Page 38 - 1963-04

PAG. 2
SOcmetó^ 'Ídmtsííée m
Păşunile ' de munte —o mare rezerva
de hrană pentru animale
O rezervă importantă pentru rea­
lizarea sarcinilor stabilite de Con­
gresul al III-lea al partidului cu pri-
\ !re la sporirea efectivului de ani­
male şi a productivităţii acestora,
o constituie ridicarea permanentă a
producţiei pajiştilor naturale. In ra­
ionul Iiateg, din cele aproape 33.000
ha. păşune, peste 14.000 sînt situa­
te în zona de munte şi alpină. Ocu­
pând suprafeţe însemnate, pajiştile
naturale de munte oferă condiţii
deosebit de prielnice pentru creşte­
rea animalelor, in special a tinere­
tului bovin şi ovin. De aceea Consi­
liul agricol raional a acordat şi a-
cordă o mare alcntie sporirii produc­
ţiei de masă verde pe aceste pă­
şuni.
In urma analizelor făcute s-a con­
statat că producţia medie ce se ob­
ţine de pe trupurile de păşune si­
tuate în cantonul pastoral ,,Cracu“
este de 8.000 kg., în cantonul Gura-
Zlata de 6.000 kg., iar în canionul
Baleia de 18.000 kg. masă verde la
ha.
Rezultatele obţinute pe cale ex­
perimentală, precum şi practica uni­
tăţilor agricole fruntaşe au dovedit
însă că prin folosirea raţională a
păşunilor şi prin aplicarea unui com­
plex de măsuri de îmbunătăţire se
realizează sporuri considerabile de
producţie şi ridicarea simţitoare a
valorii nutritive a .pajiştilor. Astfel,
in cadrul cercetărilor s-au făcut ex­
perienţe cu îngrăşăminte chimice pe
două tipuri do pajişti productive
din zona montană. Pe unul din aces­
tea, în compoziţia botanică a covo­
rului vegetal predomină „păiuşul
roşu“, iar pe celălalt, „păiuşul roşu“
şi „iarba cîmpului“. In ambele cazuri
sporul de producţie a fost de 300—
350 la sută faţă de păşunile neîn­
grăşate. Cele mai bune rezultate
s-au obţinut prin aplicarea în pri­
măvară, la începutul vegetaţiei, a
cîte 250 kg. îngrăşăminte azotoasc
la ba. Efectul lor a crescut simţitor
atunci cînd au fost folosite în com­
binaţie cu îngrăşăminte fosfatice şi
amendamente calcaroase.
Producţiile cele mai ridicate s-au
înregistrat însă prin îngrăşarea pă­
Gospodărim mai biné furajele
Frin unificarea gospodăriilor de
pe raza comunei Roşcani, colectiviş­
tii au format o unitate mare şi
puternică. Proprietatea obştească a
sporit, şeptelul a crescut. El numără
in prezent 370 tapete bovine şi 389
tn ine urmând o anul acesta sa cu­
noască o dezvoltare şi mai mare.
Pentru aceasta, la Roşcani exisiă
comlSţii naturale prielnice. Păşunea
comunala se intinde pe o suprafa­
ţă de 85! ha., Ur iîneţ.ele pe 2 0 0 ha.
In anul trecut iui s-a acordat, aten­
ţia cuvenită efectuării lucrărilor de
întreţinere pe păşuni. Jumătate clin
suprafaţa totală a tinetelor n-a iost
cosită; In felul acesta hrana anima­
lelor n-a iost asigurată in cantităţi
suficiente din care cauză şi produc­
ţiile au iost mici. Avînd în vedere
numărul sporit de animale faţă de
anul trecut, pentru asigurarea hra­
nei necesare, era firesc ca în primă­
vara aceasta să, se treacă, din vreme
la curăţarea şi întreţinerea păşuni­
lor. Pînă în momentul de faţă aces­
te lucrări s-au făcut doar pe o su­
prafaţă de 10 ba. păşune şi 15 ha.
fineţe faţă de 150 ha. cit s-a pre­
văzut în planul de măsuri. La aceas­
tă situaţie s-a eiuns deoarece consi­
liul de conducere al gospodăriei nu
a manifestat suficientă preocupare
pentru mobilizarea cetăţenilor la lu­
crările de întreţinere a păşunilor.
Colectiviştii, fiind antrenaţi înlr-o
serie de alte munci, au scăpat clin
vedere lucrările ce trebuie efectuate
pe păşuni. Vinovat se face în egală
măsură şi comitetul executiv al sfa­
tului popular comunal. Cînd s-a pre­
lucrat în şedinţa de comitet execu-
liv planul, de măsuri ce trebuie apli­
cat în perioada de primăvară, noi
4 Activitatea cultural-educalivă ce se
desfăşoară în rîndul mecanizatorilor
de la S.M.T. Orăştie este unilaterală.
De un timp îndelungat, aceasta se re­
duce doar la expunerea periodică a u-
nui ciclu de conferinţe. Cit priveş­
te alte acţiuni — cum sînt concursuri
gen „Cine ştie meserie, cîşligă", seri
ale fruntaşilor în producţie, discuţii
organizate cu tinerii pe marginea
unor teme de educaţie cetăţenească,
recenzii şi prezentări de cărţi, au­
diţii colective ta radio, ca şi altele
asemănătoare — din care mecaniza­
torii să înveţe cum să muncească
mai bine, cum să se comporte în via­
ţa de toate zilele, să-şi lărgească o-
rizontul de cunoştinţe profesionale şi
de cultură generală — din lipsa unei
preocupări mai atente, au fost ne­
glijate.
Fie că stai de vorbă cu Iov. Eugen
Damian, preşedintele comitetului sin­
dicatului, fie cu tov. Remus Popa, res­ preocupările mecanizatorilor, putea fi
ponsabilul cultural, ambii vor motiva
situaţia semnalată prin lipsa unui
spaţiu adecvat desfăşurării unor ast­
fel de activităţi. Pe de altă parte,
zic dînşii, chiar dacă s-ar organiza
asemenea acţiuni cultural-educative.
n-ar avea cine să participe la ele
deoarece mecanizatorii sînt în pre­
zent plecaţi la muncile agricole de
primăvară in gospodăriile agricole
colective, Au oare temei aceste mo­
tivări? Să vedem.
PRODUCŢIEI DE H I
şunilor prin lîrlire. Astfel, în urma
lirlirii timp de trei nopţi, socotind
o oaie la un m.p., cantitatea de ma­
să verde a crescut de 4 ori faţă de
păşunea neîngrăşată. De asemenea,
pe păşunea model „Cracu “prin tir-
lirea în două nopţi cu o oaie la
un m.p., producţia de iarbă a cres­
cut de la. 9.750 kg. la 21.350 kg. masă
verde la ba. Avantajul şi necesi­
tatea aplicării tîrlirii pe suprafeţe
lot mai mari reiese şi mai mult in
evidenţă dacă ţinem seama de fap­
tul că efectul tîrlirii durează 6 ani,
faţă de păşunile de şes şi de deal
unde durează numai 3—4 ani. Re­
zultate aproape identice s-au obţi­
nut şi prin împrăştierea îngrăşămin­
telor de pe locurile de odihnă ale
animalelor.
Incepînd din acest an cînd păşu­
nile din zona montană au fost date
în folosinţă unităţilor agricole pe
termen lung, s-au creat condiţii fa­
vorabile pentru urmărirea şi aplica­
rea măsurilor de ameliorare pe su­
prafeţe tot mai întinse. Pentru a-
cest an s-au prevăzut o serie de
acţiuni de îmbunătăţire a păşunilor
de munte. Astfel, am stabilit să com­
batem vegetaţia lemnoasă nefolosi­
toare, care împiedică creşterea ierbii
şi sustrage suprafeţe însemnate de
la producţie, pe o suprafaţă de 480
ba. cu acoperire de peste 40 la sută.
Cunoscînd rolul deosebit de impor­
tant pe care-1 are îngrăşarea păşu­
nilor cu îngrăşăminte naturale, ne-am
propus să lichidăm practica de
piuă acum, de a stabili ocoalele in­
tr-un singur loc pe întreaga perioa­
dă de păşunat. Pe baz-a calculelor
făcute am ajuns la concluzia că
putem îngrăşa anual prin tîrlire cîte
350—400 ha., ceea ce va duce la
dublarea şi triplarea producţiei de
iarbă pe suprafeţele respective.
In afară de aceste măsuri, preco­
nizăm să organizăm păşunatul ra­
ţional pe specii de animale şi tarlale
pe suprafeţe tot mai mari. De ase­
menea, la ridicarea noilor construc­
ţii pastorale se vor avea în vedere
posibilităţile de colectare a urinei,
care se va împrăştia pe păşuni. O
lucrare căreia pînă acum i s-a a-
ne-am mulţumit să amintim doar în
treacăt de această problemă. De a-
tunci a trecut o perioadă de timp
in care s-a efectuat un volum mic
do curăţări şi împrăştieri de muşu­
roaie pe păşunea comunală.
Pentru a înlătura această stare de
lucruri, noul comitet executiv, în
şedinţa ce a avut-o recent cu con­
siliul de conducere al gospodăriei,
a trasat sarcina ca pînă la dala de
15 aprilie să mobilizeze întreaga
masă de colectivişti la curăţarea şi
întreţinerea păşunilor pe o suprafaţă
de 150 ha. şi pe aproape 200 ha. fi­
neţe naturale, iu satele Mihăileşli,
Pane Sălişte şi Roşcani. In vederea
grăbirii ritmului lucrărilor, comitetul
executiv, prin deputaţi şl comitetele
de cetăţeni, va mobiliza toţi colecti­
viştii Ia executarea lucrărilor do
curăţare a păşunilor şi fîneţelor do
mărăcini, cioal", pietre, muşuroaie
etc.
îndrumate de către sfatul popular,
toate comitetele de cetăţeni şi-au
Lucrări de îmbunătăţire pe mari suprafeţe
P a ra le l cu d esfă şu rarea lu c ră rilo r
d e p re g ă tire a te re n u lu i şi în s ă m în [a -
rc a c u ltu rilo r de p rim ă va ră , c o le c ti­
v iş tii d in B e rlh e lo t, ra io n u l Ila jc g , sc to n e d e n itro c a lc a r, ia r p c a lte 13 ha.
p re o cu p ă în d e a p ro a p e d e îm b u n ă lă fi- s-a u a p lica t 52 to n e d o lo m ită . A ceste
rca p ă ş u n ilo r. D e aceea, p e lin g ă c u ­
ră ţa rea d e v e g e ta ţie lem n oa să , p ie tre
şi m u ş u ro a ie în ţe le n ile , p e păşunea
com u n a lă s-a u in iţia t a c ţiu n i de a p li­
ca re a a m e n d a m e n te lo r ca lcá ron se, a
în g ră ş ă m in te lo r m in e ra le şi de s u p ra -
in s ă m in tă ri.
A s tfe l, p en tru refa cerea c o v o ru lu i v c -
i® r î n d u l m e c a n i z a t o r i i
o la rg ă m uncă ed u ca tivă !
Intr-adevăr, pînă la construirea clu­
bului, cc o să înceapă curînd, deoa­
rece devizul a fost deja aprobat,
problema spaţiului ridică o serie de
dificultăţi. Acestea nu sînt însă de
natură să împiedice desfăşurarea u-
nei activităţi cultural-educative mai
bogate. Expunerile amintite au fost
prezentate în hala mare a atelierului
de reparaţii. Tot aici au fost organiza­
te pentru mecanizatori cîteva reuni­
uni tovărăşeşti. Dar, cu prilejul a-
cestor acţiuni se putea prezenta şi un
concurs gen „Cine ştie, cîşligă“, pe
teme profesionale, pregătit temeinic
din timp, ori recenzia unei cărţi in­
teresante cu conţinut apropiat de
pregătită şt prezentată o călătorie
pc hartă pe tema, să zicem, „Prin
S.M.T.-uriU fruntaşe din regiune" ca
şi alte manifestări vii, instructive şi
recreative în acelaşi timp. Adăugăm
că pentru pregătirea acestora, muncă
în care este antrenat un număr res-
trîns de tovarăşi, există spaţiul ne­
cesar în sala bibliotecii ori, chiar în-
tr-unul din numeroasele birouri.
Apoi, pgnku orgaţrjgarea unei seri
âedmâu, aootdmc.
cordat mai puţină importantă, dar
care are o influenţă pozitivă asupra
sporirii producţiei de masă verde,
este aplicarea de amendamente cal­
caroase pe păşunile de munte.
De asemenea, va trebui să ne pre­
ocupăm mai îndeaproape de ridi­
carea valorii nutritive a pajiştilor,
deoarece în prezent covorul vegetal
al păşunilor de munte este alcătuit
din peste 90 la sulă graminee, cir­
ca 5 la sută leguminoase, restul
fiind alte ierburi şi buruieni neco­
mestibile. Obţinerea seminţelor ne­
cesare supraînsămîntărilor se poate
face chiar din flora spontană de
munte, prin rezervarea pentru re­
coltare a suprafeţelor cu ierburi va­
loroase, ca păiuş roşu, iarba cîm­
pului etc. In acest scop unităţile a-
gricole care au în folosinţă păşuni
de munte vor fi îndrumate să se o-
cupe cu grijă de producerea semin­
ţelor şi efectuarea supraînsămîntă­
rilor.
Ca o măsură deosebit de impor­
tantă pentru refacerea pajiştilor şi
combaterea buruienilor, amintim şi
organizarea rotaţiei păşunilor şi ti­
netelor. In acest scop, se va urmări
ca fiecare tarla, după folosirea ei
ca păşune timp de 5 ani consecutiv,
să fie lăsată un an pentru fineţe şi
apoi redată din nou păşunatului.
Prin aplicarea măsurilor arătate,
pajiştile de munte pot fi îmbună­
tăţite simţitor, astfel incit în viitorii
doi, trei ani să obţinem o sporire
a producţiei cu cel puţin 3.000 kg.
masă verde la ha. Numai acest spor
de producţie va permite realizarea
în plus de pe păşunile de munte a
circa 42.600 tone masa verde. Aceas­
tă cantitate de iarbă reprezintă hra­
na necesară pe întreaga perioadă de
păşunat a peste 8.700 vaci cu lap­
te, sau un spor de aproape 780 tone
în greutate a animalelor.
Iată de ce sarcina ridicării pro­
ducţiei pajiştilor de munte consti­
tuie o preocupare de seamă a orga­
nelor raionale de partid, de stat şi
a Consiliului agricol raional.
Ing. OCTAVIAN BONA
preşedintele Consiliului agricol
raional — Haţeg
inclus în planurile lor de muncă ast­
fel de acţiuni. De pildă, comitetele
de cetăţeni din circumscripţiile elec­
torale nr. 2 şi 3 vor curăţa peste
1 2 ha. păşune.
Avînd în vedere numărul mare
de oi proprietate obştească şl per­
sonală a colectiviştilor, va ii îngră­
şată prin tîrlire o suprafaţă mare
de păşune.
Faptul că anul trecut n-a fost re­
coltată o cantitate importantă de fin,
din care cauză colectiviştii au în-
timpinat greutăţi în hrănirea ani­
malelor pe perioada de iarnă, a con­
stituit pentru noi o lecţie bună.
Acum, eforturile noastre se îndreap­
tă înspre efectuarea grabnică a lu­
crărilor pe păşuni şi fineţe, în ve­
derea asigurării unei baze furajere
de calitate şi în cantităţi îndestulă­
toare.
IOAN OPREANU
preşedintele comitetului executiv
al Sfatului popular comunal
Roşcani, raionul Ilia
g e la l p c o s u p ra fa ţă d e 90 ha. s-a u
fă c u t s u p ra in s ă m în [ă ri cu ie rb u ri v a ­
lo ro a s e , p e 7!i ha . s -a u a d m in is tra t 15
m ă su ri, in s o lite d e o rg a n iz a re a p ă şu -
n a tid u i ra ţio n a l, v o r c o n trib u i la s p o ­ t d in D e va şi ai că m in u lu i cu ltu ra l
rire a c o n s id e ra b ilă a p ro d u c ţie i de
m asă verd e, fa p t cc va p e rm ite o bună
liră n ire a a n im a te lo r p c p e rio a d a de
p ă ş u n a t.
N. TOADER
corespondent
a fruntaşilor în producţie, ori a unor
acţiuni specifice pentru tineret, a Ţi­
nui simpozion ori a unui montaj lite­
rar, dacă se cerea sprijinul consi­
liului local al sindicatelor, al Comi­
tetului raional pentru cultură şi artă,
putea fi folosită, într-o simbătă sau
duminică, chiar sala de spectacole a
Casei raionale de cultură. Ba mai
mult, în acest caz, formaţiile artisti­
ce ale Casei raionale de cultură ori
alte formaţii artistice ale întreprin­
derilor din oraş puteau fi invitate să
prezinte mecanizatorilor — şi cu si­
guranţă că acestea nu nr fi refuzat
— programe artistice atractive. Rău
este însă faptul că după paravanul
lipsei de spaţiu, tovarăşii din comi­
tetul sindicatului de la S.M.T. Orăş­
tie încearcă să ascundă de fapt lip­
sa de preocupare în această direc­
ţie, lipsa de răspundere.
S.M.T. Orăştie are pe teren, la
muncile agricole de primăvară, 30
de brigăzi ale mecanizatorilor. Aces­
tea depun eforturi pentru îndeplini­
rea planului, pentru, prestarea unor
lucrări de calitate, muncesc cu însu­
fleţire alături de colectivişti pentru
DRUMUL SOCIALISMULUI y Nr. 2580
CUPA R .PJ?. LA FOTBAL
L S. Cugir — Minerul Lupani 4-2 (1-0)
Miercuri a avut loc la Cugir în­ min. 62 prin Băluliu. In continuare,
tâlnirea de fotbal între echipele A . S. spectatorii asiştă la faze frumoase
Cugir şi Minerul Lupeni, contînd
pentru „Cupa R.P.R.“ In primele se­ create mai ales de către localnici;
cunde de joc ITalasz d eja gazde ajun­ Dominarea lor este materializată în
ge în careu şi înscrie. Din acest mo­ min. 82, cînd Mihai este pe punctul
ment aşistăm la o luptă dîrză pentru de a înscrie, însă Staudt do la oaspeţi
victorie. Ambele echipe atacă dez­ vrând, să degajeze înscrie în propria
lănţuit, însă se ratează multe ocazii. poartă.
La reluare gazdele au o perioadă A arbitrat bine Gb. Osiac (Timi­
de dominare, însă ratează. Egalarea şoara). Au jucat formaţiile :
survine în min. 50 cînd Băluţiu pro­
fită de o ezitare a portarului Sădi şi A. S. Cugir: Sădi — Czalco, Tîr-
înscrie. Nu trece decît un minut şi năveanu, Dinea — Muntean, Dumi­
Mihai de la gazde înscrie spectacu­ tru — Focşa, Szekely, ITalasz, Cse-
los. Metalurgiştii presează şi reuşesc gezi (Burtea), Mihai.
ca în min. 57 să concretizeze din nou,
luînd conducerea cu scorul de 3 -1 , Minerul Lupeni: Sziklai — Staudt,
prin golul înscris de Szekely. Oaspe­ Costin, Izghireanu — Sz&ke, Dan II,
ţii atacă şi reduc din handicap în Cotroază, Ion C. Ion (Nicolau), Sima
II, Băluţiu, Drăgoi,
M. VlLCEANU
corespondent
/% E N D A
(TlcuLia Miinchausen — cinematogra­
ful „Al. Sahia" ; Divorţ italian
13 APRILIE 1963 — cinematograful „7 Noiem­
b rie "; ALBA I U L I A : Pentru
Programul 1 : 5,07 Muzică inter­ un zîmbet senin — cinemato­
pretată de fanfară; 5,40 Melodii graful „Victoria" ; Străzile au
populare ; 6,07 Muzică uşoară; 6,20 amintiri — cinematograful „23
Emisiunea pentru sa te; 6,30 Cîn- August" ; SEBEŞ : Contele dc
tece din folclorul nou şi jocuri Monte Cristo — seria Il-a ¦—
populare; 7,10 Valsuri; 7,30 Sfa­ cinematograful „Progresul" ;
tul medicului; 7,45 Marşuri spor- Soţul soţiei sale — cinemato­
, tiv e ; 8,08 Muzică uşoară interpre­ graful „M. S a d o v e a n u " ;
tată la diferite instrumente ; 9,00 ORĂŞTIE : Strada Mezinului j
Roza vînturilor; 9,25 Muzică popu­ — cinematograful „V. Roai-
lară romînească şi a minorităţilor tă" ; Bufonul regelui — cine­
Peniiu cultivarea celor 25 ha. cu legume, colectiviştii din Vinţul naţionale ; 10,15 Cîntece pentru cei matograful „Flacăra" ; HA­
de Jos, raionul Alba, se preocupă cu grijă de producerea răsadurilor
necesare. mici; 11,35 Muzică populară in­ ŢEG : Vară romantică — ci­
In fo to : Legumicultoarele Para schiva Oprea şi Marioara Cîmpeanu terpretată de Cristina Speriosu şi nematograful „ P o p u l a i'“ ;
îngrijind răsadurile de roşii.
Dumitru Potoroacă; 12,20 In săli şi BRAD : Preşedintele centru
pe stadioane; 12,30 Muzică uşoară înaintaş — cinematograful
, romînească; 14,00 Muzică uşoară „St. roşie" • LONEA : Hamlet
cerută de ascultători; 14,30 Din fol­ — cinematograful „Minerul" ; ]
V eşti b m c . a . c . lă s a u clorul popoarelor; 16,00 Formaţii TEIUŞ : Zece mii de scrisori
de muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte — cinematograful „V. Roai-
Moscova; 16,45 Cînlă orchestra an­ lă" ; ZLATNA : Cînd vine dra­
In a ceste z ile m e m b rii G .A .C . d in s a lu l L ă sa u , ra io n u l Ilia , d esfă şoa ră samblului focloric al Stalului popu­ gostea — cinematograful
o v ie a c tiv ita te la p la n ta tu l p o m ilo r, la g ră d in a d e le g u m e sau în cîm p , lar al Capitalei; 18,20 Program mu­ „Muncitorul" ; IL IA : Focuri
m u n cesc cu d eoseb ită în s u fle ţire la rid ic a re a c o n s tru c ţiilo r z o o te h n ice p la ­ zical pentru fruntaşi în producţie în munţi — cinematograful
n ific a te , p e n tru c o le c ta re a d e fie r v e c h i e le . la tă c île v a a sp ecte în le g ă ­ din industrie şi agricullură; 19,00 „Gh. Doja" ; APOLDUL DE
tu ră cu m u n ca lo r, cu re z u lta te le ce Ic o b ţin . Scrisori din ţară; 19,30 Muzică de SUS : Planeta furtunilor — ci­
dans; 20,15 Cîntă Maria Tănase; nematograful „23 August".
20,30 Muzică de dans; 21,25 Muzi-
In noua Sivadă arat adine şi însămânţat, ceea i că populară cerută de ascultători. 05a b ţin
ce constituie, alături de celelal­
Potrivit planului de produc­ te măsuri ce se vor lua, garan­ @ in em a meteo-mloq,ie
ţie, în primăvara aceasta gospo­ ţia unor recolte bogate.
dăria noastră avea ca sarcină 13 A P R IL IE 1963 PENTRU 24 ORE
să planteze pomi fructiferi pe N od consîrucfîi DEVA : Şapte dădace — ci­
3 ha. Mobilizaţi de către orga­ nematograful „Patria“ ; Cînd Vreme schimbătoare cu cerul
nizaţia de partid şi consiliul de In vederea adăpostirii anima­ copacii erau mari — cinema­ mai mult uoros. Temperatura in
conducere al G.A.C. colectiviştii lelor şi a păsărilor, colectiviştii tograful „F. Sîrbu“ ; HUNE­ uşoară creştere: minimele între 3
au reuşit să înfăptuiască cu suc­ au construit recent o maternita­ DOARA : Şapte dădace — ci­ şi 8 grade, iar maximele între 14
ces acest obiectiv. Pînă în urmă te pentru scroafe, o puierniţă nematograful „Victoria“ ; SI- şi 22 grade. Vor cădea precipitaţii
cu cîteva zile ei au săpat toate pentru 1.000 pui şi au început M ERIA : Partea ta de vină — sub fonnă de averse, însoţite dc
gropile şi au plantat pe întrea­ lucrările de prelungire cu încă descărcări electrice. Vînt potrivit
ga suprafaţă meri din soiurile 15 m. a grajdului pentru \ite. cinematograful „I. Pintilie" ; cu intensificări din sud-vest.
Bauman şi Ionathan. S-au terminat lucrările de con­ PETROŞANI : Baronul de
strucţie a pătulu.lui pentru po­
La acţiunea de plantare s-au rumb şi a unei remize pentru V A V ,V M % V .V .% V .V / A V .W A W .% V V A W A V A V V Y ,
evidenţiat colectiviştii Ioan Be- atelajele proprietate obştească.
luş, Yiorel Oprean, Gbeorghc TEATRUL UE STAT DE PĂRUŞI ALBA ÎULIA
Vasiu, Simbrie Bujoran etc. M uncă patriotică
AM UIŢĂ
La grădin a de legum e Dornici să contribuie la apro­ ţinerea unui concurs în ziua de
vizionarea oţelăriilor hunedorene
Pentru început gospodăria cu cit mai mult fier vechi, co­ 22 aprilie 1963, orele 10
noastră va cultiva legume şi lectiviştii noştri, mobilizaţi de
zarzavaturi pe 3 ha. In scopul către organizaţia de partid, au PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR FOSTURI:
asigurării necesarului de răsadu­ iniţiat o acţiune de strângere
ri, 87 m.p. de răsadniţe au fost prin muncă patriotică a fierului ° un post actor clasa a II-a
semănate cu ardei gras, gogoşari vechi. In numai două zile ei e un post actor clasa a IlI-a
şi varză timpurie. Bine îngriji­ au strîns şi predat cooperativei ° un post actor clasa a IV-a
te, răsadurile s-au dezvoltat vi­ din localitate 3.200 kg. fier ve­
guros urrnînd ca în aceste zile chi C E I C A R E D O R E SC S Ă P A R T IC IP E V O R T R IM IT E P ÎN Ă
să fie repicate şi plantate în
cîmp. In acest scop terenul des­ IOSIF V. L A D A T A C O N C U R S U L U I U R M Ă T O A R E L E ’A C T E : y
tinat grădinii de legume a fost brigadier de cîmp
— cerere de în scriere;
Atitudini ce lasă de dorit — certificat de studii; 4
— autobiografie.
L ••/—>t—'i—»j—>r , V « V * W BV BV 8V uW ..V ,.V ,»% V V .V aV a W a V n V BW aV V ,A V 1,BnV
t In fie c a re d u m in ică , pe scen ele ca d re d id a ctice d e la Ş co a la d e S 1
1
L c ă m in e lo r c u ltu ra le , ale c lu b u rilo r, a n i d in S în la n d rc i, cu m s în t O co ş ! Concurs „ P R O N O S P O R T “ suplimentari
î1
•L s e d e s f ă ş o a r ă î n t r e c e r i p a s i o n a n t e S a lo m ia , C riş o n A le x a n d ru , T u ­
i
L în tre a rtiş tii a m a to ri d e la oraşe n a rii S te la etc. N u n u m a i în ziu a
I
L şi sale. con cu rs u lu i, d a r şi în p e rio a d a 1 !n a ia ră d e concursul Pronospori obişnuif, în \
I \
L 7I n z iu a d e a p rilie a avu t lo c p re m e rg ă to a re , e le n u s-a u ob osit 1 această săpfăm înă puiefî participa şi la
1
r şi la S în la n d rc i, ora şu l re g io n a l să d ea o m in ă d e a ju to r a r tiş tilo r concursul suplimentar U. E. F. A.
t D eva , o în tre ce re asem ănă toa re, o r ­
a m a to ri. 7 o v . C riş a n A le x a n d ru ,
t g a n iza tă în c a d ru l c e lu i d c -a l V I I - d ir ijo r u l c o ru lu i, d eşi în ziu a c o n ­
t lc(i con cu rs o l a rtiş tilo r a m a to ri.
t S -a u p rezen ta t la con cu rs fo rm a ­ cu rs u lu i a fo s t la S în ta n d re i, în
lo c să se o c u p e d e fo r m a ţia d e c o r,
LL l i i d e c o r ş i d e d a n s u r i, s-a o cu p a i de s tu p ii p e rs on a li pe } !D eci p articip anţii p o t b e n e fic ia d e do uă!
c a re -i are în g ră d in a ş c o lii de S ]
b rig ă z i a n i.
]
t a rtis tice de a g ita ţie , orch estra A s e m e n e a a t i t u d in i c a a c e le a 'de 1 p r e m ii s p e c i a l e d e 5 0 . 0 0 0 lei. j
m a i sus v o r tre b u i lic h id a te . 1
L p o p u la ră şi s o liş tii v o c a li ai C ă ­ 1 i Sîmbatâ, 13 aprilie, ultima zi pentru depunerea |
proi. VIORE1. AR1MESCU 1 i
[ m in u lu i cu ltu ra l „ P e to fi S â n d o r“ secretar al Comitetului pentru 1 buletinelor la ambele concursuri I
cultură şi artă al oraşului i
1
regional Deva 1
l d in S in ta n d re i. 1
1 f i r y 1 y 1 > / « 1 y f \ l \ 1y 1 y f y f < 1 1— J y—
L D a că la bun a reu şită a acestu i •)
L con cu rs ş i-a u adus o c o n trib u ţie sub­
L sta n ţia lă n u m eroşi în v ă ţă to ri şi p ro fe ­
L s o ri, tiu a ce la ş i l u c i i l-a u fă cu t u n e le
r
’.__t <__ t .__ r <_____ / .__t .__ t<__ fy--7«----- / >--1y-- / '--/ >--
chinale fruntaşilor din brigăzi, să
includă în textele brigăzilor artistice
de agitafie existente în localităţile
respective probleme legate de viaţa
asigurarea unor producţii sporite de şi munca mecanizatorilor.
cereale. Nu numai la S.M.T. Orăş­
tie ci şi la sediile acestor brigăzi, la Sa mai ridică o problemă. La
locul lor de muncă, este necesară o S.M.T Orăştie nu există nici un fel
vie activitate cultural-educativă. Ce de formaţie artistică, nici măcar bri­
face comitetul sindicatului din acest gadă artistică de agitaţie, deşi este
punct de vedere pentru mecanizatorii cunoscut caracterul mobilizator, efi­
plecaţi pe teren ? Au fost trimise de cienta acestui gen de formaţie artis­
tică. Aceasta, prin conţinutul texte­
la biblioteca S.M.T.-ului pînă în pre­ lor interpretate, ar putea prezenta
reuşite spectacole la brigăzi, care să
zent doar... trei biblioteci mobile. sprijine mecanizatorii în muncile a-
Aici poartă o vină şi responsabilul gricole. Numai că, şi pentru înfiinţa­
bibliotecii, tov. Vasile Ursii, care nu rea acestei formaţii atît de necesare,
trebuie lăsate la o parte motivările
acordă alenlia cuvenită acestei ac­ de tot soiul şi trecut la acţiune.
ţiuni. Se pune, desigur, întrebarea:
In rîndul macanizalorilor trebuie
ce se poate face pentru aceşti meca­ desfăşurată o muncă cultural-educati­
nizatori în afara trimiterii unor cărţi vă bogată în conţinut, rodnică, la
în biblioteci mobile? Lucrurile se pre­ nivelul sarcinilor actuale. Pentru a-
zintă astfel. Cele treizeci de brigăzi
ceasta este necesar ca organizaţia de
au sediile în sate, iar acestea, în ma­
joritate, au cămine culhirale. Comi­ partid de la S.M.T. Orăştie să în­
tetul sindicalului trebuia să ia din
timp legătura cu conducerile cami drume şi să controleze mai mult
nolor culturale, să le pună în curent munca pe care o desfăşoară în aceas­
cu problemele cele mai actuale ce-i
frămîntă pe mecanizatori şi să !¦? so­ tă direclie comitetul sindicatului, să
licite, acordîndu-le tot sprijinul pen­
tru aceasta, să organizeze săptămânal ia măsurile cele mai potrivite pen­
activităţi cultural-educative pentru tru ca locul plîngărelii, al pasivită­
mecanizatori, programe artist’ce în-
ţii, să-l ia o muncă susţinută, bine
orientată, care să-şi arate in scurt
timp roadele.
V. CH1Ş