Page 30 - 1963-04

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2578

saos BMBB—

DIN ACTIVITATEA ¦h v kî m mi/ -"' v POŞTA CONCURSULUI

Tov. Constantin Băduiă-Prepa- lucraţi pentru creşterea produc­

ORGANIZAŢIILOR DE PARTID raţia de cărbuni Petrila. Dv. aţi tivităţii muncii şi sporirea pe a-

trimis redaţiei mai multe cores­ ceastă bază a producţiei.

pondenţe cu specificaţia „Pentru In corespondenţele pe care le

ALBA IUIIA că numai printr-o îndrumare şi un concurs". Din cele şase corespon­ trimiteţi arătaţi mai pe larg cum
control permanent se poate asigura
denţe, printre care cele intitulate: s-a reuşit să se mărească produc­

In cadrul cooperativei meşteşugă­ desfăşurarea in cele mai bune condi- „Cu planul trimestrial îndepli­ tivitatea muncii, ce metode s-au

reşti „Mureşul" din Alba lulia, orga­ ţiuni a învăţămîntului de partid. De nit", „Brichete peste plan", „Fier folosit, sau ce modificări şi per­

nizaţia de bază P.M.R. s-a ocupat aceea şi pe viitor biroul organizaţiei vechi pentru oţelăvii", „Prietenii fecţionări s-au adus instalaţiilor,

mai bine ca în alţi ani de organiza­ de bază are datoria să facă acest lu­ cărţii", nu se încadrează nici una în ce constau ele, cu cît creşte

rea invăţămîntulUi de partid. Mem­ cru. M ARIA BOLDURĂ în concurs deoarece nu răspund productivitatea muncii şi cine se
brii şi candidaţii de partid, tovarăşi corespondentă temei acestuia. Tema pe baza că­ evidenţiază prin contribuţia a-V
din activul iără de partid, după pre­ reia se desfăşoară concursul nos­ dusă la mărirea productivităţii. 1
tru în industrie, construcţii, Fiecare corespondenţă să fie cît
gătirea şi dorinţa lor, au Sost înca­ H AJ EG S.M.T. şi G.A.S. este: „Creşterea mai amplă, să popularizeze expe­
draţi la diierite iorme de învăţămînt. productivităţii muncii — factor rienţa şi metodele bune, să fie
de bază in sporirea producţiei". bogat ilustrată cu exemple.
Grijă s-a manifestat din patlea or­ Recent, membrii organizaţiei de

ganizaţiei de bază şi privind selec­ bază P.M.R. din cadrul cooperativei Din toate corespondenţele dv. tri­ Tov. iosif Craşca-Uzina „Victo­

ţionarea propagandiştilor. meşteşugăreşti „Retezatul“ din Ha­ mise de la începerea concursului ria" Călân. De la dv. am primit

I11 total avem 3 cercuri de învă- ţeg au luat în discuţie felul cum se numai cea intitulată: „Sporesc două corespondenţe: „Au cîştigat
ţămînt, un curs seral anul I, unul desfăşoară activitatea educativ-cullu-
productivitatea muncii" se înca­ întrecerea" şi „Au depăşit anga­
de studiere a Istorici P.M.R. anul II rală în rîndurile cooperatorilor.
drează în concurs. jamentele luate". Aceste cores­
şi altul de studiere a bazelor iilor,o- Cu acest prilej tov. Eugenia Bîr- Noi vă rugăm să studiaţi cu pondenţe nu răspund temei con­
cursului organizat dc redacţia
fiei marxist-lcniniste. Aceste trei ceanu a prezentat o informare care atenţie condiţiile de participare ziarului nostru şi ca atare ele
la concurs şi ţinînd seama de in­ nu pot fi publicate la rubrica :
cercuri de învăţămînt cuprind 54 de a scos în relief faptul că, în general, dicaţiile date să trimiteţi redac­ „Concursul corespondenţilor vc
ţiei corespondenţe care să oglin­ iuntari". Dv. aveţi posibilităţi dv
tovarăşi. Tot în cadrul cooperativei in activitatea culturală s-au înregis­ dească munca plină de abnegaţie a scrie corespondenţe pe cele
a colectivului în mijlocul căruia mai diverse probleme privind
„Mureşul“ funcţionează şi 2 cercuri trat unele succese c a : sporirea nu­
creşterea productivităţii muncii.
de învăţămînt politic TJ.T.M. în care mărului de cărţi în biblioteca coope­ Noi vă recomandăm să le folo­
siţi cît mai deplin. Ţinînd seama
sînt încadraţi 43 utemişti şi care stu­ rativei, creşterea numărului de citi­ de indicaţiile date prin materia­
lul publicat în ziar cu privire la
diază materialul „Să ne cunoaştem tori, înfiinţarea a 6 biblioteci mobile SEfiliSH L53535 organizarea concursului şi de re­
comandările făcute mai sus, dv.
frumuseţile şi bogăţiile patriei noas­ Ia secţiile mat mari, ţinerea unor re­
veţi putea trimite redacţiei co­
tre socialiste". cenzii şi conferinţe educative etc. q| Pc dealul Vîrtop din sa- [jj respondenţe multe şi variate, ca­

In acest an de studiu organizarea Cu toate acestea, atît informarea cit K tul Deal, comuna Cîlnic, ţ}j feanizaîorij - sprijinul nostru de nădejdi

învăţământului de partid în cadrul şi numeroşi participanţi la discuţii |}j colectiviştii au plantat piuă !}j

cooperativei noastre s-a făcut în au arătat că, faţă de posibilităţile e- p] în prezent peste 1.700 po- K

condiţii mulţumitoare. Spre deosebire xistente, activitatea educativ-cultura- mi. In timpul lor de odih- K Recoltele tot mai bogate şi sta­ nează cîte doi colectivişti care, Conducerea gospodăriei s-a
bile pe care le obţine gospodă­ după o prealabilă instruire teo­ preocupat de asigurarea unor
de anul trecut, acum frecvenţa^este iă nu se desfăşoară mulţumitor. Ast­ K nă, bibliotecara Maria Cu- [}j ria noastră colectivă se datoresc retică şi practică făcută de către condiţii tot mai bune de muncă
în mare măsură sprijinului pc inginerul agronom al gospodăriei, pentru tractorişti. In anul trecut
mult mai bună. S-a îmbunătăţit de fel, brigada artistică de agitaţie, deşi H tean le prezintă ultimele Gj

asemenea conţinutul lecţiilor, se în­ constituită de mult timp, nu a reuşit jj] cărţi apărute. jjj

făptuieşte cu mai mult succes sarci­ încă să-şi definitiveze programul. De 352535535353353525353535552535535353 care-1 primim din partea mecani­ deservesc maşinile pe întreaga s-a construit un sediu al brigăzii re să răspundă temei concursului

na de a se lega fiecare expunere de asemenea, nu s-au ţinut suficiente zatorilor de la S.M.T. Alba. perioadă de semănat. La succesul de tractoare şi acum este în curs nostru.

viaţă, de practică. Propagandiştii Si- conferinţe, convorbiri, recenzii şi nu Largă acţiune Convinşi de avantajele meca­ deplin al lucrărilor contribuie şi de construcţie un adăpost pen­

mu Tănase şi Magda Ştefan, în expu­ s-au popularizat îndeajuns cărţile nou nizării am extins permanent vo­ faptul că înainte de semănat se
lumul lucrărilor executate cu efectuează probe practice cu ma­
nerile şi seminariile pe care ie fac, apărute. de vaccinare S.M.T.-ul. In campania de pri­ şinile, cu care ocazie se fac şi tru carburanţi şi piese dc schimb. Concursul de iiferafură
împotriva tetanosului Pînă în prezent, cu sprijinul me­ rornînă penfru elevi
nu se limitează numai la relatarea Pentru ca în viitor activitatea e- canizatorilor, în zilele bune dc
unor probleme teoretice ci le expli­
că în slrînsă legătură cu sarcinile ducativ-culturală să se desfăşoare mai

noastre de zi cu zi. bine s-a adoptat o hotărîre care pre­ măvară, în baza contractului în­ reglările necesare. Pentru a nu lucru, am pregătit suprafeţe în­ In zilele dc 7 ţi S aprilie a avui lac
La cercul de studiere a Istoriei cheiat cu S.M.T. Alba, brigada crea decalaje între lucrările dc semnate de teren şi am însămîn- in întreaga (ară faza regională fi pc
vede, printre altele, definitivarea tex­ In scopul lichidării telanosu- de tractorişti care deserveşte pregătire a terenului şi semănat ţat cea mai marc parte din cul­ Capitală a concursului dc literatură
P.M.R. anul II, condus de Simu Tă­ lui în ţara noastră, Ministerul gospodăria noastră are dc exe­ s-a studiat posibilitatea organiză­ turile planificate. Colectiviştii romhiă pentru elevi ai şcolilor dc cul­
nase, frecvenţa este bună, cursanţii tului brigăzii artistice de agitaţie şi Sănătăţii şi Prevederilor Sociale cutat arături superficiale pe 350 rii schimburilor doi şi a celor noştri se vor strădui şi în viitor, tură generală, pedagogice şi profesio­
au lecţiile conspectate în caiete şi-în a iniţiat o largă acţiune de vac­ ha., însămînţări şi grăpări pc prelungite pe un număr cît mai alături de mecanizatori, să exe­ nale.
cadrul seininariilor majoritatea iau începerea repetiţiilor, ţinerea în mod cinare împotriva acestei boli a 458 ba., discuiri şi tăvălugii! pc mare dc tractoare. Totodată, s-a cute toate lucrările în timpul op­
cuvîntul dezbătînd cu mult interes populaţiei pînă la şaizeci de ani 676 ha., plivit chimic pe 230 ha., stabilit ca în funcţie de volumul tim şi de bună calitate, fapt ce S-au întrecut ca acest prilej sule dc
regulat a unor conferinţe şi recen­ clin mediul rural. transportul de îngrăşăminte pe lucrărilor pe care le arc dc exe­ ne va permite să obţinem recol­ elevi cu , cele urai banc rezultate iu
cîmp şi alte lucrări. In vederea cutat fiecare brigadă . de „cîmp, te şi venituri tot mai mari. fazele raionale care s-au desfăşurat in
zii pe secţii, folosirea unor mijloace In cursul anului trecut au executării la timp a acestor lu­ acestora să li se repartizeze un toată tara. Ciştigălorii fazei regionale
fost imunizate 4 milioane de crări, atît colectiviştii, cît şi me­ număr corespunzător de tractoa­ GLIGOR TIMIŞ vor participa lumi aceasta în zilele dc
eficace de popularizare a cărţilor nou persoane. In prezent această ac­ canizatorii s-au pregătit temeinic. re şi maşini agricole. 21. 22 şi 23 la faza republicană a con­
ţiune continuă urmînd ca pînă preşedintele G.A.C. din Tcîiiş cursului.
apărute ele. NICU SBUCHEA la sfîrşitul anului să se facă
vaccinarea antitetanică altor pa­ (Agerpres)
problemele respective. Printre cei corespondent tru milioane de persoane.
care iau cuvîntul cu regularitate în
cadrul acestui cerc sînt tov. Roxa O RĂ Ş TIE

Petru, Dlujanschi Maria, Preda loan, La cursul de islorie P.M.R. anul II Imunizarea constă în adminis­ Cei 9 mecanizatori care com­ Lucrările în cîmp se desfăşoa­
Gaşpar Lidia, Popa Maria şi alţii. care funcţionează în cadrul I.G.O. din
Orăştie sînt înscrişi 14 cursanţi. Da­ trarea a trei injecţii la un inter­ pun brigada permanentizată la ră pe baza planurilor de acţiune Vfc s a lv a tă
La fel de bine îşi desfăşoară acti­ torită preocupării organizaţiei de val de 30 de zile, urmată de o gospodăria noastră au reparat şi întocmite dc conducerea gospo
vitatea şi cercul de învăţămînt „Ba­ partid, a răspunderii cu care propa­ revaccinare după un an. Aceasla
zele filozofiei marxist-lcniniste" con­ gandistul Sabin Olarii pregăteşte fie­
dus de propagandistul Magda Ştefan, care lecţie s-a asigurai o bună frec­ se face la toate circumscripţiile revizuit întregul utilaj necesar clăriei. La întocmirea acestora
cerc la care frecventa este de peste venţă a cursanţilor la şedinţele
95 Ia sută. In cadrul acestui cerc cursului. Ca întotdeauna şi acum cî- sanitare din mediul rural cu vac­ în această campanie, iar condu­ participă, pe lingă inginerul şi Colectivista Ana Şo­ citat spitalului unificat administrată pacicn- 9
cursanţii vin bine pregătiţi, cu lecţiile leva zile cînd a avut loc seminariza­ cin produs la Institutul „Dr. I. cerea gospodăriei a luat măsuri preşedintele gospodăriei, briga­ fau din satul Cârpi­ din Sebeş sînge pentru tei Ana Sofan. încet,
conspectate şi participă la discuţii în rea părţii a Il-a la lecţia „Trecerea Cantacuzino" din Capitală. pentru asigurarea seminţelor şi dierii de cîmp şi şeful brigăzii dc ţiiş a fost adusă în a fiice pacientei trans­ încet, Ana Sofan a 9
cadrul seininariilor. Printre cei care la industrializarea socialistă a ţării a întocmit planul de desfăşurare tractoare. In plan se stabilesc lu­ primele orc ale di­ fuzie. I s-a trimis început să-şi revină. 9
participă mai activ la discuţii sînt şi la transformarea socialistă a agri­ In anumite cazuri, indicate dc a lucrărilor din campanie. După crările ce trebuie executate în mineţii la dispensarul După mai bine dc 10
tov. Istrate Toan, Boldură Maria, Be- culturii“ , cursanţii s-au prezentat bi­ medic, vaccinarea antitetanică se stabilirea sarcinilor dc produc fiecare săptămînă, care apoi sînt comunal din Gîrbova, doar un flacon. Prea orc dc muncă încor­ 9
Iigăr Clement, Anca Felicia şi alţii. ne pregătiţi. Cursanţii Lucia Tripa, practică concomitent cu vacci­ ţie pc brigăzi, s-a prevăzut pen­ aduse Ia cunoştinţa mecanizato­ raionul Sebeş. în stare ptilin pentru a reani­ dată, medicul Cornel
N. Zaharia, Eugen Trifănescu şi narea îm^'V-'v-a febrei tifoide tru fiecare cultură în parte ce rilor. Pentru a da posibilitatea gravă După ce a dat ma un pacient a curai s9
Cu toate părţile bune în desfăşu­ alţii au dezbătut cu competenţă a- lucrări se execută, în cît timp şi efectuării în timpul optim a lu­ naştere unui copil, tensiune coborîse Ia 2. Ilenegariu ajutat dc
rarea învăţămîntului de partid din ceastă problemă, dovedind că şi-au (vaccinul TA BL cu ce mijloace. Pentru a asigura crărilor planificate s-au luat ast­ placenta nu s-a expul­ Era necesc'ă o canti­ felcera lohana Logdr- 9
cadrul cooperativei noastre, mai sînt însuşit temeinic lecţia. executarea tuturor lucrărilor a- fel de măsuri îneît mecanizatorii zat. hilrc timp pier­ tate mai mare. Atunci ser, au salvai viata ti­ 9
însă şi lipsuri ca : rămînerea în ur­ (Agerpres) gricole la un înalt nivel agroteh­ să aibă întotdeauna asigurată în duse mult sînge. In nerei mame. 9
mă a unei lecţii la cercul condus Ca un fapt negativ, ce trebuie con­ nic, tractoriştii cu mai multă ex­ cîmp săminţa necesară, carburan­ fufa unui asemenea s-a apelat la stalia 9
de propagandistul Magda Ştefan şi la semnat, este atitudinea tovarăşului în E ditu ra d id actică perienţă au fost repartizaţi să ţii, lubrifianţii şi piesele de caz trebuia acţionat Aviasan Deva. La A [ost o muncă În­
cercul condus de Georgescu Vasile. Fica Effimie rare nu manifestă destul efectueze lucrările cele mai grele. schimb. fără întîrziere şi fă­ chemarea lelefonică a cordată dar plină dc 9
interes faţă de ridicarea nivelului şi p e d a g o g ic ă au a p ă r u t : La semănatul porumbului vor cut lotul pentru ca dispensarului din Gîr­ satisfacţie. Unui om 9
Cercurile de învăţămînt politic său politic. Este singurul cursant din lucra tractoriştii Petru Marian, Faptul că cei 9 tractorişti per­ linăra mamă în virslă bova stafia Aviasan a i-a fost salvată viata. 9
U.T.M. conduse de propagandiştii cursul nostru care are un număr mare * Gh. Asachi, organizatorul Simion Boca, Vasile Giurgiu şi manentizaţi cu brigada la gospo­ dc ani să fie sal­ încredinţai îndeplini­ Nim ic nu poate fi mai 9
Crişan loan şi Popa loan s-au desfă­ de absenţe nemotivate. Deşi a stal de scolii naţionale din Moldova. Dumitru Dogaru care au fost dăria noastră sînt localnici şi vată. Si medical Cor­ rea misiunii de para­ înălţător dccît a- 9
şurat mulţumitor Ia început, ca pe vorbă cu el tovarăşul Petru lonorea- — lei 18,30. instruiţi în această direcţie la lucrează de mai mulţi ani pe o- neI Ilenegariu, un tî- şutate a sângelui a- ceasta.
urmă frecvenţa să scadă treptat, a- nu, secretarul organizaţiei de partid, C. Marineseu, S. Mihai : Meto­ S.M.T. şi au obţinut calificative goarele gospodăriei i-a ajutat să năr inimos, bine pre­ vialondni Undit Tiz­ 9
jungîndu-se în ultima vreme doar nici pînă acum nu şi-a îmbunătăţit dica predării istoriei în şcoa­ bune la examenul ce s-a ţinut în cunoască bine terenul şi pe co­ gătit profesional, a ilor. După numai ci- ...Acum, în casa co- 9
la o participare de circa 50 Ia sută. la ele 8 ani — Iei 11,30. urma instruirii. De asemenea, din lectivişti. Dc aceea nu am avut început lupta pentru lectivisliilui Sofan din 9
D. Rimer : Noţiuni de teoria cazuri de nerecepţionare şi refa­ salvarea mamei. Mai teva minute deasupra satul Cărpiniş c marc 9
Pentru acest fapt, comitelui organi­ mulţimilor — lei 2,70. înlîi a făcut extrage­ comunei plana avionul 9
* Culegere ele versuri pen­ rea manuală a placen­ alb cu crucea roşie pe bucurie. Mama este
zaţiei U.T.M., îndrumat de biroul or­ frecvenţa la cursuri. Ar fi de dorii tru serbările şcolare — lei tei. Intre timp a soli­ el. Din el s-a paraşu­ sănătoasă, iar noul 9
10,90. născut se dezvoltă
CI. Giurcăneanu, Z. Adămuţ-: tat a nouă cantitate normal. 9

dc sînge, care a fost V. F. 9

9

ganizaţiei de bază P.M.R., a luat ho- ca organizaţia de partid să analizeze
tărîrea de a analiza activitatea în­ atitudinea tov. Fica Eflimie şi să ia
văţămîntului şi a pune în discuţie pe măsurile corespunzătoare.

acei tineri care nu participă la în­ T. LĂZĂRESCU
văţămînt. cursant la cercul de istoria P.M.R.

Experienţa de pînă acum dovedeşte anul II Excursia şcolară — lei 6,75. fiecare brigadă de cîmp se desem­ cere a lucrărilor.

m e m tosa tas sa ues) uast « usas taste t a g i w ussu asa i x iug isa «a cast

raid 1in Jurul filmelor O susfinufă

In viata satelor noastre filmul pătrunde astăzi lot mai mult şi este Aici. ,în fiecare marii şi sim- lâ 5 cadre didactice, un inginer a- O măsură bună, dar nu este aplicată
bătă, rulează cu regn a. Tale şi grouom, un medic velei nir şi alţi

îndrăgit şi apreciat de colectivişti. El transmite speclnior-lor cunoştinţe noi, în condiţii bune filme artistice, intelectuali cu ajutorul cărora co­ Chiemalograful din Lăpugiul In­ sibilitalea de a participa în număr pentru a rsaliza pe lingă salariu une­
Ie prezintă aspecte semnificative de viată şi contribuie, prin tematica a- jurnale de aclualilâli, documentare mitetul comunal de pari id ar putea terior deserveşte săplăminal şi sa mare Ia spectacolele cinematogra­ le venituri personale, fără multă bă­
bordatu, ta formarea unor trăsături etice noi.profirii omului societăţii ele. De asemenea, pentru populari­ organiza o largă muncă de educare lele din Lăsău, Grind şi Teiu — sale fice. Acest fapt, de asemenea, îm­ taie de cap.

noastre socialiste. Dar, pentru ca f ii mul să-şi dovedească tlin plin eficien­ zarea filmelor, cu prilejul fiecărui a colectiviştilor prin film. In afara aparţinătoare comunei. Penlru ca piedică desfăşurarea în jurul fil­ Tov. Pogan Gheorghe, preşedin­
ta, să-şi valorifice în întregime con ţinutul dc idei, mesajul, in jurul lui spectacol de cinema se (omuucă prezentărilor, pe care le pot face cu filmele să poată rula cu regularitate, tele comitetului executiv al sfatu­
trebuie desfăşurată o muncă politică susţinută. Pornind de la această ne­ spectatorilor filmul cc urmează, se competentă intelectualii, s-ar putea comitetul executiv- al sfatului popu­ melor a unei munci susţinute de lui popular comunal, şi-a manifes­
cesitate, ziarul a întreprins un raid la citeva cinematografe săteşti din organiza, de pildă, discuţii pe ionic lar comunal a întocmit o planificare popularizare. tat dorinţa ca întreprinderea cine­
raionul llia. afişează litouri cu imagini din filme ca „Ce mi-a plăcut mai mult din judicioasă, stabilind zile precise pen- matografică regională să organizeze
şi, uneori, operatorul Filimon Ursii- film", sau „Ce am învăţat din film“ tiu fiecare sat, in care urmează să Din relatările unor tovarăşi, am un curs de scurtă durată penlru
Sînt necesare preocupări şi mai atenteP lescu face prezentări pe marginea olc. aibă loc spectacolele cinematogra­ fost informaţi că operatorul Moise instruirea operalorilor de cinema.
filmelor. fice. Crăciun nu-şi face datoria cum tre­ (Cursul este deschis şi funcţionează
* Pentru popularizarea filmelor, con­ nului cultural va trebui să nu r-j Dacă există preocupare se pot buie. El nu respectă planificarea în­ la Geoagiu-Băi). „In acest caz, —
ducerea căminului cultural din Dobra curgă doar la un singur om pentru Acesle măsuri sini bune, dar nu organiza nuillc activităţi culliiral- Desigur că măsura esle bună. Ea tocmită de comitetul executiv al sfa­ spunea preşedintele, noi vom trimite
a amenajat în faţa căminului un pa­ prezentarea şi recenzarea filmelor, educative în jurul filmelor. In nici a fost luată din necesitatea de a spre şcolarizare doi sau trei tineri
nou şi o vitrină. Acestea conţin afi­ cum stau lucrurile in prezent, ci să şi suficiente penlru o muncă susţi­ un caz nu trebuie lăsat totul pe se cunoaşte din timp ce filme ru­ tului popular comunal, iar acesla din colectivişti, pe care ne putem bizui
şe, litouri. etc. despre filmele zilei, formeze un colecliv mai larg de to­ nută în jurul filmelor. Lăsîndu-se doar seama operatorului de cinema. Mun­ lează in fiecare sat, la ce dată şi urmă, sul) motiv că deocamdată nu şi pe care îi vom folosi după ceriii-
orarul spectacolelor zilnice, precum varăşi, cadre didactice, ingineri, me­ pe seama operatorului prezentarea ca cu filmul esle o muncă politică oră şi penlru a se putea face aslfel are alt om în loc, îl lasă să munceas­ tcle noastre".
şi ea trebuie îndrumată de organele popularizarea acestora în rimlul co­
filmelor, fără a antrena un colectiv şi organizaţiile de partid. lectiviştilor. că la înlîmplare. De fapt operatorul
mai larg în acest sens, nu se rea­
lizează mare lucru. La Ohaba exis- s-a angajat în această muncă doar

şi programul lunar al filmelor ce dici şi alţi intelectuali din comună,

Lipsesc acţiunile variate, atrăgătoare t 11't 11¦i 1r-. rT O |[\! L ^ 9 9 T’r'r'r'nnr'urmează a fi prezentate. Apoi, la fil­ care să-şi aducă contribuţia in a-
mele in premieră au fost organizate Păcat însă că măsura a rămas pe (. 1
cu regularitate prezentări şi recen­ liirtie, nu a fost şi pusă în practică. Din constatările raidului nostru se pot desprinde citeva concluzii j
zii ce au slîrnit un viu interes în
rimlul spectatorilor. Cea mai bună ceastă direcţie La Dobra există de­ In Lăpuşnic, încă din clipa co- prea are de ce, pentru că la căminul Filmele continuă să ruleze la în- ^edificatoare privind munca politică cu filmul la sate. In primul rind, 1
dovadă o constituie marea afluen­ pline posibilităţi pentru organizarea boririi din autobuz, îti formezi o cultura] din Lăpuşnic nu se duce o timplare in şalele respective. De
ţă de public la spectacolele cinema­ unor acţiuni cum sînt concursuri impresie plăcută despre felul cum se muncă largă de popularizare, nu se pildă, colectiviştii din Grind, Lăsău, [ aceasta nu este la nivelul sarcinilor ce se impun ; multe organizaţii de j
tografice. faptul că planul unităţii gen „Cine ştie, cîşligă“ şi discuţii pe munceşte cu filmul. In siatie chiar, organizează acţiuni cu filmul ca Toiu şi chiar din satul de centru —
se îndeplineşte lună de lună. marginea lilmeloi vizionate. Acestea le intimpină un frumos panou cu Lăpugiul Inferior — nu ştiu nici­ • partid au scăpat din vedere îndrumarea căminelor culturale privind j
ar atrage la cinematograf un număr vitrine, unde le poţi informa asu­ recenzii, discuţii pe marginea unor odată cînd, în ce zi a săplăminii,
Pe viitor însă, conducerea cămi­ şi mai mare de spectatori, ar con­ pra filmelor ce urmează a fi rulata vor avea film. [ organizarea acţiunilor cultural-educa tive în jurul filmelor, iar unele ?ia- ]
tribui şi mai mult la lărgirea ori­ in decursul lunii curente, afli din fi'me, simpozioane cinematografice
zontului lor cultural. Desigur că neşliind niciodată ce (_turi populare lasă toiul pe seama di rectorilor de cămine culturale. j
şi altele. Şi acest lucru esle cit se filme rulează în satele lor, în ce zi
l De asemenea, dacă în jurul fii nielor nu se organizează o muncă |

j- politică la nivelul cerut, la aceasla contribuie şi faplul că la sate unele1

Să învăţăm unii de la alţii afişele publicate ce film va fi pre­ poale de necessr şi la ce oră, colectiviştii nu au po- ^aparate de proiecţie nu sînt îngrijite cum trebuie, proiecţiile sini d e -.j
zentat localnicilor în săptămînă în
( fecluoase, cu trepidaţii şi întreruperi, operatorii sînt slab instruiţi, nu sînt -j
curs, ca şi în cea viitoare. Păcat în două luni — nici un film
In fiecare duminică dimineaţa, în­ fac activitatea cu filmul atractivă şi însă că această impresie nu-ti ră- L traşi la răspundere pentru calitatea slabă a muncii lor. j
tre orele 10 şi 12, pionierii şi şco­ mai ales eficace.
mîne pînă la capăt. Cercetînd cu Reparaţiile la aparatele de cinema sînt şi ele slabe, aprovizionarea}
larii din Roşcani vizionează în grup Păcat că acelaşi lucru nu se tace atenţie munca politică cu filmul ce In satul Fintoag nu se poate vorbi suficient timp să se familiarizeze cu
la căminul cultural din localitate şi cu cei maturi — cu colectiviştii. se desfăşoară la Lăpuşnic, iii dai deocamdată despre desfăşurarea unei toate aparatele. ( grupurilor electrogene cu benzină esle lăsată uneori la voia întîmplării,, 3
filme documentare şi artistice ce se Este adevărat că aici filmele slnt seama că ea se reduce doar la popu­ munci polilice cu filmul. Aceasta 3
pretează pentru vîrsla şi nivelul lor popularizate prin afişe ia locuri v i­ larizarea filmelor prin panoul a- pentru că aici, de mai bine de două Cit priveşte grupul electrogen, in­ l ceea ce duce la perturbaţii în buna desfăşurare a spectacolelor. ¦]
de înţelegere. Pe baza unui plan zibile. dar în afară de aceasta nu minUl şi la expunerea sporadică în luni, n-a fosl proiectat nici un film. tr-adevăr acesta are o mică defec­
întocmit lunar, fiecărui învăţător şi se mai face nimic. Oare tov. Mişa fata publicului a prezentărilor sosile Pentru a justifica o asemenea slare ţiune. Numai că ea se putea înlă­ . întreprinderea cinematografică regională, deşi are un sector de p ro -3
profesor îi, sînt repartizate sarcini Olivia, directoarea căminului cultu­ o dală cu pelicula. de lucruri s-au găsii două motive... tura, fără eforturi prea mari, in ma­
precise privind munca cu filmul în ra], iui ar putea organiza aciuiai „de bază“ : 1. A fost schimbai de ximum citeva 7ile. In loc să se - pagandă, urmăreşte în mică măsură desfăşurarea acţiunilor cultural-cdu-3
rîndiil copiilor. Astie!. aceştia orga­ — Mă mir, ne spunea directorul curînd operatorul şi „trebuie şi el
nizează prezentări de filme, discuţii, culţii ral-educative în jurul (Urnelor? căminului cultural, tov. Vasile Cos- să aibă niţel răgaz, să se familiari­ procedeze însă asliel, grupul elec­ [ cative în jurul filmelor, concentrîn du-şi aproape exclusiv atenţia în di--]
uneori concursuri pe marginea fil­ Desigur că da ! in acest caz exem­ tea, că, deşi avem o sală fru­ zeze cu noul loc de muncă, cu apa­
melor vizionate; se prezintă, după plul cu cei mici este folositor. Ar moasă, confortabilă, deşi calita­ trogen a fost pus la „păstrare" în ! lecţia îndepliniriisarcinilor deplan. j
filme, scurte programe artistice, care trebui deci urinat şi. desigur, extinse tea proiecţiei şi a audiţiei esle bună,
acţiunile. Posibilităţi cxis!ă. spatele căminului cultural, sub un L Mulţi operatori nu şliu care le sînt sarcinile si cc trebuie să facă, 3
acoperiş făcut la repezeală, în bă­ [i
taia vîntului şi a ploii. J: iar unii directori de cămine culturale iasă dc obicei munca cu filmul pc ^

[ pianul al doilea. •j

l Se impune o mai mare răspun dere faţă de calitatea proiecţiilor, j

Doar pe. seama operatorului oamenii nu prea vin la cinemato­ ratele, împrejurimile etc, etc.“. 2. Cine e vinovat de o asemenea t de buna funcţionare a grupurilor electrogene şi a aparatelor de proiecţie, 3 t
graf. Lună de lună rămînem cu pla­ Grupul electiogen e defect. Or, film stare de lucruri ? Sfatul popular co­ J- o mai raţională distribuţie a filmelor şi, o dată a i aceasla, o îmbunată- ^
nul valoria şi de spectatori nerea- fără curent electric... munal din Lăpugiu să tragă conclu­

Tov. Sorinca loan, secretarul eo- informat că la Ohaba activitatea «ii lizal. In ce priveşte primul motiv, cre­ ziile necesare si să ia măsuri în r ţire amuncii politice în jurulfii melor. j

antetului comunal de partid, ne-a filmul se desfăşoară destul de bine. Tov. Vasile Coslea se miră, dar nu dem să în două luni operatorul avea consecinţă. - l—; \mj J Ji-J w U-l/ u / ţ j U t

iW W W W . W j - J w w