Page 39 - 1963-04

"Ni/ 2580
Convorbirea recapitulativă ce a a- dezbaterea mai aprofundată a acestei
vut loc la cursul seral anul I de la teme.
G.A.C. Bîrcea Mică, a dovedit că
cei mai mulţi cursanţi au reuşit să-şi făşurarea convorbirii recapitulative
însuşească temele predate în cursul este faptul că atit propagandistul cit
anului de învăţămînt. Problemele teo­ şi cursanţii s-au mărginit doar să
retice puse in discuţie au fost bine discute aceste probleme aşa cum le-
lămurite. Dintre răspunsurile mai bune au învăţat din manual, fără să le le­
desprindem pe cele ale cursaniilor Es- ge de munca practică, de activitatea
tera Pripoană, Sigismund Cara, lo- ce se desfăşoară în gospodăria colec­
sif Oană, Maria Ghilea, Alexandru tivă. Vorbind despre importanta în­
Cara şi Pavel Nagy, care au luat cheierii colectivizării agricultorii,
deseori cuvînttil şi au cunoscut do­ cursanţii n-au arătat ce însemnătate
cumentele partidu­
lui nostru referi­
toare la temele ce în ch ide re a anului din sat lucrează pă-
le-au dezbătut. de sfudiu în învăţăm ântul
Aşa de exemplu,
din răspunsul dat de p s riid la sate
de tov. Eslera Pri­
poană la capitolul
„Politica P.M.R. de întărire a alianţei
clasei muncitoare cu ţărănimea mun­
citoare.— Terminarea colectivizării a-
griculturii“, s-a desprins ideea că
partidul nostru călăuzi'ndu-sj după în­
văţătura marxist-1 eninistă a conside­
rat alianţa clasei muncitoare cu ţă­
rănimea muncitoare o forţă socială,
capabilă să doboare puterea claselor
exploatatoare şi să asigure victoria
revoluţiei socialiste. După ce a tra­
tat această problemă, cursanta a vor­
bit despre marile transformări revolu­
ţionare care au avut loc în tara
noastră, subliniind importanta docu­
mentelor elaborate la plenara C.C. al
P.M.R. din 3-5 martie 1949 care an
avut un rol holărîtor in ridicarea pe
o treaptă mai înaltă a alianţei mun-
citoreşti-ţărăneşli şi în asigurarea
victoriei socialismului la sate. Cu a-
ceeaşi competenţă a fost arătată de
către tov. E. Pripoană importanta
încheierii colectivizării agriculturii,
vorbind în acelaşi timp despre sar­
cinile ce izvorăsc din documentele
sesiunii extraordinare a Marii Adu­
nări Naţionale din 1962. Tot la acest creşterea fondului de bază şi deci, la
capitol, s-au făcut completări de că­ consolidarea econom ico-or ganiza lori­
tre cursanţii Alexandru Cara, Maria că a gospodăriei colective.
Ghilea, Iosif Oană care au ajutat la
La magazinul textil din Deva au apărut noi modele de primăvară.
IN FOTOGRAFIE: cîteva din noile modele expuse în vitrina magazinului sînt admirate
de vizitatori.
La Te li ac există posibi
de a se lucra m ai bine. m ai c s p 3
( Urmare din l>ug. l-n)
lificării muncitorilor. Dar şi acest lu­ bază din cadrul unor sectoare ca Pă­
cru nu se face în cele mai bune con-
diţiuni. In sectorul transporturi, da­
torită nivelului scăzut de cunoştinţe
profesionale ale unor conducători
auto, nu sînt folosite pe deplin ton­
te mijloacele de transport.
Pentru rezolvarea unor probleme
legate de îndeplinirea planului de
producţie conducerea exploatării a e-
laborat un plan de măsuri tehnico-
organizalorice. Dar simpla întocmire
a planului, fără o preocupare perma­
nentă pentru îndeplinirea măsurilor
elaborate şi fără o perseverentă
muncă organizatorică şi un control
eficace, nu a dat rezultate. Aşa se
explică faptul că din cele 2 0 mă­
suri tehnico-organizalorice prevăzu­
te a fi aplicate în trimestrul I pen­
tru a contribui la realizarea preve­
derilor planului de producţie, au fost
realizate doar cinci. Pentru aseme­
nea neajunsuri o mare răspundere
poartă şi conducerea Trustului mi­
nier Deva care n-a exercitat un con­
trol minuţios, eficace, n-a dovedit
exigentă fată de organizarea şi des­
făşurarea activităţii economice de ia
mina Teliuc.
Sarcini de seamă
ale organîzafieî de partid
Organizaţia de partid din această
exploatare cuprinde un mare număr
de oameni. In fiecare sector lucrea­
ză zeci şi chiar sute de comunişti.
Mulţi dintre aceştia au devenit la
locurile lor de muncă organizatori
de nădejde în lupta pentru înfăp­
tuirea- sarcinilor de plan, pentru res­
pectarea disciplinei in producţie,
Ceea ce constituie negativ in des­
are faptul că toii
ţăranii muncitori
mintul in comun,
cu mijloace meca­
nizate, folosesc ce­
le mai avansate
metode de lucru. treburilor secţiei. Se prezintă
Au fost probleme la care era ab­
solută nevoie să se facă referiri con­
crete asupra activităţii din gospodă­
ria colectivă ceea ce ar fi contribuit
la o înţelegere mai aprofundată a
temelor discutate. Bunăoară, cînd s-a
discutat despre „Sarcinile trasate de
Congresul al Ill-lea al P.M.R. cu pri­
vire la dezvoltarea agriculturii socia­
liste şi creşterea producţiei agricole
vegetale şi animale. — Consolidarea c-
conomico-organizalorică a gospodării­
lor colective“ nu s-au arătat sarci­
nile concrete ca revin G.A.C. din
Bîrcea Mică, în ceea ce priveşte spo­
rirea producţiei de pe suprafeţele
cultivate cu griu şi porumb. Mult
s-a discutat şi despre căile care duc
spre întărirea economico-organizalo-
rică a G.A.C. Dar, nu s-a vorbit des­
pre ramurile de producţie care se
dezvoltă în gospodăria colectivă în
care lucrează cursanţii. Or, acest lu­
cru se impunea deoarece în G.A.C.
Bîrcea Mică, pe lingă sporirea conti­
nuă a producţiei de cereale, se pune
accent pe dezvoltarea sectorului zoo­
tehnic, măririi producţiei plantelor
tehnice şi legumelor, ceea ce con­
tribuie la sporirea veniturilor, la
S. CERBU
pentru introducerea şi extinderea ex­
perienţei înaintate. Organizaţiile de
durea oraşului cunosc toate aspec­
tele de la locuri] 2 de muncă respec­
tive, luptă pentru lichidarea neajunsu­
rilor, pentru continua îmbunătăţire a
activităţii economice. Multe organiza­
ţii îşi aduc din plin contribuţia la
rezolvarea color mai complicate pro­
bleme. Ele îşi exercită cu multă com­
petentă şi exigentă drepturile ce le
au de a controla şi îndruma activi­
tatea economică.
Sint însă aici şi uncie organizaţii
de bază care nu se achită cu toată
răspunderea de soluţionarea proble­
melor ce le ridică sarcinile de pro­
ducţie, nu desfăşoară o activitate vie
de organizare şi antrenare a masa-
lor largi de oameni ai muncii la
înfăptuirea planurilor economice. In
sectoarele I şi Ii mulţi dintre mem­
brii şi. candidaţii de partid nu au
nici un fel de sarcini din partea or­
ganizaţiilor de bază. In organizaţia de
bază do la investiţii se întocmesc pla­
nuri, dar penlru a căror îndeplinire
nu se mai acţionează. In sectorul de
transporturi aulo, organizaţia de ba­
ză nu-şi exercită încă în suficientă
măsură influenta sa asupra bunei
organizări şi desfăşurări a activilă
tii economice. In rindul conducăto­
rilor auto se mai intilnesc oameni
cara încalcă disciplina în muncă fără
a se crea împotriva lor o opinie de
masă.
Unele organizaţii de bază nu se
stiăduiesc să întărească răspunderea
C36'relor economice, inginerilor şi
tehnicienilor pentru îndeplinirea sar­
cinilor cc le revin. Tn sectorul II,
din această cauză, asistenţa tehnică
ia loaul de muncă nu se ridică întot­
deauna la nivelul sarcinilor şi atri­
Grijă faţă de propunerii«
oamenilor m uncii
Consfătuirea de producţie con­
stituie una din căile principale
prin care masele de muncitori
îşi aduc contribuţia la buna or­
ganizare a muncii, a întrecerii
socialiste şi îmbunătăţirea con­
diţiilor de lucru. De aceea, ele
trebuie pregătite temeinic şi
cu deosebită grijă. Este necesar
ca oamenii să ştie din timp ce
se discută, să fie îndrumaţi şi
încurajaţi pentru a veni cu cit
mai multe propuneri. Referatele
ce se prezintă trebuie să fie bine
documentate şi să explice oame­
nilor cit mai pe înţeles cauzele
care au influenţat nerealizarea
sau depăşirea sarcinilor de plan.
Altfel, consfătuirile vor fi seci,
formale, şi nu-şi vor atinge sco­
pul. Dar, iată, pe scurt, cum se
procedează la secţia noastră.
Conducerea secţiei, în colabo­
rare cu comitetul sindical de
secţie, pregăteşte cu cel puţin 5
zile înainte referatul de bază,
care se prezintă în consfătuire.
In el sînt cuprinse detailat defi­
cienţele ce s-au manifestat în
procesul de producţie în perioa­
da scursă de la consfătuirea pre­
cedentă, cauzele lor şi măsurile
ce trebuie aplicate pentru a le
lichida. De asemenea, se pre­
zintă o scurtă informare asupra
felului în care au fost aplicate
propunerile făcute de către mun­
citori în consfătuirea anterioară.
In cazul cînd unele din propu­
neri n-au prins viaţă, se arată
precis de ce şi cine-i vinovat. In
felul acesta, oamenii, se simt a-
tra.şi pe deplin la conducerea
apoi şi o informare cu rezulta­
tele obţinute în întrecerea so­
cialistă în luna respectivă.
Faptul că referatele prezentate
sînt bine documentate şi expli­
că pe larg cauzele unor deficien­
ţe ce se manifestă în procesul
de producţie, fac ca oamenii
să-şi dea bine seama de starea de
lucruri din secţie şi să poată
veni cu cele mai eficace pro­
puneri. Spre exemplu, la consfă­
l'»to: 1. TE11F.K
buţiilor stabilite pentru personalul
tehnico-inyineresc.
Lipsuri mari există şi în activitatea
Comitatului de partid, In cursul aces­
tui an, comitetul de partid n-a dove­
dit preocupare permanentă pentru
dezvoltarea progresului tehnic, creş­
terea productivităţii muncii şi înde­
plinirea cu succes a sarcinilor de pro­
ducţie. Deşi în cadrul exploatării a
existat şi există o rămînere în urmă
a îndeplinirii planului de investiţii,
comitetul de partid nu a analizat
aceste aspecte pentru a stabili ope-
rativ măsurile care să ducă la lichi­
darea lipsurilor. Comitetul dc partid
exercita un control sporadic, neorga­
nizat, fără a iace o analiză aprofun­
dată a cauzelor care determină ne­
realizarea pianului de producţie intr-
eu sector sau altul. Organizaţiile de
bază nu sînt îndrumate să pătrundă
mai adine în economia şi organiza­
rea producţiei, să-şi intensifice mun­
ca organizatorică şi politică de ma­
să in mulurile minerilor. In aduna­
rea activului de partid s-a subliniat
pe bună dreptate că unele organiza­
ţii de partid nu-şi concentrează loa-
tă atenţia asupra unor probleme ne-
rezolvaU, asupra lipsurilor în mun­
că, în verigile rămase în urmă, mai
ales în ce priveşte planul de investiţii
şi organizarea transportului auto.
Slab a exercitat comitetul de partid
şi controlul asupra activităţii cadre­
lor de conducere ale exploatării. Tov.
Ion Zalia, şeful exploatării, şi Ioan
Humă, inginerul şef, folosesc uneori
un sistem defDctuos de lucru. Ei nu
au fost ajutati să-şi îmbunătăţească
activitatea şi să întărească, simţul
de răspundere în munca ce li s-a
încredinţai. Comitetului de partid i s-a
cerut să lucreze în viitor mai mult
cu cadrele de conducere pentru a le
ajuta; să desfăşoare o muncă vie cu
DRUMUL SOCIALISMULUI IJAG. 3
tuirea ce a avut loc la începutul
anului, s-a arătat că una din
greutăţi o constituie îngheţarea
cărbunelui în turnuri. Pentru re­
medierea acestui neajuns, mais­
trul Iosif Crăciun a propus în­
călzirea şuberelor de alimentare
a maşinilor cu. gaz de cocs. A-
plicarca propunerii lui a dat re­
zultate cît se poate de bune.
In consfătuirea următoare s-a
insistat asupra unor deficienţe
în funcţionarea agregatelor şi a-
baterilor de la disciplina muncii.
Mecanicul Vasile Andrei a pro­
pus cu această ocazie înlocuirea
tălpii la maşina de şarjare nr.
3. Talpa veche, fiind uzată, pro­
ducea trepidaţii şi nesiguranţă
în timpul lucrului. Influenţa
deci, în rău, atît cantitatea, cît şi
calitatea producţiei. Mecanicul
Roman Botă a venit cu propune­
rea de a se extinde montarea
unor rulmenţi pentru şpănuirea
vanelor la maşinile de compri­
mat. Durata de comprimare s-a
redus astfel simţitor. Tot atun­
ci, muncitorul Nicolae Tanulis,
a făcut propunerea să se anali­
zeze operativ, în grupele sindi­ Brigada condusă de Dioni sic Marton de la sectorul I B al minei Lupeni a extras peste
cale, toate abaterile de la disci­
plina muncii. planul primului trimestru al anului 500 tone cărbune.
IN FOTOGRAFIE: un schimb al brigăzii la intrarea în şut.
Propuneri importante s-au fă­
cut şi în consfătuirea din luna
martie. Printre altele, s-a propus POŞTA REDACŢIEI
schimbarea grătarelor de la
rampa nr. 1, schimbarea jugu­
lui la ciurul de discuri, centra­
rea colectorului la bateriile nr. Tov. M. ŢIC — Boz, raionul Tov. IOAN SIM ANDI — Pe- Tov. V IR G IN IA BĂLAN —
3 şi 1 şi altele. Toate au adus o Ilia. Intr-una din scrisorile tri­ trila. In corespondenţa dv. in­ C u gir: Aveţi calităţi în direcţia
contribuţie preţioasă la mai buna mise redacţiei ne-aţi relatat as­ titulată „Fruntaşi în întrecere" reportajului. Cel pe care ni. l-aţi
desfăşurare a procesului de pro­ pecte din adunarea organizaţiei nu aţi arătat decît faptul că trimis (Cugirul —- nou peisaj)
ducţie. de bază de la gospodăria colec­ schimbul de care vorbiţi şi-a — nu întruneşte însă. condiţiile
De menţionat că în cursul a- tivă din Boz în care s-a analizat depăşit angajamentul luat în pentru a fi publicat. Şi iată de
întrecere şi astfel a devenit ce : tocmai tema pe care v-aţi.
cestui an în consfătuirile de pro­ stadiul pregătirilor campaniei schimb fruntaş pe luna martie. propus să o trataţi a-ţi negli­
Numai această relatare nu e
ducţie ale secţiei noastre au fost de primăvară şi s-au stabilit suficientă pentru ca scrisoarea
dv. să fie publicată. In cazul de
făcute circa 40 de propuneri. măsuri pentru buna ei desfăşu­ faţă era necesar să arătaţi în jat-o. Descrieţi în mai bine de
ce au constat angajamentele, trei sferturi din reportaj natu­
Marea lor majoritate au fost a- rare. Vă rugăm să ne scrieţi cum a reuşit să le îndeplineas­
că, ce metode s-au folosit, cum
plicate întocmai. Şi, pentru a se despre felul cum se înfăptuiesc a fost organizată munca, cum a ra şi trecutul oraşului şi cle-abia
reuşit acest schimb să obţină
ajunge aici, comitetul sindical aceste măsuri, cum acţionează cele mai bune rezultate. în cîteva rînduri — şi acestea
de secţie a urmărit îndeaproape, organizaţia dc partid pentru a- Titlul dc „Fruntaş în întrece­ doar informativ — vorbiţi des­
rea socialistă" se acordă de că­
clecadal, felul în care sînt res­ sigurarea succesului, pentru fo­ tre organizaţiile sindicale numai pre prezentul oraşului. V
acelora care şi-au menţinut titlul
pectate termenele prevăzute in losirea tuturor posibilităţilor e- de „Evidenţiat în întrecerea so­
planurile de măsuri ce s-au a- xislente ţinînd cont că comu­ cialistă" lună de lună. Titlul de
doptat la sfârşitul fiecărei cons­ niştii de aici şi-au luat angaja­ secţie sau sector evidenţiat în
mentul să mobilizeze toţi colec­ întrecerea socialistă se acordă
la încheierea trimestrului. Cînd Otel electric mult
vreţi să popularizaţi pe cei evi­
fătuiri. Apoi, pentru ca şi mun­ tiviştii pentru a termina primii denţiaţi luaţi legătura cu orga­ (şi de bună calitate
nele sindicale.
citorii să aibă această posibili­ pe raion lucrările ce se cer făcute 9 In anul trecut, nu se pu­
IOAN CRIŞAN — Petroşani.
tate, măsurile incluse în planuri în campania agricolă de primă­ Articolul dv. cu privire la trans­ tem spune prea multe lu­
s-au trecut de fiecare dată pc un vară. portul auto, spre deosebire de cruri bune despre schimbul
tabel şi s-au afişat la loc vizibil. alte materiale trimise redacţiei, nr. 1 de la oţelăria electrică
Tov. ROMAN POIENARU — are un caracter general. In a- a C. S. Hunedoara. Chiar dacă
Orăştie. Ştirea dv. cu privire la ccst articol dv. vorbiţi despre îşi îndeplinea planul, el era
toate problemele, fapt care nu totuşi în urma celorlalte
In felul acesta, ori de cîte ori încheierea anului de studiu în v-a permis să analizaţi nici una schimburi. La dezbaterea ci-
profund, fdeilc pc caic le expu­ , irelor de plan pe anul în curs.
s-a observat o delăsare, sau o învăţămîntul de partid din satul ne!; nu le susţineţi cu exemple. . s-au arătat şi deficienţele din
greutate în aplicarea lor, s-a pu­ Pri.caz fiind lipsită de date con­ Pentru viitor vă recomandăm să , activitatea acestui schimb :
tut interveni în timp util pen­ crete nu poate fi publicata. abordaţi o singură problemă şi I slabă organizare şi lipsă de
tru a fi lichidată. Este o meto­ Completată însă cu exemple să o dezbateţi amplu. Scrieţi în­ control in realizarea sarcini­
concrete de la convorbirile re­ deosebi din sectorul dv. de ac- lor.
I iritate, despre munca ceferişti­
dă care şi-a dovedit din plin e- capitulative, ca poale să apară. lor. De aici ne-aţi scris întot : In primul trimestru al a-
deauna materiale interesante, ceslui an schimbul nr. I dc la
ficacitatea. In acest scop vă rugăm să ne bogate în conţinut, frumoase. oţelăria electrică a C. S. Hu-
Ne interesează ce acţiuni între­
In fine, se poate spune pe scrieţi în ce măsură convorbiri­ prind ceferiştii pentru creşterea . nedoara a dat peste plan 139,1
le recapitulative caro au avut i tone oţel electric. Indicele de
productivităţii muncii, pentru : rebut a scăzut dc la 2,24 la
drept cjLx_vi.nl că grija pentru tra­ loc în cursurile şi cercurile dc realizarea de economii, metode­
ducerea în viaţă a propunerilor i studiu s-nu axat pe principalele le pe care le folosesc şi rezul­ sută, cit era angajamentul, la
tatele pe care le obţin. Scrieţi < 1,72 la sută. Aceste succese au
făcute de muncitori în consfă­ probleme din programa de în- cît mai multe materiale despre i făcut ca în lunile februarie şi
aceste probleme.
tuirile dc producţie a constituit văţămînt, dacă dezbaterile au martie schimbul nr. 1 să în­
unul din factorii principali care contribuit la adîncirea cunoştin­ registreze cele mai frumoase
au condus la îmbunătăţirea re­ ţelor cursanţilor şi i-n mobilizat . succese pe secţie.
zultatelor obţinute de colectivul la înfăptuirea sarcinilor ce le
revin ele. Seriindu-ne desoro La consfătuirea de producţie
din 3 aprilie a.c. s-a arătat că
secţiei noastre in ultimul timp. contribuţia cursanţilor la dez- cele mai bune rezultate au
Nu încape îndoială că procedind i baterea temelor nuleţi arăta fe­ fost obţinute de topitorii
la fel si pc viilor, vom ajunge lul cum propagandiştii care au Hristos Cocnaris şi Florean
sii recuperăm in întregime rănnî- condus aceste convorbiri i-au în- Haiduc.
d'umat pe cursanţi în aprofun­
N. AVRAMESCU
ncrca în urmă i să ne îndepli­ darea problemelor discutate, corespondent
nim aşa cum se cuvine angaja­ cum au fost leeale aceste nro-
mentele ce ni le-am luat în în­ bleme de realităţile din gospo­
trecerea socialistă. dăria colectivă, de locul lor de
muncă, dacă i a ajutat pentru a
GHEORGHE I A7.AU desprinde ce trebuie făcut pen­
preşedintele comitetului sindical tru ca în viilor activitatea eco­
de sertic la cocseria C. S. nomică şi viaţa de partid să
Hunedoara se îmbunătăţească.
line trebuie să-şi aducă organizaţii­ întrecerii socialiste, îmbunătăţirea ac- suri : accelerarea ritmului de lucrări
le de masă. In ultimul timp condu­ tivităţii cultural-educative, condiţiilor da pregătire a unor noi rezerve şi
cerea şi îndrumarea politică a aceâ- de viaţă ale muncitorilor. panouri mineralizate iu orizonturile
tora de către organizaţiile'de bază 100 şi 140 — subteran şi orizontul
oamenii. Munca de partid este îna­ P.M.R. s-a îmbunătăţii intr-o oareca­ La Teliuc lucrează peste 600 de VI — carieră, întocmirea unor gra­
inte de toate munca cu oamenii ca­ tineri uteraişli. Pentru creşterea şi e- fice de execuţie defalcate pe luni, or­
re lucrează nemijlocit penlru intap- re măsură. In conducerea organiza­ ducarea lor cele mai multe organi­ ganizarea unor brigăzi de înaintare
luirea sarcinilor de producţie. Obii- ţiilor de masă au fost repartizaţi să zaţii U.T'.M. au depus o muncă in­ rapidă conduse de către cei mai buni
.gatia fiecărei organizaţii de bază cs- muncească un mare număr de mem­ tensă. Mulţi tineri sini fruntaşi sau mineri, folosirea din plin a utilajelor
12 să dezvolte iniţiativa creatoare a bri şi candidaţi de partid. Organi­ lucrează pa lingă fruntaşi în produc­ miniere de mare productivitate, co­
muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­ zaţiile de masă îşi întocmesc planuri ţie de la care învaţă cum să mun­ relarea operaţiilor de extracţie cu ce­
rilor, s-o îndrume spre valorificarea de muncă, ţin şedinţe, discută diver­ cească mai bine. Paralel cu îndru­ le da rambleere, îmbunătăţirea acti­
din plin a rezervelor ce incă nu sînt se probleme de viată etc. marea şi controlul asupra activităţii vităţii de calificare, şi ridlra-rs- a ca­
folosite. Organizaţiile de partid au din producţie, organizaţiile U.T.M. so lificării minerilor, îmbunătăţirea con­
datoria să antreneze şi să se spri­ Pe lingă uneia succese dobîndite interesează de modul cum se com­ trolului şi a îndrumării tehnice din
jine în activitatea lor economică in activitatea organizaţiilor de masă, portă tinerii în viata particulară. partea- maiştrilor şi inginerilor, in­
mult mai mult pe activul fără de la şedinţele activului comitetului de tr-ajutorarea brigăzilor rămase în ur­
partid, s-au scos în evidentă şi li­ Concluziile ce se desprind dpi con­ mă cu îndeplinirea sarcinilor de plan,
partid. Organizaţiile de bază vor tre­ nele lipsuri. Analizîndu-se aclivitalea trolul efectuat dovedesc că aici sporirea exigenţei- pentru calitatea
bui să desfăşoare o muncă multila­ organizaţiei sindicale s-a arătat că există însă mari posibilităţi de îm­ minereului livrat furnaliştilor etc.
terală, să ajute oamenii nu numai aceasta nu s-a preocupat îndeajuns bunătăţire a muncii de educaţie ce Organizaţiilor de partid le revine
in domeniul producţiei ci şi in afa­ de ridicarea nivelului consfătuirilor trebuie desfăşurată în rindul tine­ sar-ina să exercite im control mai
ra ei ,* sâ-i sprijine la învăîămînl, de producţie, nu a făcut din acestea retului. Nu toate organizaţiile U.T.M, exigent asupra realizării propriilor
in organizarea vieţii, să acorde aju­ o pîrghie importantă de participare se străduiesc să creeze tineretului hotărîri, îmbunătăţirea muncii lor cu
tor permanent celor care înlîmpină mijloacele pentru folosirea timpului activul fără de partid pentru elabo­
greutăţi. Acest lucru cere să se cu­ a muncitorilor la conducerea pro­ lor liber în modul cel mai util. In rarea unor măsuri practica menite să
noască munca şi viaţa oamenilor, să ducţiei, un mijloc eficace de control prezent, în activitatea cultural-edu- înlăture greutăţile intîmpinate, ridi­
se lucreze cu fiecare in parte, cu exercitat zi de zi. Organizaţia sindi­ cativă sint cuprinşi putini tineri. carea nivelului muncii de organizare
întregul colectiv. cală a fost criticată şi pentru insu­ Puţine acţiuni întreprind orga­ şi a-1 muncii politico do masă, al în­
ficientă preocupare fată de organi­ nizaţiile U.T.Vf. pentru a ţine la tăririi rolului de avangardă al co­
In acelaşi timp, este de datoria zarea şi desfăşurarea întrecerii so­ curent tinerii cu evenimentele din muniştilor.
Comitetului orăşenesc de partid Hu­ tară şi de peste hotare, de a-i edu­
nedoara de a sprijini mai mult Co­ cialiste. Numărul brigăzilor care şi-au ca in spiritul dragostei pentru pro­ In lupta pentru îndeplinirea sarci­
mit tul do partid şi organizaţiile de luat angajamente concrete şi parti­ fesiunea ce şi-au ales-o. De aceea nilor de plan, organizaţiile de masă,
bază de la această exploatare pentru cipă la întrecere este destul de mic. organizaţiilor de tineret li se cere ca îndrumate de către organizaţiile de
a-şi perfecţiona stilul şi metodele de Experienţa înaintată a unor' munci­ in viilor să-şi îmbunătăţească activi- partid, vor trebui să folosească cu
conducere, pentru a îmbina în mo­ tori fruntaşi se extinde în mod ne- tatna, să organizeze sub îndrumarea mai multă pricepere toate metodele
dul cel mai just munca politică cu satisfăcălor. Agitaţia vizuală penlru organizaţiilor de partid, largi acţiuni muncii de masă: consfătuiri, dezba­
cea economică, să-şi îmbunătăţească popularizarea succeselor şi criticarea cultural-educative, să se preocupe de terea în colectiv, a unor probleme
controlul asupra îndeplinirii hotărâri­ lipsurilor este încă slab folosită. U- ridicarea nivelului profesional, de privind îndeplinirea sarcinilor de
lor, să so intereseze de felul cum nele organizaţii sindicale nu luptă comportarea tinerilor în producţie, în
sint mobilizate masele do oameni ai hotărit împotriva unor atitudini îna­ familie şi societate. Se înţelege că plan şi a disciplinei în producţie,
muncii penlru îndeplinirea sarcinilor poiata. Tn cadrul exploatării mai sînt toat; acestea nu se vor realiza de la
de plan. oameni care lipsesc nemotivat de la sine. La fiecare pas, în fiecare ac­ schimburi de experienţă, conferinţe
serviciu, nu o comportare incorectă
A c tiv ita te a ţiune trebuie'să se facă mai mult sim­ etc.
în producţie şi societate.
organizaţiilor de masă ţită munca fiecărei organizaţii de ti­ Aceste sarcini se vor puica realiza*
Pentru îmbunătăţirea activităţii de neret.
să fie la un nivel mai ridica? numai dacă organizaţia de* partid, or­
viilor, organizaţiilor sindicale trebuie k
O contribuţie de seamă* la reali­ ganizaţiile de masă, cadrele de condu­
să li se acorde un ajutor practic, să La exploatarea minieră Teliuc, ră-
zarea. sarcinilor ce stau în faţa co­ cere ale aceslei exploatări se vor
fie îndrumate zi de zi asupra rezol­ minerea in urmă a îndeplinirii pla­
lectivului de muncă de la E. M. Te- strădui să dezvolte prin ţoale mij­
vării principalelor sarcini. Organi­ nului de investiţii, a sarcinilor de ex­
loacele activitatea şi iniţiativa co­
zaţiile de bază vor trebui să-şi inten­ tracţie a minereului în unele sectoa­
muniştilor, a tuturor oamenilor mun­
sifice controlul asupra activităţii or­ re, trebuie recuperată.
cii, vor sprijini cu temeinicie tot ceea
ganizaţiilor sindicala, să urmărească In scopul lichidării neajunsurilor
ce este nou, pozitiv, toate eforturile
cum sînt înfăptuite sarcinile ce aces­ existenţe se Impuse luarea unor mă­
colectivului îndreptate spi*2 îndepli­
tea le au în buna organizare şi des­
nirea s&rcJaiJor ce le revin.
făşurare a consfătuirilor de producţie,