I Hi hectare, au semănat cu
ovăz pentru sămînlă şi masă verde
72 hectare, cu mazăre şi borceag 23
hectare, iar cu lucerna şi trifoi 58 de
hectare. Dc. asemenea, a fost însămîn-
lată întreaga suprafaţă planificată cu
floarca-soarclui. 3 hectare cu sfeclă
furajeră şi 7 hectare cu diferite legu­
Pi acilea a uovedit că plantele se pol dezvolta iu condiţii optime numai înlr-un teren bine pregătit, Acest
luc„ru îi preocupă deopotrivă şi pe mecanizatori şi ¦pe colectiviş.ti. Dc aceea, ci -c-o-n--tr-o--le--a-z--ă pe-r-m--a-n-—ent ccaalliittaallea hi­ în ultimul timp şi calitalea lucrărilor.
eranlor exécutaie.
In fo lo : Ing. Maxim Poienaru fi brigadicrul Itilius Dugacl, de la G.A.C. din Sînlandrci, verificind la
cc adincime a exécutât trcictoristul lo au Ciorifä arulurilc peutru insuniîn (dri.
LEGUME DE BUNĂ CALITATE
Ş i PE SUPRAFEŢE CIT MAI MARI!
Dezvoltarea centrelor muncitoreşti
din raionul Alba a pus în fata gos­
podăriilor agricole colective sarcina
de mare însemnătate de a asigura în­
tregul necasar de legume şi zarzava­
turi destinate consumului oamenilor
muncii. Iată de ce, Încă din anii tre­
cuţi, Comitelui raional de partid A l­
ba, Comitetul executiv al Stalului
popular raional şi specialiştii din ca­
drul raionului şi-au pus ca sarcină
principală analiza temeinica a condi­
ţiilor de climă şi soi existente şi dez­
voltarea in jurul oraşului Alba-Iulia şi
a centrelor muncitoreşti a unui pu­
ternic bazin legumicol.
In anul 1962 gospodăriile agricole
colective de pe cuprinsul raionului
nostru din rindul cărora amintim pe
cele din Miceşti, Mihalţ, Alba, Galda
de Jos, Oarda etc. au cultivat legu­
me şi zarzavaturi pe 332 ha. Aceasta
a contribuit în bună măsură la apro­
vizionarea centrelor muncitoreşti din
raion şi a oraşului Alba-Iulia cu le­
gume şi zarzavaturi proaspete şi dc
bună calitate.
Cu toate că anul trecut s-au ob­ extinderii culturilor de legume pro­ straţiile practice care. au ajutat pe
ţinut in general rezultate bune în le­ tejate.
gumicultura, ele nu sini însă pe mă­
sura posibilităţilor. Datorită faptului dil-o membrii consiliului agricol raio­ cerc.
că suprafeţele ocupate cu culturi tim­ nal şi îndeosebi specialiştii din ca­
purii au reprezentat o mică parte din drul secţiei hortivilicole faţă do sta­ colective din raionul Alba au trecut
cele rezervate producerii de legume, bilirea soiurilor de legume şi zarza­ Ia rapicarea răsadurilor de roşii, var­
iar irigările s-au făcut pe mici su­ vaturi «a vor fi introduse in cultură. ză. etc. şi la însămînlarea diferitelor
prafeţe şi in mulle locuri în afara Noi am ajuns la concluzia că cele culturi în cimp. S-au însămînţat 150
epocii optime, producţiile au fost mai bune rezultate se pot obţine da­ ha. cu ceapă, salată, spanac, ridichi
diminuate, iar pe pieţele dcţ desface­ că se introduc în cultură legume din de lună, morcov, pătrunjel, mazăre
re nu s-au asigurai in lot timpul pro­
dusele legumicole necesare. Acest lu­
cru a determinat consiliul agricol ra-
ioqjl să ia ijitjşufi in vecjerea igdru- nia" şi „Beşlo[for'( ardei grqs din cărei gospodării, ele iijpd în general
Realizări de seam ă la Tofeşfi
Pentru buna desfăşurare a lu­
crărilor agricole din campania de
primăvară colectiviştii din To-
teşti, raionul Haţeg, s-au pregătit
temeinic. Aceasta le-a permis ca
în zilele bune de lucru să treacă
cu forţe sporite la pregătirea te­
renului la însămînţări şi plantări
de pomi. Pentru a asigura canti­
tăţi corespunzătoare de nutre­
ţuri, colectiviştii au acordat o
marc atenţie cultivării plantelor
furajere. Ei au însămînţat 15 ha.
cu box’ceag, 5 ha. cu mazăre, iar
acum seamănă trifoi pe 60 ha.
Totodată, la grădina de legume
au cultivat 6 ha. cu morcovi, sa­
lată, varză de vară, iar pe 3 ha.
au plantat cartofi timpurii iaro-
me. In total, colectiviştii din Sintan-
drei au semănat, piuă ieri, 9 aprilie,
cca. 130 hectare.
Paralel cu însămînţărilc. la această
gospodărie s-au efectuat şi lucrări dc
îmbunătăţire a păşunilor şi de corec­
tare a acidităţii terenului arabil. Pc
o suprafaţă dc 301 ha. păşune, spre
exemplu, s-nu efectuat curăţarea dc
arboreţi şi împrăştierea de muşuroaie,
s-au îngrăşat 50 hectare cu must dc
bălegar, iar pc o suprafaţă dc 33 hec­
tare teren arabil s-au aplicat 100 tone
amendamente.
Ing. SZEGEDY LADISLAU
corespondent
mării gospodăriilor agricole colecti­
ve, pentru ca inceplnd cu anul 1963
sa se rezerve legumicuiturii súpla­
tele tot inai întinse şi să le îndrume
pentru extinderea suprafeţelor ocupa­
te de culturile timpurii. Drept rezul­
tat, anul acesta gospodăriile colec­
tive din raionul nostru vor cultiva le­
gume şi zarzavaturi pe 700 ha., din
care peste 25U ha. in sistem irigat,
tn acist scop gospodăriile colective
din Miceşti, Alba Iulia. Galda. Oar­
da. Teiuş Ciugud, Drîmbar etc., adi­
că acele unitâti care au condiţii să
dezvolte cultura legumelor timpurii
au fo-t îndrumate sa ia măsuri pen­
tru amenajarea răsadniţelor calde.
In prezent majoritatea gospodării­
lor colective au asigurat întregul ne­
cesar de material sădilor.
Merită subliniat şi faptul că unui
număr însemnat de unităţi le-au fosl
întocmite de către cadre d i speciali­
tate proiectele pentru irigare, fiind
totodată ajutate să-şi procure prin în­
treprinderea tir. 12 Simeria peste 8,000
m.p. folii de polietilenă in vederea
O preocupare de seamă au dove- problemele predate la şedinţele de
următoarele sp e rii: mazăre de gră­
dină din soiul ,.Pitică de rîu", toma­
te din soiurile „10 x Bizon", „Califor­
4 pagini 20 bani
vizaţi. Pentru obţinerea de pro­
ducţii spprite de legume au fost
repicate 12.000 fire de roşii. Pa­
ralel cu aceste lucrări colectiviş­
tii au plantat 1.400 meri din cei
1.800 planificaţi.
Pe 38 ha. cu grîu unde vege­
taţia a fost mai slabă, s-au admi­
nistrat îngrăşăminte azotoase. De
asemenea, pe suprafeţe însemna­
te ce vor fi cultivate cu porumb
s-ău administrat în g r. aminte
naturale.
Cele mai bune rezultate în exe­
cutarea acestor lucrări le-au ob­
ţinut colectiviştii din brigada a
ill-a de cîmp condusă de Victor
Roşea.
T. PAVEL
corespondent
Extind suprafeţele cultivate
cu plante fu rajere
Sporirea producţiei de furaje
constituie o preocupare de seamă
pentru colectiviştii din satul Os­
trov, raionul Haţeg. In acest
scop ei au însămînţat ovăz pe 20
ha., cu 16 ha. mai mult decît pre­
vederile planului, iar pe 50 ha.
au semănat trifoi în cultură as­
cunsă.
ANU ŢA GLIGOR
corespondentă
s durile şi bilele pe şanlier. Ca urma­
soiurile „Galincov“ şi „Cornul capi ii“ ,
castraveţi din soiurile „Bistriţa",
„Cornişor" şi „de Arad“ , vinele din
soiul „Pana corbului", varza timpu­
rie din soiul „lirste Eru'.e“ etc. De a-
ceea s-au dat indicaţii gospodăriiloi
colective să-şi asigure materialul sâ-
ditor necesar numai din soiurile a-
mintile.
In acelaşi timp membrii consiliu­
lui agricol s-au preocupat cu multă
răspundere şi de buna desfăşurare a
invăţămintului agricol in cercurile de
legumicultura organizate in cadrul
gospodăriilor colective. De ce? Pen­
tru ca .în multe unităţi legumicultura
este o ocupaţia nouă a rolecliviştilor
din raionul Alba şi de felul cum sint
îndrumaţi aceştia vor depinde rezul­
tate,e bune din anii viitori. In acest
stop lectorii care au predat la cercu­
rile legumicole au (ost periodic pre­
gătit' şi instruiţi la centrul de raion
fiind îndrumaţi să folosească pe scară
cil mai largă materialele didactice,
planşele, mulajele, diafilmele etc. Un
mare accent s-a pus apoi pa demon­
colectivişti să înţeleagă mai temeinic
tn prezent membrii gospodăriilor
de grădină etc. Aceste lucrări s-au
făcut si se fac sub îndrumarea di­
rectă a specialiştilor din cadrul fie­
2.762 tone
Muncitorul Pauleti Silviu lucrează în atelierul de tras feţe pe cala­
pod la fabrica „Ardeleana“ Alba Iulia. El îşi depăşeşte zilnic planul cu
5 — 8 la sută.
Ritm susţinut, calitate superioară
'ooooooooooooooooooooooo
$.
g La Petroşani şi Petrila sc construiesc noi blocuri. La cele peste 1.000 «
g apartamente construite piuă acum în noul cartier Livczeni din Petroşani se g
8 vor adăuga in acest an alte 39S apar lamenta. $i la Petrila vor fi dale in 8
o folosinţă peste 50 apartamente. Colec tivului şantierului nr. 9 T.R.C.II. Pe- u
o troşani ii rrz’ine sarcina să execute un nou club, o şcoală ca &’ săli dc s
| clasă în Petroşani, importante lucrări edilitare etc. In execuţia lucrărilor g
| constructorii au acumulai o bogată experienţă.
OOOOOOOOOOOOOOOO0''#'OOQOO
înfăptuiesc angajam entul
In întrecerea socialistă pornită pen­
tru grăbirea ritmului de lucru şi îm­
bunătăţirea calităţii construcţiilor so-
cial-cuUuţale şi colectivul şantierului
nr. 9 T.R.C.II. Petroşani şi-a luat an­
gajamente mobilizatoar?. Multe lu­
crări au fost luate de echipe şi bri­
găzi în execuţie în acord global. La
Petrila de pildă blocul „D“ cu 50
apartamente deşi se află la lucrările
de fundaţie, datorită unei bune or­
ganizări a muncii s-a creat un' avans
de citeva zile faţă de prevederile
graficului. Mult avansate faţă de gra­
fic sini şi lucrările la şcoala cu 8 săli
Se îimimrîăîâ,|eşfe caSîSsiflea
La noile blocuri din carii arul Li- ţiază părţile bune şi rele. Pe baza
vezeni-Petroşani s-a îmbunătăţit mult,
Aceasta este urmarea unor măsuri
luate de conducerea şantierului cil
şi a preocupării manifestate de echi­
pele şi brigăzile dc constructori.
Merită a fi evidenlială îndeosebi
activitatea C.T.C. din cadrul şantie­
rului. Fiind încadrat cu tehnicieni cu
calificare corespunzătoare, C.T.C. e-
xercilă un control riguros, perma­
nent şi eficace. înaintea începerii re­
cepţiei la blocurile terminate C.T.C.
împreună cu diriginţii de şantier fac
i o constatare cu care prilej cviden- tare şi electrice se observă încă unc­ cate pentru planşae. Lipsa unei evi­
executate numai de colectivişti care
au urinat învătăminlul agrozootehnic
sau de către aceia care au o prac­
tică îndelungată in legumicultura.
Sintem convinşi că înfăptuind mă­
surile stabilite in planul pe acest an
şi ia planul de dezvoltare în perspec­
tivă a legumicuiturii, unităţile agri­
cole din raionul Alba vor reuşi in
scuti timp să asigure întregul nece­
sar de legume şi zarzavaturi, nemai
fiind nevoie sa se facă aproviziona­
rea cu astfel de produse din alte ra­
ioane ale regiunii sau din alte regiuni
a'e ţării.
VIUGIL B1CA
şeful secţiei hortivlticole din cadrul
Consiliului agricol raional Alba
Colectiviştii din Geoagiu îşi vor extinde în primăvara aceasla livada cu încă 22 ha.
In fotografie: O parte din membrii brigăzii pomi-viticole, condusă de Valeria Zaharie, executînd
tarea pomilor.
OOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOO
.. § acesl lucru. Ea a lungit durata de
| ele nu sini urmărită realizările canti­
OCOOOOC'OOOOOOOO ăOOOOCCO
de clasă din Petroşani. Brigada dc
zidari condusă de tov. Constantin
Budică a preluat in acord global atît
Intrările de zidărie cit şi Cele de ten­
cuieli. Lucrările da execuţie se des­
făşoară tronsonal. In felul acesta,
muncind cu elan deosebit, brigada a
reuşit să obţină un avans faţă de gra­
ficul de execuţie de aproape două
săplămlni.
Şi alte lucrări la blocurile din car­
tierul Livczeni sint mult avansate fa­
lă de grafic. Aceasta demonstrează că
muncitorii, tehnicienii şi inginerii
şantierului au pornit hotărî ţi la în­
făptuirea propriilor angajamente.
acestora întocmesc note de consta­
tare in care sa indică ce remedieri
trebuie făcute şi se stabileşte data
la care se va prezenta comisia pen­
tru recepţie.
In acelaşi timp multe brigăzi şi c-
chipe acordă o atenţie deosebită ca­
lităţii lucrărilor. Tencuielile şi zugră­ deschis fişe limită de materialo. Dar
velile s-au executat în mod îngri­
jit, in roluri cu culori plăcute. Cu
mult« atenţie au fost executate şi
tencuielile exterioara.
Aceasta nu înseamnă că s-a făcui
lotul. îndeosebi la instalaţiile sani­
ie deficienţe. Cu un control mai efi­ denţe a consumului a dus la dete-
cient şi aceste deficiente pot fi re­ rioiarea unui mare număr de fişiu
mediate.
O r a ff i c e
neinolailîzatoare
Pentru fiecare bloc de locuinţe
din cartierul Livezeni au fost înloc-
mile grafice de execuţie. In ele s-au
prevăzut volumul da lucrări şi dura­
ta. Fir ase era ca graficele să pre­
vadă asemenea termene care să mo­
bilizeze colectivul şantierului la gră-
Cele mai bune formaţii artistice
Duminică au continuat întrecerile
intre formaţiile artistice angajate în
cel de al Vll-lea concurs al artişti­
lor amatori de Ta oraşe şi sate. In
raionul Sebeş au avut loc întreceri
în cadrul fazei inlercomunale in trei
centre: Pclreşli, Cut şi Apoldul de
Sus.
Bine s-au prezentat la această fază
formaţiile de cor din Daia, Apoldul
de Sus şi Petreşli. De asemenea, au
brichete peste plan
Organizîndu-şi mai bine munca,
colectivul sectorului prelucrare
de la preparaţia cărbunelui din
Petrila a realizat în luna martie
2762 tone brichete peste plan.
Pe lingă depăşirea cantitativă a
planului, muncitorii acestui sec­
tor au acordat o mare atenţie
si reducerii preţului de cost al
brichetelor. Şi în această direcţie
au fost obţinute rezultate In i­
moase. Consumul specific de e-
nergie electrică a fost redus cu
0 54 kWh/tona de brichete şi s-au
economisit 456 tone de abur.
Realizări de seamă au obţinut
schimburile conduse de Ioan Bu-
bcla şi Petru Stoica de la uscă-
torie, Anton Kovaci şi 11ie Mol-
nar de la brichetai si alţii.
IO AN BERCEA
corespondent
Pregătiri pentru
examinările anuale
Nu peste mult timp la depoul
de locomotive din Simeria va a-
vea loc examinarea mecanicilor
şi fochiştilor de locomotivă pre­
cum şi a personalului care con­
tribuie la siguranţa circulaţiei. In
acest scop se fac intense pregă­
tiri. Mecanicii instructori Cornel
Popa şi Moga Pavel acordă o
mare atenţie cunoaşterii instruc-
jiilor de serviciu.
Săptămînal, la şcoala de pregă­
tire a personalului se discută
probleme legate de felul cum tre­
buie respectate şi aplicate regula­
mentele şi instrucţiile de ser­
viciu pentru buna siguranţă a cir­
culaţiei. Muncitorii sînt hotărîţi
ca la examene să obţină califi­
cative bune.
IORDACHE PRICOP
corespondent
birea ritmului de lucru. Conducerea
şantierului nu a avui în vedere insă
oxacutie a lucrărilor la majoritatea
blocurilor cu o lună de zile. De ce
aşa? Tovarăşii încearcă să motiveze
prin faptul că s-ar presupune înlocui­
rea tencuielilor exterioare la blocuri,
cu placaj ceramic. Dar in acesl sens
nu există nici o dispoziţie nici din
ficiarului.
De asemenea, deşi graficele au fost
afişate la fiecare bloc în parte, in
tative şi valorice.
O urmărire a îndeplinirii prevede­
rilor graficului ar trebui să se facă
şi la nivelul loturilor. Dar ea nu se
poale face deoarece nu exisfă un gra­
fic centralizator de urmărire a des­
făşurării lucrărilor.
Rolul graficelor esle de a prezen­
ta ca intr-o oglindă activitatea de pe
şantier. Pcnlru aceasla ele trebuie să
prevadă cifre mobilizatoare, care să
fie urmărite eu rigurozitate.
Evidenţe
necon clwdenie
Din situaţiile prezentate de conla-
bililatea şantcrului s-ar părea că e-
virionţa consumurilor de materiale se
ţine cu regularitate şi că ar oglindi
realitatea. In paria acest lucru este
adevărat. Tcale materialele sc dau
în consum pe bază de acle contabile.
Pentru fiecare lucrare în parte s-au
sint unele materiale pe care fişa li­
mită na le cuprinde iar la altele nu
se urmăreşte deloc modul lor de fo­
losire. De pildă în nici o fişă limită
nu sînt evidenţia'le fîşiile prefabri­
Nici în ce priveşte consumul de che­
restea nu se ţine o evidentă clară.
Serviciul contabilităţii nu a urmărit
felul în care sint folosiţi dulapii, seîn-
re consumul de cherestea est a mare.
Numai o evidenţă strictă a consu­
murilor de materiale va face ca şi în
această direcţie să se realizeze eco­
nomii importante.
V. FURIR I '
fosl apreciate pentru conţinutul şl
buna interprelare, brigăzile artistice
de agitaţie din Daia, Răhău şi Apol-
dul de Sus.
Dintre echipele de dansuri, mai
bine s-au comportat cele din Lan-
crăm, Miercurea şi Apoldul de Sus,
iar dintre fanfare, cele din Pelreşti
şi Apoldul de Sus De aprecieri deo­
sebite s-a bucurat echipa de fluie­
raşi din Daia.
Foto: V. ONOIU