Page 34 - 1963-04

PAG. 2
Din activitatea organizaţiilor
u7 tT m T
Educaţia comunistă
a tineretului — sarcină
de m are răspundere
Plenara comitetului U.T.M. de la mai mult sprijin în ceea ce priveş­
C.S. Hunedoara care a avut loc acum te buna desfăşurare a învăţământului
citeva zile a analizat munca ce se politic U.T.M. şi a organizării tim­
desfăşoară in vederea educării co­ pului liber al tineretului.
munista a tinerelului. Din referatul
prezentat de tov. Ioan Comănescu, se- .
cretar al comitetului U.T.M., s-a des­
prins faptul că în ultimul timp s-a
acordat o mai mare atenţie ridicării
neîncetate a conţinutului ideologic
şi politic al muncii de educaţie in
rir.durile tineretului, aceasta fiind
legată mai strîns de activitatea' şi
practica tinerilor în procesul dc .cercul „Să ne cunoaştem, patria so­
producţie. Munca de educaţie se re­
flectă în creşterea conştiinţei tine­
rilor din cadrul combinatului, in ati­
tudinea înaintată faţă de muncă şi
în participarea activă a acestora la
realizarea sarcinilor de plan. In a-
cela.şi timp se remarcă o îmbunătă­
ţire simţitoare a disciplinei tinerilor
în producţie şi în societate. In acest
an în întrecerea socialistă sînt an­
trenaţi peste 5.000 de tineri din care
peste 1 .0 0 0 au fost declaraţi eviden­ despre realizările obţinute în anii
ţiaţi. Printre organizaţiile U.T.M.
cere se ocupă cu simţ de răspun­
dere de educarea comunistă a tine­
rilor se numără cele din secţiile
O.S.M. 1, U.C.C., controlul tehnic ca­
litativ şi C.T.-2.
Mulţi participanţi la plenară care
au luat cuvîntul au menţionat rolul
însemnat al adunărilor generale in
munca de educare comunistă a ti­
neretului. Discutînd problemele le­
gate de procesul de producţie, com­
portarea unor tineri faţă de cei
vîrstnici, stimulînd critica şi autocri­
tica ei au arătat că, organizaţiile
U.T.M. de la laminorul bluming, la­
minorul de 650 mm., atelierul me­
canic au contribuit în mare măsură
la educarea tinerilor muncitori, care
au adus astfel un aport preţios la
realizările colectivelor din care fac
parte. Totodată în cadrul plenarei
au fost criticate organizaţiile U.T.M.
de la staţia 2 C.F.U., laminorul de
800 mm. şi turnătoria de oţel care
hu se preocupă de buna pregătire a
adunărilor generale. De asemenea,
unele organizaţii U.T.M. cum sînt a-
celen din secţiile furnale 1-4, aglo-
merator şi laminorul de 800 mm. au
fost criticate pentru lipsa de pre­
ocupare manifestată în organizarea
timpului liber al tinerelului.
In încheierea lucrărilor sale ple-
Un cartier al Lupentului de a z i: Viscoza. Aici locuiesc familii ale minerilor din Lupeni,
textilişti şi alţi oameni ai muncii.
In activitatea muncitorilor de
la U, M. Cugir cartea tehnică o-
cupă un loc de seamă. La biblio­
teca clubului şi la cea a cabine­
tului tehnic se întîlnesc zilnic
numeroşi muncitori, tehnicieni şi
ingineri din uzină. Aici ei gă­
sesc cele mai noi realizări ale
ştiinţei şi tehnicii. Cele 18.000
de exemplare, cit numără fondul
uzual de cărţi aflate în biblio­
tecă, cele 14-> de abonamente
permanente la reviste de specia­
litate din ţară şi de peste hotare,
aduc cititorilor ultimele noutăţi
in ceea ce priveşte metalurgia,
construcţiile de maşini şi maşini-
unelte Numai în acest an biblio­
teca s-a îmbogăţit cu aproape 600
de cărţi noi ce întrec valoarea
de 8.000 lei. Printre acestea se
află „Cartea muncitorului de la
tratamente termice", „Cartea
muncitorului de la maşinile de
ridicat", „Metalurgia fizică", „An­
grenaje" şi altele, solicitate de
muncitorii şi cadrele tehnice din
uzină.
Pentru ca noutăţile din teh­
nica metalurgiei şi construcţia de
maşini, apărute în revistele de
specialitate de peste hotare să
devină cunoscute lucrătorilor din
uzină, pe lîngă biblioteca tehni­
că a fost organizat un colectiv
de traducători. Acest colecLiv, din
care fac parte tovarăşii Eugen
Palii, Cristian Plener, Stelian
Bondoc, şi Andrei Gross, a fă­
cut pînă în prezent numeroase
traduceri de articole din limbi­
le rusă, germană şi franceză, tra­
duceri care pot fi consultate în
cadrul bibliotecii. Noile cărţi şi
nara a adoptat un plan de măsuri
prin care comitetul U.T.M. îşi pro-
.pupe să se' ocupe iPai îndeaproape
de îndrumarea şi controlul muncii
în organizaţiile U.T.M., să acorde
IOAN GATANA .
corespondent
Prima convorbire
recapitulativă
Acum-, citeva zile toţi cursanţii din
cialistă“ din', satul Pane — comuna
Roşcani,- au fost prezenţi în sala de
curs unde a . avut loc prima convor­
bire recapitulativă. Mulţi cursanţi
s-au prezentat bine pregătiţi, au cu­
noscut problemele care s-au pus în
discuţie. Cele mai bune răspunsuri
au fost date de tinerii Mânase O-
prean, Laurean Tudor şi Petru O-
prean, care au vorbit despre trecu­
tul de luptă al poporului romîn,
de democraţie populară de poporul
nostru sub conducerea partidului. In
discuţiile purtate ei s-au referit con­
cret şi la marile realizări înfăptuite
in regiunea noastră în anii dc de­
mocraţie populară.
VICTOR CRIŞOVAN
propagandist a v e n it p e scenă cu „ s u rp riz e " a
P reo cu p a re penfru
o rg a n iza rea tim pului liber
Comitetul organizaţiei U.T.M. din
G.A.C. Miercurea, raionul Sebeş, do­
vedeşte preocupare pentru organi­
zarea în modul cel mai plăcut a tim­
pului liber al tinerilor colectivişti.
Inlr-una din duminicile trecute ti­
nerii colectivişti, mobilizaţi de către
organizaţia U.T.M., au contribuit prin
muncă patriotică la amenajarea unui
parc în centrul comunei, efecluînd
peste 100 ore muncă patriotică. In i
această acţiune s-au evidenţiat ti- I
nerii M. Mercurean, M. Bercea, Gh. '
Crăciun, M. Brumă şi alţii.
In cursul aceleiaşi zile s-a orga­
nizat la căminul cultural o seară pe.
tema : „Din cele mai frumoase poezii
ale lui M. Eminescu“.
VIORICA TUDOR
corespondentă
& artea tehnică
afeitó* pfeţiâi in muncă
reviste, precum şi traducerile
sînt larg popularizate în uzină.
Afişe mobilizatoare, frumos rea­
lizate din punct de vedere gra­
fic, se adresează muncitorilor
turnători sau modelori, frezori
sau rabotori, strungari sau scu­
leri şi din alte meserii, făcîndu-le
cunoscute cărţile noi care să gă­
sesc în bibliotecă. Este bună ini­
ţiativa de a prezenta pe această
cale liste bibliografice complete
pentru fiecare meserie în parte.
Astfel, muncitorii pot urmări în­
deaproape noutăţile tehnice apă­
rute în meseria în care lucrează.
De curînd, colectivul bibliotecii
tehnice a întocmit pentru uz in­
tern un „Buletin de informare
tehnică' cu apariţie lunară. Deşi
se află doar la al doilea număr,
acest buletin a fost apreciat de
masa de muncitori din uzină. El
cuprinde un sumar al ultimelor
cărţi intrate în bibliotecă şi al
articolelor importante apărute în
revistele de specialitate, însoţite
de scurte rezumate. Colectivul
bibliotecii trebuie să caute însă
posibilitatea multiplicării acestui
buletin pentru a putea fi con­
sultat în sectoarele de producţie
ale uzinei şi să indice cărţile care
vin în sprijinul celor care urmea­
ză cursurile de ridicare a califi­
cării. Pe lîngă aceste mijloace de
DRUMUL SOCIALISMULUI
C OINCURS ARTISTIC
rr
n &infţurizii ‘ ce nu teekaie
m &e e e ţ t e t e
v a ră ş ii re s p e ctiv i au v iz ita t fo rm a ­
P e scena c ă m in u lu i cu ltu ra l d in
P e ş liş u l M a re s-a d esfă şu rat z ile le ţiile a rtis tice d e a m a to ri d in lo c a ­
lită ţile a m in tite d a r n -a u lu a t m ă ­
tre cu te fa z a in te rco m u n a lă a
co n cu rs u lu i in tre fo rm a ţiile a r­ s u rile cu v e n ite p e n tru m o b iliz a re a
tis tice d e a m a to ri d in ' co m u ­ la con cu rs a tu tu ro r fo rm a ţiilo r în ­
scrise. Ia tă d e ce în z iu a fa z e i s-a u
n e le Ilă ş d a l şi P cşC işu l M ic . p rezen ta t n u m a i ju m ă ta te d in fo r ­
m a lii.
,A t i t s p e c t a t o r i i , c i t ş i . j u r i u l c o n ­
cu rs u lu i au a vu t cu acest p r ile j o
“s c r i e d e „ s u r p r i z e n e p l ă c u t e . P r i ­
m a a con sta t in D c asem enea, in
fa p tu l că deşi în - 5H5H525H5HH5H5Í5H5H5Í5H5E5H52 p e rio a d a d esti­
. ceperea concursu­ na tă re p e tifiilo r,
lu i era p ro g ra m a ­
iiw iE M im im i e i n -a u u rm ă rit
tă p e n tru ora Î L 5H5SS25E5ESH525SHE5H525H535E5E fe lu l cum d ecu rg
—c o n c u r s u l ¦ d in acestea , n iv e lu l
lip s a d e p re ze n ta re —a f o r m a ţ i i l o r de p re g ă tire al fo rm a ţiilo r, n -a u
a în cep u i cu o in lîrz ie re d c două a ju ta t e fe c tiv la rid ica re a lo r, fa p t
o re . D a r să tre ce m p este acest ca re a p e rm is ca e le să se p re ­
..a m ă n u n t“ şi să n e în d re p tă m p r i­ z in te în con cu rs aşa cu m a m a ră ­
v ire a spre scena u n d e. au în ce p u i
să e v olu e z e fo rm a ţiile . ta t m a i sus. H unedoara
C o m ite tu l orăşenesc
P rim a s-a p re z e n ta i b rig a d a a r­
tis tic ă d e a g ita ţie d in H ă şd a t. M iş ­ p en tru cu ltu ră şi artă va tre ­
c ă rile s lin g a ce , lip s a d c cu n oa şte­
b u i să p riv e a s c ă cu m a i m u lr
re a ro lu rilo r a s lîrn it pe bună tu s e rio zita te s a rcin ile ce îi re v in
d rep ta te n e m u lţu m ire a v ă d ită a in ca d ru l ce lu i d c-a l V ll-le a co n ­
curs a l fo rm a ţiilo r a rtis tice de a -
s p e c ta to rilo r. C a u za a m a fla t-o la
„m a t o r i , p e n t r u c a a s e m e n e a s u r ­
s lîrş itu l s p e c ta c o lu lu i: D eşi p re ­
p r iz e “ să n u se m a i rep e te ,
g ă tir ile tre b u ia u să în ce a p ă cu c e l
—p u ţ i n o l u n ă î n a i n t e acestea an
în ce p u t cu p a tru z ile în a in te de
in tra re a în con cu rs.
E ch ip a d e d a n su ri d in M în e ră u R@e©Ife mari de [porumb prin respectarea
» J Is e m ă n ă t o a r e . D a n s u l m o l a t e c , f ă r ă
a co m p a n ia m e n t m u zica l, g re ş e lile
re p e ta te au scos in e v id e n tă o to ­
ta lă lip s ă d e p re g ă tire .
S -a u m a i p re z e n ta t şi cî/ iv a so­ * €$<
liş ti şi s o lis te ca re, d eşi au d o v e ­
d it a p titu d in i, d in cauză că nu au In anul care a trecut, gospo­
dăria noastră colectivă „Unirea"
rep e ta t s u ficie n t în a in te de spec­ din Sarmisegetuza a cultivat po­
rumb pentru boabe pe o supra­
—t a c o l n - a u f o s t cu e x ce p ţia V ic ­ faţă de 67 ha. In medie de pe
întreaga suprafaţă noi am recol­
—t o r i e i G ă ş p ă r j s c u d i n N a n d r u tat peste 2.500 kg. porumb boa­
be la hectar. Am avut însă loturi
la n iv e lu l a ş te p tă rilo r. C u aceas­ de po care s-au recoltat cîte 3.800
şi chiar 5.000 kg. la ha. Astfel,
ta co n cu rs u l a lu a t s firş it. de pc lotul numit „Tabla roşior"
în suprafaţă de 21 ha. am obţi­
C in e se fa c e v in o v a t d e aceste nut în medie la ha. 3.800 kg.,, iar
de pe suprafaţa din lotul expe­
lip s u ri ? In n ic i un caz a rtiş tii a -
rimental cîte 5.000 kg. porumb
m a to ri ca re au d o v e d it de n en u ­
boabe la hectar.
m ă ra te o ri că a tu n ci c în d s in i în ­ Cum am reuşit noi să obţinem
d ru m a ţi p o t o fe r i s p e cta co le de asemenea recolte ? De la înce­
ca lita te , c i C o m ite tu l p e n tru c u l­ put trebuie să spunem că facto­
tu ră ş i a rtă şi casa d e c u ltu ră d in rul hotărîtoi l-a constituit apli­
H u n e d o a ra ca re n -a u a sigu ra t a - carea întregului complex de re­
cea slă în d ru m a re . În a in te cu c ite v a guli agrotehnice recomandat de
z ile d e în cep e re a con cu rs u lu i lo - specialişti. încă din toamnă am
făcut o arătură adîncă de circa
30 cm. O dată cu aceasta am ad­
ministrat şi cîte 300 kg. super-
fesfi * la ha. Apoi, în timpul ier­
nii s-a organizat munca pentru
a îngrăşa solul cu gunoi de grajd,
asigurînd o cantitate de 30 tone
la hectar. In primăvară am mai
executat o aratură cu care prilej
s-a încorporat în sol gunoiul de
grajd.
In atenţia noastră a stat şi asi­
gurarea dc sămînţă de mare pro­
ductivitate care are un rol în­
semnat în sporirea recoltei pe
unitatea de suprafaţă. In acest
scop noi am procurat prin Agro-
sem sămînţă din soiul H.D. 101
şi 103, generaţia I-a.
O altă lucrare importantă ca­
re cere să fie făcută la timp şi
potrivit specificului locului este
semănatul. La noi cel mai po­
trivit este să semănăm la o a-
dîncime de 8-10 cm. cînd solul
are o temperatură de 10-12 grade,
aşa cum de fapt am şi făcut. Am
dat o mare atenţie asigurării u-
popularizare, vitrinele cu cărţi roşi muncitori, tehnicieni şi in­
organizate în sectoarele uzinei, gineri din secţiile sculărie, meca­
scurtele prezentări la staţia de nică I I şi maşini-unelte, au fost
radio-amplificare, fac cunoscute însoţite de cărţile folosite la pre­
muncitorilor noile cărţi tehnice. gătirea materialului prezentat. La
La îndemîna lor se găsesc în propunerea colectivelor de mun­
permanenţă şi cărţile tehnice a- că se vor mai organiza aseme­
flate în cele 20 de biblioteci vo­ nea simpozioane care să facă cu­
lante din uzină. Bibliotecari vo­ noscute noi metode de muncă a-
luntari ca Măria Cleţu clin secto­ plicabile în procesul de produc­
rul tehnic, luliana Crainic de la ţie la U. M. Cugir. Astfel, în cu­
mecanică II, Radu Paul de la rînd va avea loc un nou simpo­
forjă, Constanţa Vlad ele la pro­ zion cu tem a : „Sudarea cap la
iectări şi alţii, duc o muncă pa­ cap prin frecare", metodă nouă
sionată de popularizare a căr­ aflată încă în studiu şi altele.
ţii tehnice.
Una din preocupările de sea­
Colectivul bibliotecii (bibliote­ mă ale colectivului bibliotecii
cară tov. Elena Ţibulaş) a orga­ este sprijinirea muncitorilor ca­
nizat şi o serie de acţiuni cu re urmează cursurile de ridicare
cartea tehnică. De o apreciere a calificării cu materialul biblio­
deosebită s-au bucurat concursu­ grafic necesar. Au fost procurate
rile „Cine ştie meserie, cîştigă", numeroase cărţi pentru strun­
organizate în colaborare cu co­ gari, frezori şi lăcătuşi, necesare
mitetul U.T.M. în sectoarele tur­ aprofundării materialului predat
nătorie şi mecanică II. La aceste la cursuri. Biblioteca dispune în­
concursuri a participat majorita­ să de un număr prea mic de
tea muncitorilor din sectoare iar cărţi de nivel mediu. Pentru re­
concurenţii, temeinic pregătiţi, medierea acestui neajuns s-a luat
au dat răspunsuri bine documen­ legătură cu Librăria tehnică din
tate. De o largă apreciere din Bucureşti şi cu Editura tehnică.
partea muncitorilor s-au bucurat Dar pînă la sosirea cărţilor so­
şi simpozioanele tehnice. Teme licitate, pentru a se putea lămuri
ca : „Scule pentru aşchierea me­ o serie de probleme tehnice ri­
talelor neferoase", „Construcţii dicate de muncitori şi maiştri,
noi de scule pentru filetat" şi al­ au fost organizate conferinţe la
tele, la care au participat nume- care, cadre cu o înaltă califica-
I.a clubul sindicatelor din Petroşani se desfăşoară muneroase activităţi cultural-educative
pentru muncitorii din oraş. Printre aceste activităţi se numără şi cercul de radio amatori.
IN FOTOGRAFIE: Un grup de tineri Ia o oră de aplicaţii practice la acest cerc.
nei densităţi corespunzătoare.
Distanţa dintre rînduri a fost de
80 cm. iar între plante pe rînd
de 23-25 cm. revenind astfel cîte
40.000 — 45.000 plante la ha.
După semănat principala grijă
a consiliului de conducere al
G.A.C. a fost organizarea brigă­
zilor şi echipelor pentru a se
putea efectua la timp toate lu­
crările de întreţinere, care de a-
N e v o rb e s c fruntaşii reco ltelo r b o g a te
semenea concură la sporirea re­
coltei. Putem spune că noi am
făcut lucrările de întreţinere în
funcţie de cerinţele plantelor şi
starea solului. Cînd solul înce­
pe să se îmburuieneze sau după
ploaie, pentru menţinerea umidi­
tăţii, noi aplicăm imediat lucră­
rile corespunzătoare. Toate pra-
şilele le-am făcut conform regu­
lilor agrotehnice. Cînd plantele
au avut 3-4 frunze am aplicat o
praşilă mecanică, urmată imediat
P ro b lem a circu la ţiei pe strada
6 M a r t ie dfiB D e v a
Ca lungime, strada respectivă
să tot aibă 300 de metri. Este
asfaltată şi, am putea spune, bi­
ne întreţinută. Dar nu despre as­
ta este vorba, ci despre circula­
ţia de aici, circulaţie care ar pu­ deranjează pe cei peste 1.000 de
tea aduce surprize.
Pe această stradă circulă auto­
buze, autocamioane, autobascu­
lante, turisme, motociclete etc.,
plus mijloace de transport cu
tracţiune animală — şi intr-un
sens şi în altul. Ne putem închi­
pui aşadar, ce du-te-vino este pe
stradă, ce zgomot există aici
ş.a.m.d.
„Şi ce deranj produc toate a-
re, au vorbit despre „Aplicarea
regimurilor rapide la strunjirea
metalelor", despre „Frezarea su­
prafeţelor sferice", sau „Folosi­
rea raţională a cuţitelor cu plă­
cuţe mineralo-ceramice" şi alte­
le, solicitate de muncitori.
Strădaniile colectivului biblio­ circulaţie şi sfidînd chiar buna-
tecii şi ale cabinetului tehnic —
responsabil tov. Vaier Cotoarbă —
de a populariza în rîndul munci­
torilor cartea tehnică s-au dove­
dit a fi fructuoase. In primele
trei luni din acest an numărul
cititorilor bibliotecii s-a ridicat sim şi pe strada 6 Martie. Or,
la 712 iar al cărţilor citite la
aproape 3.000. In această cifră
nu este cuprins numărul citito­
rilor de la bibliotecile volante.
De remarcat este faptul că frec­
venţa la bibliotecă în acest an a
crescut la 1.379 de împrumuturi,
faţă de 978, în aceeaşi perioadă
a anului trecut. Este de aseme­
nea semnificativ faptul că de la
începutul anului la cabinetul teh­
nic s-a înregistrat un număr spo­
rit de inovaţii faţă de anul tre­
cut. Din cele 41 înscrise, 15 ino­
vaţii au şi fost aplicate. Autorii
lor sînt şi cititori de frunte ai
bibliotecii tehnice. Exemplele to­
varăşilor Radu Petre, Andrei Pre-
cup, Dorin Goţea şi ale altora
sînt edificatoare. Aceste inova­
ţii demonstrează o creştere sim­
ţitoare a nivelului tehnic al
muncitorilor şi tehnicienilor din
uzină la care, fără îndoială, un
aport de seamă a adus munca
entuziastă a colectivului biblio­
tecii de a pune cartea tehnică în
sprijinul îmbunătăţirii continue
a procesului de producţie.
de una manuală. După un inter­
val de două săptămîni am mai
executat încă o praşilă mecani­
că şi una manuală. O dată cu
prăşii a manuală am făcut şi ră-
ritul, avînd grijă ca să lăsăm
plantele cele mai viguroase şi bi­
ne dezvoltate. Cea de-a treia pra­
şilă, dat fiind faptul că plan­
tele se dezvoltaseră bine şi nu
mai putea fi executat prăşitul
mecanic, noi am făcut-o manual.
Datorită atenţiei ce s-a acordat
calităţii lucrărilor de întreţine­
re, terenul cultivat cu porumb a
fost tot timpul fără buruieni,
plantele avînd astfel create con­
diţii din cele mai bune pentru
dezvoltarea lor.
Pe lingă aceste lucrări, primă­
vara, înaintea celei de-a Il-a pra-
şile noi am efectuat şi o îngră-
şare suplimentară cu azotat de
amoniu, cîte 100 kg. la ha. Re­
cestea?" ar putea spune cineva.
Un deranj mare. Deranjează în
primul rînd munca didactică de
la Şcoala „Dr. Petru Groza", ce
se află pe această stradă. Şi mai
elevi atunci cînd ei se duc sau
se întorc de la şcoală. Şi cum
strada nu e atît de largă, ne pu­
tem imagina tabloul ce-1 repre­
zintă porţiunea ocupată de mul­
ţimea de elevi de aici.
Dacă ţinem seama de faptul că
în strada respectivă se intră din
strada A. Vlaicu printr-un unghi
de 90 de grade şi se iese din ea
printr-o curbă accentuată în care glomerată. Nu este rău să se
se încadrează tocmai şcoala mai
sus amintită, ne apare şi mai
clar faptul că locul unei circu­
laţii de autovehicule nu este pe
această stradă.
Se ştie apoi că sînt conducă­
tori auto care, uitînd regulile de
cuviinţă, circulă cu viteză exce­
sivă, intră în curbe şi fac tre­
ceri dintr-o stradă în alta tot cu
o asemenea viteză, accelerează
mo! irul producînd un zgomot
supărător. Şi acest aspect îl gă­
există vreo garanţie, că, circulînd Creangă.
astfel, avînd de-a face cu ase­
menea conducători auto, în pe­
rioadele cînd elevii de la şcoală
circulă mai intens pe stradă nu
Concurs „ P i W I T O S I P I M t T 66 suplimentar!
Srs a ia ră de co n cu rsu l P ro n o s p o rt o b iş n u i, în
această să p tă m în ă puteţi participa şi la
concursul suplimentar U. E. F. A.
D ec i particip anţii pot b e n e fic ia d e d o ua)
p r e m ii s p e c i a l e d e 5 0 . 0 0 0 lei.
Sîmbatâ, 13 aprilie, ultima zi pentru depunerea
lulelin elor la ambele concursuri
Hr. 2573
•/
F oto : V . O X O IU
coltatul s-a făcut la timpul op­
tim, cînd porumbul era copt.
Noi am reuşit să realizăm —
aşa cum am arătat la început —
producţii sporite de porumb boa­
be la ha. Bazîndu-ne pe experien­
ţa acumulată în anul trecut ne­
am propus ca în acest an să cul­
tivăm cu porumb pentru boabe
o suprafaţă de 190 ha., de pe ca­
re să recoltăm în medie peste
3.000 kg. boabe la ba. De pe 15
ha. ne-am propus să obţinem cî­
te 5.000 kg. porumb boabe la ha.
Ca şi în anul trecut, pe întrea­
ga suprafaţă am făcut arătură
adîncă de toamnă, am transpor­
tat 2.730 tone gunoi de grajd
şi am asigurat întreaga cantita­
te de sămînţă necesară din soiul
H.D. 101 şi 103.
IOAN NICHIFOR
preşedinte-
ADAM CORUI
brigadier, G.A.C. „Unirea"
Sarmisegetuza
pot avea loc accidente ? Nu exis­
tă o asemenea garanţie.
Deci reţin em : poziţia stră­
zii în cadrul oraşului, pozi­
ţie care nu permite o cir­
culaţie de autovehicule de fe­
lul aceleia care este în prezent ;
existenţa pe această stradă a u-
nei şcoli cu un număr de peste
1.000 de elevi care aglomerează
îndeosebi ieşirea din ea, spre
Bariţiu în orele de dimineaţă, a-
miază şi după-amiază; deranjul
ce-1 produce zgomotul motoare­
lor ambalate de multe ori fără
rost, mai reţinem faptul că unii
conducători auto merg cu viteză
excesivă chiar cînd strada e a-
aibă în vedere şi faptul că la
numai cîţiva metri de Şcoala „Dr.
Petru Groza" există Şcoala me­
die nr. 2 „J. A. Komensky", unde
învaţă alţi peste 800 elevi şi care,
în drumul lor spre sau de la
şcoală circulă, vrînd nevrînd tot
prin locul acesta aglomerat.
Dacă toate acestea se au în ve­
dere, organele competente nu pot
să nu ajungă la concluzia că stra­
da 6 Martie trebuie să fie inac­
cesibilă autovehiculelor, iar cur-
culaţiei să i se rezerve alte tra­
see : pe străzile Gh. Coşbuc şi I.
Indiferent cum, evitarea circu­
laţiei pe strada mai sus aminti­
tă e necesară, este impusă de f; >
torii citaţi aici.