Page 35 - 1963-04
P. 35
Nr. 2579 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
încheierea anului de studiu In atenţia noastră, cele
în fnvaţamîrstu mai importante probleme
de p a rtid de ia sate >-Qk<9*.^ **>***** '
L a n o i, C o m ite tu l e x e cu tiv al C o m ite tu l e x e cu tiv al S fa
Pe adresa redacţiei sosesc în aceste scriindu-ne despre felul in care s-a S fa tu lu i p o p u la r com unul li tu lu i p o p u la r com unul s-a u
zile numeroase scrisori prin care co desfăşurat convorbirea recapitulati
respondenţii voluntari ne reliefează vă de la cercul de studiere a Sta n e şed in ţe de lu c ru d e tre i prevă zu t m ăsuri p e n tru o a p ro v i
o serie de aspecte din cadrul con tutului P.M.R. din gospodăria co
vorbirilor recapitulative care au loc lectivă Strei — Plopi, face aprecieri o ri pe lu n ă şi o ri de c ile zio n a re cu un b og a t s o rtim en t de
cu prilejul încheierii anului de stu pozitive cu privire la preocuparea
diu în cercurile si cursurile invăţă- cursanţilor pentru dezbaterea apro o r i este n e v o ie . M e m b r ii c o m ite tu m ă rfu ri, p e n tru a sigu ra rea s e cu ri
mîntuiui de partid de la sate. fundată a problemelor puse în discu
ţie. Corespondentul evidenţiază con lu i s în t a n u n ţa ţi p rin c o n v o c a to r tă ţii filia le i d in s a lu l V ic a , p e n tru
Din satul Şpring, raionul Sebeş, ne-a tribuţia tov. Elisabeta Breleanu, Co-
sosit o informaţie în care se arată rina Govoreanu, Mărioara Viţiones- cu o z ile în a in te . P ro c e d în d a s tfe l, îm b u n ă tă ţire a d e s e rv irii p o p u la ţie i.
.că de curînd a avut loc convorbirea cu, care bine pregătite au reuşit să c i an p o s ib ilita te a să s tu d ie z e p r o
recapitulativă la cursul seral anul II dea răspunsuri bune, legate de acti R e z u lta tu l ? In scu rt tim p un fo s t
condus de propagandista Silvia Co- vitatea practică, să ridice. in acest
fel nivelul dezbaterilor purtate in b le m e le ce se p u n în d is cu ţie aduse m ă rfu ri m a i m u lte , ca lita te a d e
tirlea. cadrul convorbirii recapitulative. şi să v in ă cu p ro p u n e ri c o n c re te
In tot timpul anului. în cadrul a- s e rv irii s-a îm b u n ă tă ţii. In p lu s
Bine s-a desfăşurat, aşa după cum
cnstui curs, treburile au mers bine. p e n tru e m ite re a u n o r d e c iz ii cores m a g a zin u l a lim e n ta r d in G u rasad a
Au fost tinute 19 şedinţe de cerc p u n ză toa re. M e m b ri a i c o m ite tu
lu i ca T e o fil Lupaş, T tb e riu llc a , a fost d ota t cu m o b ilie r m od ern .
'T o t in p r im u l trim e s tru a l a n u
lo a n D an, U iig in ic a D o b ro tă şi lu i 1963 au m a i fo s t a n a liza te p r o
a lţii, an lu a t p a rte la d is c u ţii şi b lem e p riv in d desfă şu rarea în v ă ţă
au fă cu t în to td e a u n a p ro p u n e ri v a
loroa se. O rg a n iz in d b in e ş ed in ţele m â n tu lu i a g ro z o o te h n ic d e m asă,
a c tiv ita te a c irc u m s c rip ţie i s a n ita re
d e lu c ru , p lin in d în d is cu ţie cele d in G u ra sa d a în tra ta rea ca zu ri
m a i im p o rta n te p ro b le m e d in v ia
predindu-se t o a t e _______________ ne scrie corespon lo r d c îm b o ln ă v ire şi com b a tere a
dentul ziarului nos
temele prevăzute tru tov. Ştefoni ţa s a lu lu i, em iţân d d e c iz ii cu o b ie c b o lilo r şi a lte le .
Trandafir, convor
In program. Toţi Din scrisorile sasito birea recapitulali- tiv e şi s a rcin i co n cre te , c o m ite tu l in trim e s tru l acesta n e -a m p r o
cursanţii au caiete la redacfie
cu conspectele în on o s t r u e x e c u t i v a o b ţ i n u t s e rie pus d e asem en ea să a n a liz ă m in
d c succese, P e n tru a d em on stra e fi şed in ţe le de c o m ite t e x e c u tiv p ro
cie n ţa lo r m ă v o i fo lo s i d e c ile v a b lem e ca d esfă şu rarea in v ă ţă m in -
tocmite la zi. La ----------- ------------ vă la cercul de stu e x em p le. lu lu i e le m e n ta r la ş c o lile d c fie
convorbirea recapitulativă, în jurul diere a Statutului P.M.R. din salul I n z iu a d e 17 ia n u a r ie a .c . a m ra za c o m u n e i, creşterea s e cto ru lu i
problemelor studiate în cursul anu Covragi. La discuţii au participat a- ţin u t o ş ed in ţă d e lu c ru în ca re am z o o te h n ic in G .A .C ., lu c ră rile d in
a n a liza t fe lu l cu m s -a d e z v o lta t
lui, a participat marea majoritate proape toţi cursanţii. Fiecare proble c a m p a n iile a g ric o le de p rim ă v a ră
a cursanţilor. La tema „Sarcinile tra mă a fost temeinic dezbătută. Vor s e cto ru l z o o te h n ic d in G .A .C . C u ş i v a ră ele. N e v o m s tră d u i ca şi
acest p r ile j, te h n icia n u l v e te rin a r,
sate de Congresul al 111-lea al bind despre „îndatoririle membrilor to v. lo a n Presecan, a prezen ta t un aceste ş e d in ţe să fie o rg a n iz a te c it
P.M.R. pentru creşterea producţiei a- de partid“ tov. Izidor Sterian a ară m a i b i n e , să. c o n t r i b u i e l a r e z o l v a
gricole vegetale şi animale“ colecti tat mai întîi că înfăptuirea în mod ra p o rt. E l a a ră ta t că la aceu rea s a rc in ilo r ca re n e stan în fa ţă .
d a lă G .A .C . d in G u ra sa d a d is p u
vistul Gheorghe Popa după ce a ară neabătut a prevederilor statutului cu nea d e 205 b o v in e , 247 o v in e , 52 ROMAN NAN
preşedintele Comitetului executiv
tat obiectivele fixate de către Con privire la îndatoririle membrilor de
al Sfatului popular comunal
gresul partidului a vorbit despre i partid este o condiţie esenţială, ca p o rc in e , e le . M e m b r ii c o m ite tu lu i Gurasada, raionul Ilia
e x e c u tiv a n a lizâ n d p o s ib ilită ţile d e
munca depusă în cadrul gospodăriei re determină creşterea neîncetată a
colective din satul Şpring şi rezul rolului lor ca luptători de avangar c a re d is p u n e G .A .C . au a ju n s la
tatele ce s-au oblinut în privinţa dă şi conducători politici ai mase c o n clu z ia că s e cto ru l zo o te h n ic C. S. Hunedoara. Se elaborează o nouă şarjă de fontă la
furnalul nr. 5.
sporirii producţiei de porumb, griu lor largi de oameni ai muncii. Tov. p o a le f i d e z v o lta t şi m a i m u lt. In
d e ciz ia em isă s -a u s ta b ilit m ă s u ri
etc. O mare contribuţie Ia dezbaterea Izidor a vorbit apoi în lumina aces p riv in d fu ra ja re a şi în g rijire a a -
n h n a lc lo r, s p o rire a n u m ă ru lu i de
problemelor au adus-o şi cursanţii tor cerinţe despre felul în care şi-a a n im a le e le . C o n s id e ră m că şed in ţa
Nicolae Angliei, Ilie Aluaş şi alţii. Im îndeplinit îndatoririle prevăzute în V IC H E N T IE VE LIC IO V — Te- activitatea de deservire a oame /% © E î%! HD A
liuc, oraşul regional Hunedoara. nilor muncii.
portant de relevat este şi fapluj că statutul partidului. In calitate de re s p ectiv ă a a vu t e fic a cita te . A n i Dv. aţi trimis redacţiei ziarului
nostru o scrisoare privind mo IQ N IC H IE POPA — Boiul dc
m a le le au ieşit b in e d in ia rn ă ia r dul în care se face deservirea Jos, raionul Ilia. Conducerea copacii' erau mari — cinema
cetăţenilor la atelierul de repa U.R.C.C. Ilia ne-a comunicat că tograful „F. Sîrbu" ; H UNE
la convorbirea recapitulativă au fost brigadier, a arătat el, se străduieşte n u m ă ru l lo r a crescut. A cu m raţii radio al cooperativei meş sesizarea trimisă redacţiei pri GhuUa DOARA : Şapte dădace — ci
teşugăreşti „Drum nou". Sesiză- vind slaba aprovizionare cu măr nematograful „Victoria" ; SI-
prezenţi toţi cursanţii. să recepţioneze în cele mai bune G .A .C . d in G u ra s a d a d is p u n e de rea dv. a fost întemeiată. Con furile solicitate de cumpărători 12 APRILIE 1963 M ERIA : Partea ta de vină —
ducerea Uniunii regionale a co a magazinului din satul dv. a cinematograful „I. Pinlilie" ;
O informaţie asemănătoare ne-a condiţiuni lucrările efectuate de că 302 b o v in e , 355 o v in e , 90 p o rcin e operativelor de consum ne-a co fost justă. Ca urmare, au fost PROGRAMUL I : 5,07 Cîntece PETROŞANI : Baronul de
luate măsurile cuvenite şi maga şi jocuri .populare ; 5,40 Progra MiAnchausen — cinematogra
sosit şi din Bretea Pomină — raio tre colectivişti, să sprijine iniţiati ele. municat că tehnicianul coopera zinul din satul dv. este acuvn'a- me interpretate de iniei formalii ; ful „Al. Sahia" ; Divorţ italian
provizionat cu mărfurile pe care 6.07 Melodii populare la cererea — cinematograful „7 Noiem
nul Haţeg. Corespondentul Aurel va creatoare a oamenilor şi să con O a ltă p ro b le m ă a n a liza tă în tivei a înlăturat defectul apa cetăţenii le solicită cel mai mult. ascultătorilor ,- 6,20 Emisiunea b rie "; ALEA IU LIA : Pentru
pentru sate ; 6,30 Muzică de es un zîmbet senin — cinemato
Anca ne relatează că la convorbirea tribuie la răspîndirea experienţei lu n a fe b ru a rie a fo st m o d u l cu m ratului de radio despre care era M ATEI GHEORGHE — Căîan, tradă ; 7,10 Cîntece de muncă; graful „Victoria" ; Străzile au
s în t a p ro v iz io n a te u n ită ţile c o o p e oraşul regional Hunedoara. Or 7.30 Sfatul medicului ; 7,45 Mu amintiri — cinematograful „23
vorba în scrisoarea dv. şi că a ganele competente ne-au comuni zică uşoară ; 8,08 Muzică vocală; August" ; SEBEŞ : Contele de
recapitulativă ce a avut loc la cer înaintate, să ajute pe cei rămaşi în ra ţie i de consum cu d ife rite m ă r cat că potrivit hotărîrilor în vi 9.00 Din cântecele şi dansurile Monte Cristo — seria II-a —
fu ri. D in in fo rm a re a p rezen ta tă de luat măsuri ca cooperativa să-şi goare, muncitorii calificaţi, absol popoarelor; 9,35 Fragmente din cinematograful „Progresul" ;
cul de studiere a Statutului P.M.R., urmă pentru a ajung a la nivelul ce venţi ai şcolilor tehnice, care după operetele „N-a fost nuntă , mai Soţul soţiei sale — cinemato
îmbunătăţească în mod continuu o practică efectivă în producţie de frumoasă“ de Nicolae Chircules- graful „M. S a d o v e a n u " ;
din cei 30 cursanţi înscrişi au par lor fruntaşi, să facă o justă reparti to v . A u g u s lin K a fca , p re ş e d in te le cel puţin 2 ani îşi însuşesc te cu şi „Culegătorii de stele“ de ORĂŞTIE : Strada Mezinului
meinice cunoştinţe tehnice cores Florin Comişel; 10,30 Estrada me — cinematograful „V. Roai-
ticipat 28 ( 2 cursanţi au lipsit moti zare a forţelor de lucru în vederea c o o p e ra tiv e i de con su m d in G u ra punzătoare unui ajutor de mais lodiilor; 11,30 Formaţii artistice tă" ; Bufonul regelui — cine
tru, pot fi numiţi ajutori de de la sale ; 1 2 ,0 0 Cîntăreti sovie matograful „Flacăra" ; FIA-
sada, au re ie ş it u n e le re a liz ă ri d a r maiştri. tici de operă ; 12,20 Muzică popu ŢEG : Vară romantică — ci
lară interpretată de Lilt Creangă nematograful „P o p u l a r" ;
vat). Propagandistul Anton Cimpo- îndeplinirii sarcinilor de producţie. şi u n e le d e fic ie n ţe . In d e cizia După un stagiu de 1— 2 ani ca şi Stanică Gheorghe ; 13,10 Me BRAD : Preşedintele centru
ajutor de maistru se pot pre lodii de estradă ; 14,00 Concert înaintaş — cinematograful
ieşii a condus bine discuţiile. Cursan-' In corespondenţa trimisă, tov. Şte e la b o ra tă cu acest p rile j de zenta la examen pentru a ob de prinz ; 15,20 Solişti vocali şi „St. roşie" ; LONEA : Hamlet
ţine diploma de maistru fără a instrumentali de muzică uşoa — cinematograful „Minerul" ;
ţii au reuşit să facă o strînsă legă foni Trandafir scoate în evidenţă urma cursurile şcolii tehnice de ră ; 10,15 Vorbeşte Moscova !; TEIUŞ : De la Apenini la Anzi
maiştri. 16.45 Cîrită Ileana Constantines- — cinematograful „V. Roai-
tură a celor învăţate cu munca lor răspunsurile bune date de către cu ; 18,15 Muzică populară sue tă" ; ZLATNA : Cînd vine dra-
Dv. beneficiaţi de prevederile deză ; 20,30 Noaple bună, copii : gostea — cinematograful
practică, cu viaţa. cursanţii Ion Dumulescu, Maria Mun- acestor hotărîri şi ca atare a- „Un dar din toată inima“ ; 20,40 „Muncitorul" IL IA : Numai
dresaţi-vă conducerii întreprinde Canionete şi serenade; 22,25 Mu o glumă — cinematograful
Dc asemenea Iov. Nicu Sbuchea, teanu, Ilie Sterian şi alţii. Succesele minerilor rii unde lucraţi pentru a vă re zică uşoară. „Gh. Doja“ ; APOLDUL DE
zolva problema. SUS : Drumuri despărţite —
In curînd va apare în primul frimesiru al anului PROGRAMUL II : 12,40 Muzică cinematograful „23 August".
In cinci zile populară ; 14,10 „Mîndru-i azi
Noua farmacopee romînească Din abatajele minelor de cărbuni viteze mai mari de avansare în aba ogorul ţării“ — program de eîn- Q ia le th i
din întreaga ţară au fost scoase la tajele frontale si îmbunătăţirea cali In primei a cinci zile din această lece ; 14,30 Muzică do estradă ;
In curînd va apare noua farma- farmaceutice, din facultăţi şi in suprafaţă în primul trimestru din a- tăţii cărbunilor extraşi. lună muncitorii preparatiei de căr 15.00 Muzică populară romînească mele ó-fúlú gie.
copee romînească. Sînt o sută de ani dustria de specialitale. Ea va oglin cest an peste 2 2 .0 0 0 tone mai mulţi buni Petrila au primit de ia exploa şi a minorităţilor naţionale; 1 0 ,1 0
de la oficializarea primei farmacppei di nivelul ridicat al ştiinţelor far cărbuni decît prevedea planul. Numai In fruntea întrecerii socialiste des tările miniere Lonea, Vulcan, Petrila Melodii vechi, veşnic noi — în PENTRU 24 ORE
care-'a reglementat prepararea şi di maceutice şi medicale precum şi dez cu cărbunele extras în plus de mi făşurată în această perioadă se si şi Aninoasa cu 697 tone mai mult program muzică uşoară; 16,30
fuzarea medicamentelor în Romînia. voltarea producţiei de medicamente nerii din Valea Jiului se pot încărca tuează minerii Văii Jiului şi cei ai cărbune brut decît prevederile planu Muzică interpretată de fanfară ; Vremea se menţine umedă, cu
Incadrindu-se printre reformele din din tara noastră. Noua farmacopee 28 garnituri de tren, de cîte 50 va trusturilor Muntenia, Argeş şi Ardea lui. Cu toate acestea noi am prelu 19.00 Muzică uşoară romînească; cerul mai mult noros. Vor cădea
.vremea domnitorului Al. I. Cuza, pri va consemna realizările industriei goane fiecare. Succesele obţinute sînt lul. crat întreaga cantitate şi am produs 19.30 Teatru la microfon „Nud cu ploi slabe locale. Vînt potrivit cu
ma farmacopee din ţara noastă a noastre farmaceutice — inexistentă rodul întrecerii avînlate pe care o peste planul aferent celor cinci zile vioară“ ; 20,50 Muzică de dans ; intensificări din sud şi sud-vest.
marcat o însemnată etapă într-un do în trecut — care produce în prezent desfăşoară minerii pentru a trimite Şi minerii din saline au încheiat 900 tone de brichete. Calitatea căr 21.45 Cînlă Bob Azzam ; 22,09 Temperatura staţionară: minimele
meniu in care leacurile empirice şi siderurgiei, industriei energetica şi prunul trimestru al anului cu reali bunilor spălaţi s-a îmbunătăţit cu Muzică populară; 22,35 Muzică între 0 şi 6 grade, iar maximele
diversele preparate neştiinlifice mai aproape 2.000 de medicamente. Anul altor sectoare economice cărbune zări de seamă. Ei au trimis unită 0,7— 1,9 la sută faţă de normele uşoară romînească. între 1 0 şi 16 grade.
erau încă larg folosite. De-a lungul mai mult. mai bun şi mai ieftin şi ţilor industriei chimice şi pentru STAS. Schimburile condusa de Ilie
anilor farmacopeea romînă a apărut acesta gama lor se va îmbogăţi eu al extinderii metodelor de muncă cu consumul populaţiei în această pe Moinar, Anton Covacs, Iosif Maior, BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA PENTRU URMĂTOARELE
în ediţii succesive. La elaborarea ac randament ridicat: înaintarea rapidă, rioadă peste plan mai mult de 30.000 Aurel Onea, Iosif Filimon şi loan DIOJURNALE : 5,00 ; 6,00 ; 7,00
tualei ediţii — cea de-a 8 -a — şi-au 60 de medicamente noi. Realizarea armarea metalică si mecanizarea tă tone de sare. Cele mai mari depă Ftorescu muncesc cu mult elan şi 11,00; 13,00; 17,00; 20,00; 22,00 3 ZILE
adus contribuţia peste 2 0 0 de spe ierii şi încărcării cărbunelui în ga şiri de plan în acest sector au fost îşi aduc o importantă contribuţie la 23,50 (programul I); .12,00; 14,00 Vreme neslabilă, cil teniperalu-
numeroaselor sortimente se face du lerii şi abataje cu front lung. Toate înregistrate de colectivele salinelor îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de ra staţionară, Vor mai cădea
cialişti din institutele de cercetări acestea au permis obţinerea unor Slănic, Ocna Mureş, Tg. Ocna şi producţie. 16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (pro ploi slabe.
pă reţete de fabricaţie valoroase, în Praid. gramul II).
întreprinderi moderne. CONSTANTIN BĂDUŢĂ
(Agerpres) corespondent S is te m a
(Agcrpres)
k contui contractului 12 A P R ILIE 1963
A ctivitate susţinută pentru Dubaru, care a redus rebutul la
piesele turnate din cauza fontei li Pentru primul trimestru al a- DEVA : Şapte dădace — ci
ccstui an, G.A.C. „Drumul so nematograful „P atria"; Cînd
chide la 1,06 la sută în luna fe cialismului" din Deva a con
tractat cu unităţile de stat
îmbunătăţirea calităţii produselor bruarie şi 1,05 la sută în luna mar 20.000 litri lapte.
tie, faţă de 1,70 la sută cît este
admis. Hotărîrea acestui colectiv este Obţinînd producţii sporite de
la vacile proprietate obştească,
OOOOOOOOOOOOOOOO00000000 ooooooooooccoooc oooooooo recepţia şi controlul materialelor de să dezvolte în viitor succesele ob ei au predat la I.C.I.L. din Si-
formare, sînt doar cileva din pro ţinute, situîndu-se astfel la înălţimea meria 21.272 litri lapte, cu 1.272
L a baza în tr e c e r ii s o cia lis te , ce se d esfă şoa ră la tu rn ă to ria v e ch e a u z i- 8 blemele dezbătute în ultimul timp. sarcinilor ce-i revin. litri mai mult decît prevedea
planul.
| §n c i „ V i c t o r i a " C a l a u , s tă c a l i t a t e a . î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i a f r ă m î n t a t ş i Trebuie să mai arăt că, de două ION HODOROG
ori pe săptămînă, se ţin, la nivelul maistru la cubilouri însemnate cantităţi de lapte
§ fră m â n tă pe fie c a re m u n c ito r, m a is tru sau in g in e r d in secţie. îm p re u n ă au 8 au mai predat G.A.C. Rapdlt
(11.278 litri) şi G.A.C. din Si-
| oc ă u t a t s ă a p l i c e f o r m e d c o r g a n i z a r e ş i m e t o d e c o r e s p u n z ă t o a r e c u c e r i u - meria (14.520 litri).
| f e le f ie c ă r u i p r o d u s , să r e d u c ă g r e u t a t e a p i e s e l o r t u r n a t e , să o b ţ in ă p e a - 8 secţiei, conferinţa tehnice de către C îf mai multe produse PETRU URDEA
corespondent
8 cea sta ca le ş i în sem n a te e co n o m ii. ca lita te a 8 maiştri; ele relatează despre aplica de calitatea l-a
R e z u lta te le în re g is tra te a ic i în p r im u l trim e s tru , p riv in d p ro- 8 rea metodelor avansate in turnăto Cesiriea
Isa S o c iu l c ie m o r s e et
a d u s e lo r , s în t b u n e . R e b u t u l a f o s t r e d u s în a c e a s tă p e r io a d ă c u 1,3 1 p r o - o rie. Şi la aceste conferinţe muncito Lucrăm patru oameni în echipă.
Cartea a fost mult îndrăgită de
§ c e n te sub c ifr a a d m isă . In c e le ce u rm e a z ă , c o re s p o n d e n ţii n o ş tri v o lu n ta r i, 8 rii participă cu mult interes. Noţiu Ne-am împărţit sarcinile în aşa fel muncitorii preparatiei de cărbuni din
Petrila. De dâuzare'a ei în rîndurile
8 îm p r e u n ă c u c â ţiv a l u c r ă t o r i d in s e c ţia r e s p e c t iv ă v o r r e la t a c il e v a d in m e - 8 nile despre formarea în ciorchine, . îneît să folosim la maximum timpul muncitorilor se ocupă cu pasiune tov.
Ştefan Boldura şi Constantin Ivaşcu.
8 i a d e le f o lo s it e a i c i p e n t r u a s ig u r a r e a u n e i c a l it ă ţ i c i t m a i b u n e a p r o d i i - 8 formarea cu miez oscilant, formarea de lucru, să avem posibilitatea ca De la începutul anului şi pînă în
prezent aceşti difuzori voluntari au
8 s clo r tu rn a te. 8 în miezuri şi formarea semipermanen- fiecare operaţie să fie executată con vindut cărţi în valoare de 3.690 lei.
OOOOOOOO oooooooo oooooooo oooooooooooooooooooooooo lă. au contribuit mult la îmbogăţirea form cerinţelor procesului tehnolo Pri .tre cei care au cumpărat cele ¦ 1/>;!< v:;A1
cunoştinţelor lor profesionale, le-a gic. La formarea părţilor interioare mai multe cărţi şi şi-au format bi
Folosind rezervele inierne fărîmiţării miezului şi a formei oînd adîncil pasiunea de a citi cărţi de şi exterioare lucrează eîte doi oa blioteci personale se numără şi tine
acestea vin în contact cu fonta li specialitate. meni. La asamblare iau parte trei rii Emilian Doboş, ViGtoria Furdui,
loan Penii. Maria Maier şi Vladimir
Noi turnăm radiatoarele de multă chidă in timpul turnării; s-a redus Eficacitatea conferinţelor tehnice se oameni din echipă: doi asigură a- Evi.
vreme. De-a lungul anilor, am acu samblarea perfectă cu ajutorul bu
mulat o bogată experienţă în con rebutul, iar aspec reflectă in rezul toanelor de îmbinare şi unul dirijea B. COSTESCU
fecţionarea acestui produs, atit de ză macaraua i al patrulea om al corespondent
necesar în zilele noastre. tul exterior al pro Prin reducerea cu 1 la sută tatele bune dobîn- echipei face pregătirile necesare psn-
tru continuarea formării. După exe
Ca şl în anii trecuţi, ne-am an duselor este mult a rebutului la Uzina „Victoria" dite pînă acum în cutarea acestor operaţii, la turnare
gajat cu prilejul dezbaterii cifrelor ia parte toată echipa.
de plan să reducem şi în acest an re mai frumos. Călău, se pol obţine economii îmbunătăţirea ca
butul sub cifra admisă^ cu toate că O dată cu îm lităţii pieselor tur Pentru a evita rebularea vanelor
această cifră este mai mică decît în anuale erhivalînd cu : nate. Reclamaţiile la dezbatere şi curăţare, urmărim
anii precedenţi. Rezultatele obţinute bunătăţirea calită ° 20 apartamente de la beneficiari sistematic felul în care se execută
dovedesc că pînă acum am reuşit să ţii produselor noas • 280 aragaze operaţiile respective, Iransporlul va
ne respectăm angajamentul, reali- ® 40 aparate de radio Dar- nelor la curăţătorie şi emailaj. Pro
zind lună de lună rebutul cu mult cedînd astfel, echipa noastră a rea
sub cifra admisă. Astfel, în lunile tre, obţinem şi im clee au fost excluse în lizat în lunile ianuarie şi februarie,
ianuarie şi februarie, cu loate că am un rebut de 1,57 la sută şi respec
întimpinat greutăţi în aprovizionarea portante economii. ® 100 biciclete „Carpaţi“ întregime, iar rebu tiv 1,10 la sulă, fată de 3,25 la sută
cu combustibil penlru cuptoarele de Reducînd numai ® 200 perechi pantofi „Ro- tul redus cu mult cît este admis. In luna martie, re
uscat miezuri şi alte materiale, rebu cu 1 la sută re sub cifra admisă. zultatele au fost şi mai bune, re
marta" ducînd rebutul la zero. Tot în pri
tul înregistrat a fost cu 0,31 pro butul la radiatoare, 0 5.222 leg. zahăr mul trimestru noi am redus greuta
cente mai mic decît cel admis, iar tea produselor turnate sub cea pres
in luna martie cu 1,5 procente mai In primul trimes crisă. Cu economiile de metal rea
mic. Cum am reuşit să obţinem acest lizate în felul acesta, am confecţio
important succes din activitatea noas vom obţine anual economii de peste tru al anului, la sortimentul piese nat luna trecută în plus cinci vane *L ?
tră ? băi.
260.000 lei. mecanice a fost înregistrat un rebut ___ -
CAROL JURJIU de numai 1,30 la sută, faţă de 3,101a
maistru la sortimentul radiatoare sulă cît este admis.
Fiecare muncitor, cu o bună ANTONIU COPETI d # o © m e i i jin r § v § i
pregătire profesională maistru la sortimentul piese
mecanice
Incepind din anul Irecut, la noi s-a In sprijinul fu m ă to rilo r o. , L ţ Î pu ltu r? B fâB Sm B SB B B B SB m
încetăţenit practica de a fi expuse de
căi re muncitori conferinţe tehnice cu O calitate bună a produselor tur
Amintesc doar o rezervă internă, prilejul consfătuirilor de producţie. nate nu poate fi obţinută fără ca In atenţia noastră a stat şi în
care nu era încă folosită şi anume i Existind două grupe sindicale în ca turnătorilor să li se asigure fontă deplinirea angajamentului luat la
îmbunătăţirea proprietăţilor ameste diul sortimentului, lunar se lin pa- lichidă cu o compoziţie chimică şi începutul anului de a asigura la ca
cului de format miezuri prin refo- tiu conferinţe tehnice care tratează temperatură corespunzătoare. Aşa litatea I-n 75 la sută din totalul pro TJo n ît u u i
losirea nisipului vechi, regenerat problemele de bază ce frământă în gîndeşte colectivul de muncitori de ducţiei realizate. Buna organizare a
după dezbatere. In acelaşi timp, am tregul colectiv. In felul acesta, fie la cubilouri. Execuţi ud cu atenţie în muncii şi răspunderea cu care a
trecut la folosirea prafului de man care muncitor Simte nevoia să studie cărcarea materialelor şi urmărind muncit fiecare membru al echipei, au
gal (caic înainte nu era întrebuin ze cil mai mult material de documen procesul de topire, am reuşit să-i a- făcut ca şi aeest angajament să fie
ţat) ca strat izolării pe model şi l-a taţie tehnică penlru a-şi putea susţine provizionăm pe turnători in primul înfăptuit. Pentru 'ditor. noi am spo
reducerea proporţiei de talc şi lico- tema la un nival d l mai ridicat, să trimestru ai anului numai cu fontă rit angajamentul cu încă un procent
podiu cu 10 la sută. Procediud ast răspundă la întrebările ce i se pun. de bună calitate. şi sîntem convinşi că-1 vom realiza.
fel am obţinut miezuri cu o mare re Clasificarea amestecurilor de for Cele mai bune rezultate în aceas IULIAN SÎRBU
zistentă mecanică si o suprafaţă iinfl mare, proprietăţile nisipului de for tă privinţă au fost obţinute de schim şei de echipă la sortimentul
a formei, care au dus la înlăturarea mare, factorii care le influenţează, bul condus de comunistul Nicolae vane băi