Page 37 - 1963-04

-Ţ-T^ionoŢgca'uen tiara i

Rëcjionfra I

i, HuneM S ^ i 4
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA )

mulsocialismului • Sporirea producţiei de fu­
raje, co n d iţie h o tă rilo a re în
dezvoltarea sectorului zooteh­
nic ;

• In rindul m ecanizatorilor
— o largă m uncă educativă !

(pag. 2-a);

• Problemele discutate să

îi l i l i fie î n s t r î n s ă l e g ă t u r ă c u a c t i ­
vitatea practică ; (pag. 3-a);

• Dc peste h o ta re (pag. 4-a).

Anul XV. Nr. 2580 Vineri 12 aprilie 1963 4 pagini 20 bani

La Teliuc Succesul lucrătorilor
din comerţul de stat

posibilităţii de se Suera ¦'z '/— ' i— 1/ ' /— 1r In cursul trimestrului I al
acestui an lucrătorii din comer­

mai bine, mai eu spor L Orchestra de muzică in care redactorii centrelor de ra- j ţul de stat din regiunea noastră
dioficare din regiune şi-au impar- j şi-au îndeplinit planul economic
[ popul ară „ Lele de laT e l i u c u l e s t e u n a d i n t r e i m p o r ­ d e p l i n i t î n m o d r i t m i c . M i n e r i i a u r ă ­ tăşit din experienfa lor ciştigală în 1 în proporţie de 100,9 la sută. In
munca de alcătuire a unor cmi- 1 sectorul alimentar planul a fost

tantele exploatări miniere ale regiu­ mas în unele perioade datori furna- [Orăştie“ din nou pe scenă siuni dc calitate, legale de speci- ") îndeplinit în proporţie de 100,8
nii noastre. M inerilor de aici le re ­ liştilor cu o cantitate însem nată de la sută, desfăcîndu-se populaţiei
vine ca sarcină să asigure o însem ­ minereu. De la început trebuie spus De curbul, orchestra de muzică ficul fiecărei localităţi în parte. cu 14,2 la sută mai multe pro­
nată cantitate de minereu necesar că tendinţa ce se m a n ife stă la unii populară „Lele de la Orăştie“ şi-a duse ca în trimestrul I 1962, iar
fu rn a liş tilo r d e la H u n e d o a r a şi C ă ­ tovarăşi din conducerea exploatării reînceput activitatea cu un frumos AUREL ANCA 1 în sectorul industrial planul a
lăii. Pe d rep t cu v în t se p o a te s p u ­ d e a justifica n e în d e p lin ire a zi de zi f spectacol prezentul pe scena Casei corespondent 1 fost depăşit cu 1,3 la sută.
n e c ă s u c c e s u l f u r n a l i ş t i l o r î n c e p e şi a planului prin nepreluarea m inereu­ , raionale dc cultură din Orăştie.
în" a b a t a j e l e a c e s t e i e x p lo a tă r i. lui dc c ă tr e C o m b in a tu l s id e ru rg ic ^ Publicul, cure a luat parte Ia spec- 1 Dintre organizaţiile comercia­
H unedoara, este neintemfeială. A d e ­ ^ tacol, a aplaudat în mod deosebit le, cele' mai bune rezultate le-a
Rezultatele obţinute la Teliuc în văratele cauze se află în deficien­ [ pc cei 20 dc instrumentişti ai or- Bogată activitate 1 obţinut O.C.L. alimentara Petro­
ultim a vrem e, do v ed esc însă că situa­ tele in te r n e c a r e s-au m a n if e s ta t şi l chcsirci caic au interpretat cu mă- 1 şani, care şi-a depăşii planul cu
ţia îndeplinirii planului de producţie se mai m anifestă în activitatea e x ­ f icstric ,.Potpuriu dc muzică popu-
este nesatisfăcătoare. Minerii n-an cu cartea 1
1

La biblioteca sălii de cultură din
secţia Blaming a C.S.H. au avut
loc în ultimul limp frumoase ac­

r e u ş i t s ă s e a c h i t e i n î n t r e g i m e d c p l o a t ă r i i . C o n d u c e r e a a c e s t e i u n i ­ [ Iară dc pc plaiurile Orăşliei", pre- ţiuni cu cartea. Aici au fost. orga- -j 2,4 la sută. O.C.L. produse in­

obligaţiile ce le au fată de furna- tăţi a neglijat în prim ul rînd efec­ [ cum şi „Ciocârlia“, executată la vizate prezentări de cărţi, recenzii, -j dustriale Petroşani, care are o ¦ VH B '
lişti, să-şi în d ep lin ească a n g a ja m e n ­ tuarea lucrărilor de pregătire. V re­ [ vioară dc Todcrică Miinleanu. (.u s-au purtat discuţii despre ultimele -j depăşire de plan de 7,6 la sută
me îndelungată stadiul acestor lu­ noutăţi intrate in bibliotecă, ac
tele lu ate la în c e p u tu l anului. cr ă r i n-n fost co n tro lat- şi u r m ă r i t . ropote dc aplauze au fost rusplă­ tiuni care, alături dc recomandările j şi I.A.P.L. Deva, care are o de­
Pentru a acorda sprijin acestei ex­ S-a aju n s pînă acolo incit chiar unii tite şi cintecele interpretate de so­ bibliotecarei Maria Cosma, au atras j păşire de plan de 9,5 la sută.
maiştri mineri n-au fost ajutaţi să-şi liştii Elisabeta Bendea, Ana Iloino- 1
ploatări, Comitetul regional de partid c u n o a s c ă sarcinile ce le revin. Şi r e ­ şan, Mariana lancu, Zcnobia Pau- spre bibliotecă un mare număr dc M. ICHIM
a constituit un colectiv format din z u l t a t u l e s t e că în o r i z o n t u r i l e 140 lin. Viorica Steiner, Ion Damian şi muncitori din scrlie. Pe lingă aces­ corespondentă
activişti, de partid şi cadre de ingi­ şi 100 — s u b t e r a n , VI — c a r ie r ă etc.,
neri şi tehnicieni de specialitate care lu crările d e d e s c h i d e r e şi p r e g ă t i r e alţii, care au adus în scenă frumoa- tea. pentru popularizarea literaturii ^ Furnalul nr. 2 din Calan Veronica Bartoş, Olimpia
au studiat situaţia existentă, cauzele sînt mult răm ase în urm ă. Neindepli- f se melodii populare locale, mult beletristice, au fost organizate seri a reintrat în funcţiune Galdea şi Valeria Angelescu
care au d eterm inat nerealizarea in nirca sarcinilor planului de investiţii literare pc teme ca : Mihail Emi- -j sînt finisaloare la fabrica de
m o d r itm ic a s a r c i n i l o r d e p l a n şi e s te o p r o b l e m ă m a i v e c h e . In 1962, apreciate de cei peste 500 dc spec­ ncscu —- ciutarc! al patriei şi na- -j încălţăminte „Ardeleana“ din
a făcut recomandări pentru îm bună­ planul fizic de investiţii su b te ra n e şi tatori. litrii“, ,.Critica societăţii burgheze Alba lulia. Produsele lucrate
tăţirea activităţii economice, a m u n ­ de descopertă nu s-a înfăptuit. A c e ­
cii d e p a rtid ele. laşi lu cru se c o n s ta ta şi în p r im e le ELENA IOAN
luni ale acestui an. In perioada 1 ia­
in cuprinsul acestui articol redăm n u a rie — 20 m artie 1963 planul de SIDONIA MUREŞAN în opera lui I. L. Caragiale" şi al- j H U N E D O A R A 11 ( c o r e s p o n d e n U i l nite să contribuie la o m ai b u n ă de ele sînt de cea mai bună
citeva constatări făcute cu prilejul investiţii ta lucrări g eo lo g ice s-a r e a ­ corespondente lele. Aceste acţiuni au făcut cu nu ţ Agerpres). funcţionare a proceselor de producere calitate.
controlului etcctuat de către colecti­ lizat în proporţie de 74 la sută, iar mărul cititorilor bibliotecii să creas- a fontei. In zidăria interioară a fu rn a ­
vul Comitetului regional de partid l a l u c r ă r i m i n i e r e d e n u m a i 61 l a s u t ă . [ R o d n ic s c h im b că la peste 650. Printre ri se nu­ j La uzina siderurgică „V ictoria" din l u l u i , d e e x e m p l u , a u f o s t i n t r o d u ş i i- Pe scena
şi c o n clu zii d e s p r i n s e din d e z b a t e r i ­ O a s -menea situaţie a atras după si­ id e e x p e r ie n ţă într« mără tovarăşii Pelrache Be,jenam Călan, s-au terminat lucrările de m o ­
le ce au avut loc zilele trecute intr-o n e r ă m î n e r e a în u r m ă a c r e ş te r ii şi Vasilc Luncan. loan Kaşa. Li(os d e r n i z a r e şi r e p a r a r e a f u rn a l u l u i nr. zotopi radioactivi, prin care se poale
.şedinţă a activului C om itetului de p ro m o v ării rezervelor, a pregătirii a-
p a r t i d d e la E. M . T e l i u c . cestora în vederea exploatării. { re d a c to rii staţiilor Vasiles. Maria Bogcscu şi alţii, care j 2. J o i d i m i n e a ţ a f u r n a l i ş l i i d e a c i a u urm ări cu mai m are precizie uzura

O sifuafie O cauză a neîndeplinirii planului l de rad io fic are au citit cele mai multe cărţi din şi e la b o r a i p r im a ş a rjă d e fonia. căptuşelii. Dc asem enea a fost pusă căminului cultural
care nu poafe mulfumi constă în nerealizarea indicilor de O dală cu efectuarea reparaţiilor in funcţiune o instalaţie specială care clin Boz
sporire a productivităţii muncii. Con­ l literatura politică, tehnică şi be­ asigură reducerea pierderilor de mi­
In activitatea economică a exploa­ ducerea exploatării nu s-a ocupat sis­ capitale ale acestui m are agregat, au
tării s-au oblim it în ultim ele 5-6 luni tematic de in tro d u cerea tehnicii noi, ţ De cinând, Ia Alba lulia a avut letristica. GHEORGHE TĂMAŞ 1
unele succese. A crescut gradul de nu a re o atitu d in e g o s p o d ă re a s c ă , a- corespondent
m ecanizare a lucrărilor grele şi cu lentă. fată da folosirea din plin a u- [ loc un instructaj organizai dc Co- fost ad u se şi u n ele îm bunătăţiri m e ­ nereu. In prezenţa a circa 500 de
un volum m are de muncă. In su b te ­ tiiajelor cu care sînt înzestrate locu­ C miletul regional pentru cultură şi __ t \__ t \ __ 1 - .. J .__ I V__ f \- spectatori s-a desfăşurat pe sce­
ran au fost in tro d u se sc re p e re şi m a ­ rile dc m uncă. Datorită slabei o rg a ­ i. urlă cu redactorii, centrelor dc ra- na căminului cultural din Boz,
şini de încărcat m inereu. Pentru spo­ nizări a muncii, în activitatea multor
rirea cap ac ităţii d e tr a n s p o r t d e la minori mai există timpi morţi. In c a ­ Lucrările agricole de primăvară—în epoca optimi(. dioficare din regiune. Cu acest 1 raionul Ilia, una din fazele inter-
orizonturile inferioare putui orb a drul exploatării se mai găsesc bri­ comunale ale celui de al V ll-lea
fost-dotat eu o nouă maşină de ex­ găzi cu planul de producţie n e în d e ­ 1 prilej, cursanţii au audiat patru J concurs al artiştilor amatori.
tracţie. A u fost a d u s e îm b u n ătăţiri în plinit d e m u ltă v r e m e şi c a r e nu sînt J. lecţii — „Organizarea comitetului 1
o r g a n iz a r e a şi d e s f ă ş u r a r e a m e c a n i z ă ­ sprijinile să sporească productivita­ i- dc redacţie", „Genurile gazetăreşti 1 La concurs au participat 160
rii încărcării şi tran sp o rtu lu i in cari­ tea pentru a recupera răm înerea în de artişti amatori din satele
eră. In c u r s u l lunilor, f e b r u a r i e şi urmă. ^ folosite în emisiunile locale“ . „Des Rezulfafe bune din Petreşti. Participînd în mare orz, cartofi etc. Mult rămase în I Brănişca, Leşnic, Veţel, Tîrnava
m artie s-a executat un volum m are la G. A. C. Ghirbom număr la muncile de primăvară, urmă sînt însă gospodăriile co­ şi Boz, încadraţi în 4 brigăzi ar­
de deblocări, fapt care a contribuit Este cunoscut că ridicarea produc- pre documentare şi verificare in colectiviştii de aici au semănat lective din raionul Haţeg în ceea tistice de agitaţie, 5 echipe de
la d e s c h i d e r e a şi p r e g ă t i r e a u n o r noi tivhătii muncii se bazează pe activi­ Executarea în epoca optimă a pînă acum 7 ha. cu ovăz, 1,20 ce priveşte semănatul griului de
tatea creatoare a m aselor largi de L munca redactorului“ şi ..Profilul ha. cu cartofi şi 13 ha. cu bor­ primăvară, cultură la care nu s-a
fronturi-de lucru mineralizate. Colec­ oam eni ai muncii. La Teliuc însă, dc
tivul exploatării şl-a sporit e x ig e n ­ activitatea inovatorilor, raţionalizato- j local cd centrelor dc radioficare“ —
rilor, de extinderea în m asă a e x ­ i' predate de iov loan 'Toma şi An- -1
ta fată de calitatea producţiei reuşind perienţei m uncitorilor fruntaşi nu se
o c u p ă a p r o a p e nim eni. La cabinetul lini Milorad dc la Radiodifuziunea tuluior lucrărilor agricole de ceag pentru fin şi sămânţă. realizat pînă acum decît 10 la dansuri, un cor, tarafuri şi ca
să livreze furnaliştilor m in ereu cu tehnic se înregistrează unele propu­ De asemenea au fost pregătite sută din suprafaţa planificată. solişti vocali şi instrumentişti.
un conţinut m ai bogat de metal. [ romînă. Pe lingă aceasta, partid- -j primavara constituie o preocu­ Pentru înlăturarea acestui nea­
neri de inovaţii, dar pe parcurs nu f paulii du colaborat, la alcătuirea -j pare de scamă pentru colecti­ 15 ha. în vederea însămînţărilor juns se impune ca atît consiliile Dc un mare succes s-au bucu­
Sînt oare aceste realizări pe m ă­ mai există preocupare pentru studie­ [. unei emisiuni locale model, trans- j viştii din satul Ghirbom. Drept de cartofi şi floarea-soarelui. de conducere ale G.A.C. cit şi rat la concurs brigăzile artistice
sura posibilităţilor existente? Situa­ rea şi în făp tu irea lor. rezultat, pînă la 10 aprilie, ei Consiliul agricol raional să ia de agitaţie şi soliştii vocali şi in­
ţia d o v e d e ş te că la T eliu c sîn t încă f misă prin stafia de radioficar. ) VICTOR ANOACHE cele mai eficiente măsuri, astfel
m ari rezerve care, folosite cu mai A lupta pentru continua sporire a oraşului Alba lulia. Pc marginea au executat cu ajutorul maşini­ corespondent incit şi planul la această cultură strumentişti din Brănişca, Leşnic
m ultă chibzuială, ar face posibil o b ­ l ^
ţinerea unor importante succese. pro d u c tiv ităţii m u n cii în s e a m n ă în a- lor S.M.T. arături pentru însă- Aceeaşi atenţie fufuror şi Boz, precum şi echipa de dan­
celiaşi tim p a le o c u p a în m o d p e r ­ L acestei emisiuni, precum şi a lec-
C u ocazia dezbaterii cifrelor de m a n e n t de calificarea şi creşterea ca- suri din Boz şi corul căminului
p la n pe a n u l 1963, în tre g u l colectiv L fuior predate, s-au purtai discuţii -\ mînţăii pe 30 ha., iai alte 65
« apreciat că sarcinile de producţie ( S o n t i n u a r e in p a g . 3-a)
r de ha., arate din toamnă, au fost să fie realizat fără întîrziere.
«înt pe deplin realizabile, că ele pot Pe întregul raion au mai fost
fi chiar depăşite. A ş a au stat lu c r u ­ FSer vechi pregătite în vederea însămînţă- c u ltu rilo r! cultural din Brănişca. Ele au do­
rile- la începutul anului. Planul de gseinii*« o ţe lă i i99a•i rilor. semănate pînă la data amintită vedit o pregătire temeinică şi
producţie prevăzut în perioada ia­ Mobilizaţi de către organizaţii­ 105 ha. cu diferite legume, ur­ minuţioasă, oferind participan­
nuarie — martie nu a fost insă în­ uncitorii de la revizia de va­ In acelaşi timp au fost semă­ le de partid şi consiliile de con­ mând ca zilele acestea să se în­ ţilor momente plăcute. Efortul
goane din staţia C.F.R. Si- nate 10 ha. cu grîu de primă­ ducere ale G.A.C., colectiviştii ceapă repicatul răsadurilor din artiştilor amatori care le compun
meria-Triaj au colectat şi expe­ vară, 15 ha. cu ovăz, 19 ha. cu din raionul Haţeg se străduiesc cei 7.950 m.p. de răsadniţe. Frun­ au fost răsplătite cu vii aplauze.
diat oţelarilor în luna martie alac, 18 ha. cu mazăre, 20 ha. cu să folosească din plin timpul taşe la semănat în grădinile de
88.280 kg. de fier vechi. Totoda­ borceag şi 10 ha. cu floarea-soa- prielnic de lucru. Potrivit date­ zarzavaturi sînt gospodăriile co­ Pentru faza raională s-au cla­
tă ei au colectat şi predat relui. De asemenea, în ve f rea lor comunicate Consiliului agri­ lective din localităţile Toteşti, sat : brigăzile artistice de agita­
I.C.M. în luna trecută şi 16.000 începerii semănatului la porumb col raional, pînă la 11 aprilie Haţeg şi Sîmpetru. ţie din Brănişca şi Leşnic, corul
kg. de fontă. s-a asigurat întreaga cantitate de a.c., cu ajutorul maşinilor re­ din Brănişca, echipa de dansuri
sămânţă din soiul I-I.D. 203 ur­ Alături de celelalte lucrări a- din Boz şi soliştii vocali şi in­
DUMITRU ZUBA mând ca de îndată ce timpul va partizate de către secţia Sîntă- gricole, colectiviştii din raionul strumentişti : Olivia Işfan, Zori-
corespondent permite să se înceapă şi însă- măria a S.M.T. Orăştie şi cu ate­ Haţeg au acordat o deosebită a- ca Neglila, Loghin Bic şi Liviu
mînţatul acestei plante. Pentru lajele proprietate obştească, în tenţie şi extinderii pomiculturii. Marin.
In acest scop ei au săpat 58.030
obţinerea unor producţii sporite gospodăriile colective au fost e- gropi în care s-au plantat pînă
la ha., atît lotul destinat produ­ xecutate arături pentru însămîn-

j a preparaţia Petrila acţiunea cerii a cîte 5.000 kg. porumb ţări pe 1.971 ha. Concomitent cu în prezent peste 33.000 de pomi Faza intercomunală de la Bo2
-c-'de colectare a fierului vechi boabe la ha. cit şi alte suprafe­ fructiferi. Cele mai bune rezul­ a constituit încă o demonstraţie
ţe ce vor fi cultivate cu porumb arăturile s-a muncit efectiv la tate au fost obţinute în această
însămînţarea culturilor din e-
se bucură de sprijinul întregu­ au fost îngrăşate, aplicîndu-se poca I-a şi a unora din epoca a privinţă la G.A.C. din Boşorod a pasiunii pentru cultură şi fru­
lui colectiv. Aşa se face că de cile 20 tone gunoi de grajd la ha. Il-a. Astfel, s-au însămînţat 200 unde s-au plantat 4.500 pomi mos care cuprinde mase tot mai
la începutul anului şi pînă la Preocupaţi să asigure întregul ha. cu ovăz (întreaga suprafaţă fructiferi, la G.A.C. din Demsuş, largi de oameni ai muncii de la

sfârşitul lunii martie au fost co­ necesar de hrană pentru animale planificată), 234 ha. cu plante Haţeg, etc. sate.
lectate, prin muncă patriotică, în perioada dc vară, membrii furajere (borceag, trifoi etc.),
Termen de funcţionare prelungit peste 152.000 kg. fier vechi. G.A.C. din Ghirbom au curăţat 96 ha. cu mazăre pentru boabe, PETRU FARCAŞIU MIRON ŢIC
şi întreaga suprafaţă de păşune corespondent corespondent
" IOAN ŞIMANDI

corespondent (270 ha.), o parte din aceasta

' Una din rezervele pentru obţi­ încredinţat luna trecută lucrări­ ~k fiind şi îngrăşată. La instalaţia de frînă :
nerea economiilor la Preparaţia le de reparaţii la banda Lonea 3 IOAN DRĂGOI
cărbunelui din Petrila este pre­ şi silozurile de cărbune brut. O acţiune frumoasă au în­ corespondent
treprins şi tinerii din Rapol-

lungirea termenului dc funcţio­ Fiind bine întreţinute aceste tul Mare. Ei au colectat în ulti­ Pe ogoarele colectivei k-» 'kikk.k.-k. -k k -k -k.-k.-k. ta nici o defecţiune
nare a benzilor de transport benzi nu au mai fost schimbate; ma lună şi jumătate 6 tone fier din Pefreşfi
prin exploatarea lor raţională şi făcîndu-li-se doar mici reparaţii, vechi. S-au evidenţiat Ion Cos-
efectuarea la timp a lucrărilor s-au obţinut economii dc peste tea, Ion Fllip, Dumitru Drăghici

de întreţinere. 16.000 lei. si alţii. Freamătul muncilor agricole Obosită parcă, locomotiva 324424 partiţiilor, un tovarăş i-a spus-o Iui explicat ce înseamnă să monteze
Echipei de vulcanizatori con­ din actuala campanie poate fi s-a întors din cursa dc probă. Meca­ Irinca : piese nccorcspunzălourc.
P. GĂINĂ P. JURCONI întîlnit zilele acestea si la G.A.C. nicul coboară tăcut din marchiză. In
dusă dc iov. loan Gîlcă i s-au corespondent corespondent jurul colosului de metal s-au adunat — I u le -a i gh id i/ v re o d a tă ce s -a r Apoi, and s-au descliis cursurile
vreo 5-6 oameni, carc-i dau târcoale bUimpla dacă locomotivele ar pleca dc ridicare a calificării, a fost în-
pe-o parte şi pc alta. Plecare exa­ in exploatare fără remedieri la insta­ (lemnal şi Irinca să se înscrie. Aici
minează cu atenţie o piesă, apoi uliu, laţia dc frină ? Şti că o reparaţie de cl a învăţal multe lucruri folositoa­
şi alta: din chiti in cină in carne­ minluială făcută dc line pane in re din domeniul instalaţiilor de f ri­
ţelele pc care le au aceşti oameni Iu primejdie vieţi omeneşti ?... ve. Lua parte la discuţii, \punea între­
indemînă este făcută cile o notare. bări, dădea răspunsuri bune. De cîtc-
Irinca Ş ti u ce înseamnă toate aces- va ori a făcut propuneri, pentru bu­
După ce examinează cu aten/ie lo­ tca. Îşi. dădea perfect dc bine scama bimutaţircu muncii,
comotiva. comisia se retrage pentru ce repercusiuni arc faptul cu lucră-
întocmirea notei de remedieri. De iile făcute de cl nu. întrunesc toate Şi aşa, încet, încet, aproape pe
(lata aceasta, nota e destul dc marc; condiţiile de calitate. Se frumbitu neobservate. Irinca a devenii alt om.
numai ta tender sini peste 10 obser­ mult. Adesea sc trezea zicbuln-şi; „De E acum un muncitor activ, harnic,
vaţii. La instalaţia dc frînă insă mâine voi fi altfel“. Şi mîine însă exigent. Acum nu mai trece eu vedt-
nn-i nici o observaţie. Aici repara­ cra lu fel eu azi. poimîine la fel. El rea ,,micile defecte" ale pieselor pe
ţia a fost de cea mai bună calitate... uniunea un om Incul, cure nu în­ eare trebuie să Ic monteze: cu el
treabă pe nimeni nimic, nu zice ni­ însuşi a devenit mai exigent. Nu
...Am in fată mai multe asemenea mănui nimic, chiar dacă ar avea ce. trece mai departe pînă nu se convin­
note. 7 oale sini -nlocmile cu prilejul ge că reparaţia făcută mai înainte
probelor la locomotivele reparate Aşa a fost educat dc mic copil: să corespunde înlrulolul cerinţelor. Cit
anul acesta. De /« fiecare insă lip­ nu întrebe, să toca şi să muncească. priveşte calendarele de termene, res­
sesc observaţiile referitoare la insta­ Meserie n-a învăţat lu şcoală, ci lu pectarea lor a devenit deja o lege
laţiile de frină. un atelier particular. Deci avea şi pentru Irinca ; in nici o lună din
unele goluri în pregătirea profesio­ acest an n-a rămas în urmă. Şi. cum
— E an fapt deosebit — îmi spu­ nală. Şi-apoi, nu lotul i se datora spuneam mai sus, în nici o lună din
ne tovarăşul Xagy Coloniali, secreta­ lui. Unele piese venite de Ia meca-
rul organizaţiei de partid de la sec­ nică iui se potriveau cu cerinţele; cl acest an la instalaţiile de frină re­
ţia locomotive a Atelierelor R.M.R. parate de Irinca nu s-a găsit vreun
Simeria. insă nu le respingea, ci le folosea defect...
aşa. Fireşte, la controlul ilupă cursa
— Da. da. e un fapt deosebit ! — de probă, lotul ieşea la iveală. Dar ...Din cursa 'de probă a venit o
insistă dânsul. Şi. iată de ce... Irinca continua să tacă... nouă locomotivă; recepţionerii au
luat-o în primire. Fiecare verifică
...Nu mai demnii decît anul tre­ 7 ovarăşii ile muncă au pătruns însă atent, piesă cu piesă, ansamblu cu
cui, pentru colectivul de la locomo­ în sufletul lui Irinca. Ei au văzut ce ansamblu; din citul în citul în car­
tive era o pioblemu calitatea repa­ se petrece acolo... Maistrul Morarii netele se notează cile o observaţie.
raţiilor instalaţiilor dc frină. Aici lu­ Se examinează şi instalaţia dc frînă;
dar aici nu notează nimeni nimic.
cra muncitorul Irinca Longhin. II loan trecea des pc la locul de mun­ Oamenii îşi zîmbesc reciproc. Şi par­
criticau des tovarăşii de muncă. Şi că al lui Irinca. Dc fiecare dată slă- că pentru a le răspunde, zîmbeşte şi
Irinca, acolo la locul său de muncă.
pe bună dreptate. Nu era probă la 1ei7 de vorbă cu cl, îi explica cum Acum e mîndru de lucrările sale.

care să răspundă bine instalaţia de anwne trebuie făcută o lucrare, îl N. ANDRONACHE

In luna martie, brigada condusă de loan Moroşan, de la orizontul nr. 2 al E.M. Ghelar, a extras peste plan 656 tone mine­ frână. ajuta să-şi' completeze cunoştinţele.
reu şi a realizat o economie însemnată de material exploziv.
L.a una din şedinţele de partid. Totodată. îl îndemna să, fie exigent
lp fotografi?: loan Moro şan, împreună cu doi membri al brigăzii, discutind probleme de producţie,
unde se discuta despre calitatea re- atît cu el însuşi, cit şi cu ceilalţi, l-a