Page 4 - 1963-04
P. 4
PAG. 4
DRUMUL’ SOCIALISM' . Nt. : s 7 i
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * U LTIM ELE ST
.TIMELE ŞTIRI
Trátamele pentri dezarmare Hotărlrile Congresului latino-american glia corner
dL la fascia ;S.S. tfreseşfe
da solidaritate cu Cuba ¦iu infsres
GENEVA 1 — De la trimisul special
Agerpres, C. Benga: nuă însă să insiste asupra discutării RIO DE JANEIRO 31 (Agerpres). — „Apelul către popoarele Amerlcll‘ lui John M a j j e r
unor elemente de detaliu privind con In seara de 30 martie şl-a Încheiat adoptat in unanimitate cheamă la u-
La 1 aprilie a avut loc la Palatul trolul, care în lipsa unul acord de lucrările Congresul latino-american de nirea eforturilor pentru apărarea M o s coda
Naţiunilor din Geneva cea de-a 116-a principiu nu înseamnă altceva decit solidaritate cu Cuba. Congresul a a- dreptului Cubei la independenţă, pen
şedinţă a 'Comitetului celor 18 state pierdere de timp. El a arătat în doptat un „A pel către popoarele A- tru dejucarea planurilor Imperialişti J (Agerpres).
pentru dezarmare, prezidată de d-na încheiere că argumentele, aşa-zî- mericii“ şi a hotărît instituirea unul lor Îndreptate Împotriva „Insulei li J o i a iosit la Moscova
Mirdal (Suedia), in cadrul căreia au se ştiinţifice, ale S.U.A. în fa comitet continental de Solidarität a cu bertăţii". L nf şedinţele Camerei de
lost discutate probleme reieritoare la voarea unul număr mare de in Cuba. Congresul a hotăxit de aseme !mpovietice din Londra,
Încetarea experienţelor nucleare. specţii la faţa locului sint ne- nea, organizarea intre 19 şi 26 apri Noi, reprezentanţii popoarelor de
Întemeiate. pe continentul latino-american, se
Reprezentantul R. P. Polone M. spune în apel, ne-am întrunit aici
Blusztajn, a arătat printre altele că nu In problema sistemului de con
mărul mare de inspecţii la faţa lo trol pe care il preconizează pute lie şi 15 şl 30 iulie 1963 a unor ma în statul Rio de Janeiro, pentru a tanj| SruP de reprezen-
cului cerut de puterile occidentale rile occidentale — problemă tratată de nifestaţii de solidaritate cu Cuba in discuta măsurile urgente care trebuie ceri f cercurilor de aja-
pentru a se verifica îndeplinirea a- S. Ţarapkin şl alţi delegaţi — se ţările din America Latină şi în lumea .Întreprinse în toate ţările în spriji
cordului de încetare a experienţelor mai poate obiecta şi din alt Întreagă. Cel de-al doilea congres la nul Cubei, în apărarea eî, pentru a jjirita n ie .
nucleare, nu are. un fundament ştiin punct de vedere. Astfel, în şe tino-american de solidaritate cu Cuba nu admite amestecul străin în trebu
ţific ci are Ia bază motive de ordin dinţa trecută a Comitetului ce se va ţine, potrivit holăririlor adopta rile interne ala Cubei. Este necesar pondidec^arai unu' cores-
politic. Acceptarea numărului de in lor 18, răspunzînd unor afirmaţii ne te, la o dată sare va fi stabilită ulte să se folosească toate formele de ac bucurîje* T ASS că este
specţii cerut de puterile occidentale clare ale reprezentantului Italici, Ca- tru a'1 ta Moscova pen-
tinuan dezvoltarea in con-
Sintemui anglo-sovielic.
ar duce la o serioasă Îngrădire a su vallelti, privitoare la organul de con rior. ţiune pentru a se împiedica un alac ne întis Jofln Mayer, să Pe şantierul de construcţiei Combinatului metalurgic de
veranităţii statelor. Propunerile de trol al dezarmării, reprezentantul ţă împotriva Cubei, o blocadă împotriva
compromis făcute de Uniunea Sovie rii noastre, George Macovescu, şeful M a rele m itin g el, şi orice Încercări de a o izola. discute , Care ar Aori să la Kremikovţi, R.P. Bulgaria.
tică, a arătat reprezentantul polonez, delegaţiei R. P. Romine, a subli din M a ia n sa s Chemăm la luptă pentru triumful ce cornerlid'cme^e dezvoltării In apropiere de Sofia se cortruieşte această mare întreprin
creează reale posibilităţi pentru în niat : „Viitoarele noastre aranja rerilor legitime ale poporului cuban glia conl1e noast•re-. Irn Aa n__ -
cheierea unul acord privind interzice, mente cu privire Ia dezarmare tre H A V A N A 1 (Agerpres). cuprinse In „cele cinci puncte" pre viu vi fgR.S.S. trezeşte dere metalurgică care urmează ă producă în anul 1965 1,4 mi
rea experienţelor nucleare. buie să se bazeze pe principiile Car In seara zilei de 30 martie in o- zentate de Fidel Castro. Chemăm la se poatej 't lucru este cit lioane tone de oţel şi un miliovde tone de laminate, iar în
tei O.N.U. şi în nici un caz pe prin raşul Matansas — capitala provinciei luptă pentru restabilirea şi menţine tem mul\eoarece noi sîn- anul 1980 — cinci milioane dttone de oţel.
Reprezentantul S.U.A., Stelle, a in cipiile unui organ internaţional cu ca cu acelaşi nume — a avut loc un rea relaţiilor diplomatice cu această ni le !{?drfurile pe care
sistat din nou asupra discutării deta racter supranaţional care ar limita su mare miting Ia care au participat republică frăţească din Marea Carai IN F O T O : Secţia cocso-chnică a Combinatului în curs
liilor de ordin tehnic privind contro veranitatea statelor. Aş fi foarte re zeci de mii de oameni ai muncii bilor. sperăm cSea Sovietică şi
lul şi numărul mare de inspecţii la cunoscător, dacă reprezentantul Ita pentru a afirma voinţa lor neclintită de construcţie.
faţa locului. El a prezentat un memo liei, ar putea să ne explice dacă el de a apăra cuceririle revoluţionare, că de ace'i°as*re se bucu-
randum In care este repetată poziţia se pronunţă pentru principiile Cartel încrederea lor nelimitată in Parti In mehclela!c in U.R.S.S. Â fluat sfîrşit gsţva
puterilor occidentale în problema în O.N.U. sau dacă se pronunţă pentru dul Unic al Revoluţiei Socialiste şi
cetării experienţelor cu arma nu noi organe internaţionale care ar ig în guvernul revoluţionar. comerţul s}?er a spus că clisa York
cleară. nora şl ar limita principiile suvera In faţa participanţilor Ia miting, dezvolte cuc Poate să se
nităţii statelor".
Convocarea unei mari n taţii NEW YORK 1 (Agerpres). — le va fi majorat salariul şl va fi re-
Reprezentanţii Angliei şi Italiei au pentru pace la Pa
Agenţla France Presse relatează că dusă lnlr-o oarecare măsură săplămî-
duminică a luat sfîrşit cea mal lungă na de lucru. In contractul tipografi-
Semlon Ţarapkin, şelul delegaţiei şi cea mai costisitoare grevă a tipo- lor slnt prevăzute anumite garanţi
sovietice, a arătat că din dorinţa do
a urni din loc tratativele Uniunea So susţinut poziţia S.U.A. în problema in a luat cuvîntul Fidel Caslro, care PARIS 1 (Agerpres). grafilor şi altor muncitori de la zia-; împotriva concedierilor, ca urmare a
vietică a manifestat bunăvoinţă accep- Din iniţiativa Mişcării pentru Pace rele din New York. Pentru primai introducerii automatizării. Zinconrn-
ttnd un număr de inspecţii la faţa lo terzicerii experienţelor cu arma nu a demascat planul perfid al duşma din Franţa a fost convocată pentru Andre Sou gene- oară după 114 zile ziarele newyor-i fii şi stereotipiştii vor avea o săplă-
cului. Elementele de control cu care luna mai la Paris o mare manifes ral al Consicretf r
Uniunea Sovietică s-a declarat de cleară. nilor Cubei de a transforma provin taţie In favoarea păcii. Este vorba
acord sînt pe deplin suficiente pentru a de o mare adunare, denumită „Sta
asigura funcţionarea unui tratat pri Şefui delegaţiei R. P. Bulgaria, Ta- cia Matansas într-o bază de activi cli din Fran?"al al 1ă: keze au putut apare duminică seara, mină de concediu iu plus. Greviştii au
vind încetarea experienţelor nuclea rabanov, a arătat că înainte de a se tate contrarevoluţionară. Primul mi tele generale pentru dezarmare“ , care
re. S.U.A., a spus Ţarapkin, conti- discuta elementele de natură tehni nistru a informat că guvernul re va avea loc la 19 mai In capitala „L'Humanité Î at zi?rulul Adunarea generală a membrilor Sin- obtinut' de o m e n e a , satisfacerea re-
că privind controlul, este necesar să voluţionar a mobilizat forţele necesa Franţei, şi la care vor participa mii r _ , . _ , vendicărilor cu priviră la acelari tor-
se realizeze o înţelegere privind nu* re care au lichidat fn decurs de în care a sublu? “ t« rYm
de delegaţi din Întreaga ţară, re- dicatului zincografilor - ultimul sin- men dc valflbilUate a conlractelor in
30 de zile toate bandele principale prezentind păturile cele mal largi agenuenri,alepe pet.notţ.ri.r,uel„ ”es3te° d°er
mărul inspecţiilor anuale la faţa lo* ¦ ce au acţionat în provincie. In vil ale opiniei publice. De pe acum au dezarmarea sim,si,deră că dicat care a participat la grevă — a cheiate de diferite sindicate aie lu-
loc în diferite regiuni ale ţării, int«îtusăl epoca aprobat condiţiile contractului elabo crătorilor din presă cu editorii. Aceas
adunări şi manifestaţii în cadrul noastre şi lupte rat In cadrul tratativelor dintre re ta înseamnă că pe viitor, la elabora
prezentanţii acestui sindicat şl edito rea prevederilor noilor contracte, toti
u lu i, | torul apropiat, a spus el, această pentru a-1 obţinază elabo- rii de ziare. lucrătorii de la ziarele din New York
vor avea posibilitatea de a se ridica
Următoarea şedinţă plenară a Corni provincie va fi curăţată în întregime rată In comun. Ca şl ceilalţi lucrători de la ziarele tn front unit in sprijinul revendică
totului va avea Ioc miercuri 3 aprilie. de bandiţii contrarevoluţionari. Andre Souquii ondamnat
Fidel Castro şl-a exprimat convin politica cursei îi nucleare
din New York, zincografii au obţinut rilor lor.
gerea fermă că oamenii muncii din
Greva mânerilor francezi provincia Matansas vor ţine şî mal cărora membri ai sindicatelor, foştt promovată de g francez. | satisfacerea unor revendicări. Astfel, După cum se şti», marea grevă a ti
în a doua luna sus steagul revoluţiei socialiste. A- combatanţi, reprezentante ale orga pografilor a început la 8 decembrie
ceste cuvinte ale primului minis nizaţiilor de femei, tineri, intelec A ta c u rL rio a s e a |e p a rtiz a n ilo r anul trecut cind tipografii de Ia pa
tru au fost lntlmpinale cu ovaţii tuali, aleg reprezentanţii lor pen tru dintre principalele ziare din New
prelungite. tru această manifestare,. York au încetat lucrul. Apoi s-au ală
PARIS 1 (Agerpres). — la 50 pînă Ia 100 persoane. In com (e tn a m u l de sud turat grevei tipografii de la alte 5
„Greva celor peste 200.000 de mi ponenţa pichetelor se află şi nume Poziţia guvernului S . U . A . faţă de atacurile SAIGON 1 (Ager) doi ofiţeri, au fost ucişi, 18 au ziare, precum şi alte categorii de
neri ffâncezi a intrat luni în cea de a roase femei, După cum transral^ ţjpj, fost răniţi şi 4 sînt daţi dispăruţi. muncitori. Aproape 20.000 de munci
doua lună de la declanşarea ei fără contrarevoluţionarilor cubani împotriva o companie de s o l. - a Partizanii au capturat 5 posturi de tori au părăsit tipografiile, pnrali-
nici o perspectivă de reglementare" „In timp ce continuă greva mine navelor sovietice căzut la 30 martie busca. radio de campanie şi armament va zînd astfel activitatea celor mai mari
— scrie agenţia France Presse. rilor, subliniază corespondentul agen
ţiei Reuter, în Franţa Începe o nouă NEW YORK 1 (Agerpres). — eu serviciul pazei de coastă şl ad dă organizată de p« su(j. loros. ziare din New York.
Faţă de manevrele autorităţilor de săptămînă de nelinişte socială şl se La 30 martie Departamentul de Stat ministraţia vamală Îşi intensifică cer- Potrivit agenţiei, săptămînă trecu Greva a provocat patronilor ziare
tergiversare a tratativelor cu repre prevăd noi greve surpriză de aver şi Ministerul Justiţiei din S.U.A. au ¦cetările". vietnamezi în a p ro p li^ ^ ,)
zentanţii greviştilor, cele trei mari tisment in reţele de gaz şl electrici dat publicităţii o declaraţie comună în tă partizanii au întreprins de ase lor pierderi evaluate la peste 200 de
centrale sindicale franceze au dat pu tate". Luni dimineaţa salariaţii socie legătură cu poziţia guvernului S.U.A. In declaraţie se dau asigurări că Phan-Thlet şi a fost In menea, în regiunile de la sud de milioane de dolari. Pe de altă parte,
blicităţii un comunicat în care reîn tăţii de autobuze din Paris, care re fată de atacurile banditeşti ale con se vor lua toate măsurile necesare cursul bătăliei care u a- Saigon o serie de atacuri împotriva lipsa ziaralor şl a reclamelor pe caro
noiesc consemnul de grevă şi subli vendică majorarea salariilor, au de ţi arevoluţionarilor cubani împotriva pentru ea „asemenea atacuri să nu fie cest prilej 28 de dieri^jy Ie conţin a provocat Întreprinderi
navelor sovietice. săvîrşite, conduse şi echipate de pe trupelor dlemlstc. lor comerciale,' Restaurantelor, cine-,
niază că încercările autorităţilor de clarat grevă. Ca urmare a grevei In această declaraţie guvernul ame teritoriul S.U.A.“ . Totodată in decla matografelor ete., pierderi care se ri
transporturile din Paris şi suburbii rican susţine că el „nu sprijină aceste raţie se exprimă din nou simpatia O vi;:o m p ro m iţă to a re dică la zeci de milioane de dolari.
a-î constrînge pe muncitori să reia au fost aproape în întregime parali atacuri si nu le încurajează". Depar guvernului american fată de contra
zate. De asemenea continuă „saptă- tamentul de Stat şi Ministerul Jus revoluţionarii cubani şi înţelegerea LAGOS 1 (Agerpres). are drept la ospitalitate, arată au-j După cum relatează agen|iile de
lucrul vor eşua şi pe viitor. mîna de luptă" a muncitorilor de la tiţiei, referindu-se ia „informaţii pre scopurilor acestor atacuri piratereşti. In legătură cu vizita ria torul articolului. presă, patronii principalelor ziare in
gaz şi electricitate. liminare“ , declară că atacurile pirate a generalului Mobutu, B a0. tenţionează să satisfacă unele din re
In centrele regiunii miniere din reşti ale contrarevoluţionarilor cubani In realitate această afirmaţie lasă mentatorul pentru probler\G, Lumumba, scrie Boia Ige, trăieşte vendicările tipografilor nu pe seama
Lupta revendicativă a peste 50.000 asupra navelor sovietice „nu au fost liberă posibilitatea unor noi atacuri litică externă al ziarulu5n in inimile africanilor. Eroii slnt ne. profiturilor uriaşe pe care le reali
nordul Franţei, continuă să aibă loc de metalurgişîi de Ia şantierele na săvîrsite de pe teritoriul Statelor U- provocatoare ale trădătorilor poporu „Sunday Express“ , scrie la|e pieritori. zează, ci pe seama cititorilor. A stfil,
vale de pe coasta Atlanticului a nite“ . „Cu toate acestea, se spune lui cuban, deşi la sfîrşitul declaraţiei că invitaţia adresată lui direcţiile ziarelor „N ew York Times"
mitinguri In cadrul cărora conducăto fost încununată de succes. Ei au ob tn continuare în declaraţie, Biroul fe autorii ei spun că nu vor „tolera ase compromis Nigeria în ocl^ Generalul marionetă Mobutu, scrii şi „New York Herald Tribune“ au a-
ţinut prelungirea duratei concediului deral de investigaţii şi serviciul de menea acţiuni care pot provoca con- nuntat sporirea preţului ziarelor.
rii sindicali îşi afirmă hotărîrea de tramăsuri cu folosirea armelor, a că progresiste şi ai Întregii li comentatorul în încheiere, este ui
ror greutata vor trebui să o suporte
a continua acţiunea de grevă pînă la care şi-a mînjit mîinile, om periculos şi toti cei care il dis
gele marelui Patrice Lumr^ preţuiesc pe asasini şi complicii lo:
la satisfacerea revendicărilor juste
ale minerilor. li vor spune : „Cară-te acasă l‘\
Hotărîrea fermă a greviştilor de a
lupta pînă la capăt a făcut necesare
noi măsuri organizatorice. Luni di
mineaţa numărul membrilor pichete plătit. imigrare $i naturalizare în colaborare forţele armate ale Statelor Unite".
lor care staţionează la Intrarea in Scurte ş tir i ® Scurte ştiri ® Scurte ştiri Lovitura sfat mîîifară în Guatemala
mine şl care de obicei erau formate
dtn cinci sau zece persoane a crescut geCrpIrUeDs)AD__DE GUATEMALA soci-at,ed. P_ress anunţa că* ea s-a sol.d.ct. că „guvernul va respecta acordurile
.... cu doi morţi şi doi răniţi, Internaţionale şl se va angaja în mod
Pian de dezvoltare HELSINKI. — La 30 şi 31 martie noscuta activistă a P.C. din S.U.A., ACCRA. — După cum transmite smit ră ] \ T C T - 3 f pres In cadrul unei conferinţe de presă solemn să prevină instaurarea vreu
a avut loc la Helsinki plenara Comi Iîlizabeth Gurley Flynn, cu ocazia corespondentul din Acera al agen avnt I 3 î Dli r *e j n UatC1 t'nu,ă de Enrique Peralta Azurdia, ci- nui regim comunist“ . Această decla
economică a Ghanei tetului Central al Partidului ’ Comu apariţiei cărţii sale „Povestire des ţiei Reuter in Ghana se va forma raţie confirmă faptul că Guatemala
nist din Finlanda. După cum rela pre Aidermaslon“ în care ea descrie o comisie pentru energia atomică. S rtn iÎ" ° T t Stat m re a funcţia de preşedinte va continua să respecte angajamente
ACCRA 1 (Agerpres). tează ziarul „Kahsan Uuliset“ , în închisoarea federală pentru femei le luate de fostul preşedinte Ydigo
Guvernul Republicii Ghana a e- cadrul plenarei au fost examinate din Aldermaston (Virgina de vest) Această comisie, subordonată di sedintpl v r ° 3U e S Urnat p provizoriu, el a declarat că în cadril ras Fuentes faţă de monopolurile
laborat un plan septenal de dezvol problemele legate de pregătirea unde s-a aflat ca deţinută politică. rect preşedintelui Republicii Ghana, şedmtele Ydigoras Fuentes. O consti{uţiei „era imposibil să se sol.- nord-americane în legătură cu „Alian
tare a economiei tării. Potrivit nou Congresului al XlII-lea al partidului Kwame Nkrumah, va fi iniţiată în ţa pentru progres" şi cu alte planuri
lui plan, a cărui formă definitivă care se va deschide la 12 aprilie. Printre cei care au luat cuvîntul scopul folosirii paşnice a energiei ronstif3«3 Pu crea/ suspe. ţi0neze problemele grave care s-au
va fi aprobată ulterior, investiţiile cu acest prilej au fost nu numai co atomice in Ghana. ale acestora.
capitale de stat vor constitui baza BRASILIA. — După cum transmite munişti, ci şi persoane care deşi nu C,r ? . S,area e;iv it“ - Astfel explică noua juută mili- Ir. esenţă, noul regim militar uu
dezvoltării economice a ţării. agenţia France Presse, la 1 aprilie impărtăşese vederile politice ale lui VARŞOVIA. — Răspunzînd invita . - .. ‘ 3 nl ? f a P0' d*eî rinm'tară măsurile de mină iorle luate de
In plan se subliniază că Ghana în capitala Braziliei s-a anuntit o- ţiei preşedintelui Consiliului de Stat îace decit să continue şl mai făţiş po
„a ales forma socialistă ca obiectiv ficial că guvernul Braziliei a hotărît Flynn, au vorbit cu recunoştinţă al Republicii Populare Polone Alexan- rnnn ^ n311' 3 ^ l,a{ema,ei' Iarfapt împotriva patrioţilor guatemalezi, litica reacţionară antipopulară dusă
al dezvoltării sale sociale şi econo să acorde viză de intrare în tară der Zavedzki, la 1 aprilie a sosit reporturile au fost închise. D ‘ pă cPum s.a Panunţlat; imediat după di; fostul preşedinte al Guatemalei.
mice“. In perioada de trecere la so fostului prim ministru al Franţei, despre importanta contribuţiei adusă la Varşovia într-o vizită oficială De altfel, Ydigoras Fuentes, care a
Georges Bidauit, una din căpeteniile preşedintele Mexicului Lopez Ma- "k lovitura de stat a fost decretată di- plecat cu un avion din Guatemala in
O.A.S. de această curajoasă femeie la lupta teos şi persoanele care îl însoţesc. Nicaragua în „exil", a declarat zia-
CIUDAD DE GUATEMALA 1 olvarca Congresului, a fost suspen- rtşliloi la sosirea în Nicaragua că
pentru o Americă mai bună. gerpres). — lată constituţia şi interzisă activitatea „schimbarea este bună pentru Gua
Referindu-se la lovitura de stat rarlidelor politice. După cum anunţă
Iitară, care a avut Ioc în noaptea ?entia United Prcss International,
31 marile in Guatemala, agenţia A area excePtionala proclamată în ţa-
___________ cu o săptămînă în urmă continuă
rămînă în vigoare, astfel incit
cialism, se arată în plan, economia Un purtător de cuvint al guver VR E M U R I N O I — TACTICA NOUA ip de 10 ore, intre ora 8 seara şi temala şi pentru America Centrală".
tării va rămîne mixtă, bazată atît nului brazilian a subliniat că Bi- ttmincaţa, cetăţenii guatemalezi nu In (ară a fost dezlănţuit un val de
pe sectorul de stat, cit şi pe cel dault „nu va primi dreptul de azil, dreptul să-şi părăsească locuin- arestări. Armata a ocupat clădirea
particular. In plan se acordă aten ci numai o viză obişnuită de in Cor.gresului şi sediile a două partide
ţia principală modernizării şi dez trare". î declaraţia dată publicităţii dc politice.
voltării agriculturii. Totodată în NEW YORK. — In seara zilei de t regim dictatorial, se subliniază Colonelul Enrique Peralta Azurdia
plan se acordă o alentie considera 29 martie sute de americani s-au l'nric]ue Peralta Azurdia,„va excr- are, de altfel, experienţă in reprima
bilă industrializării tării. întrunit pentru a sărbători pe cu funcţiile executive şi legislative", rea adversarilor politici. După cum
i guverna prin decret, tar garan- menţionează agenţia Associated Press,
conslituţionale vor răoiine sus- el'este acela care, în calitate de mi-
Lupte de stradă la Damasc ate „atita timp cit va ii necesar", nistru de război in perioada guvernă
ceea ce priveşte politica exter rii Iui Fuentes l-a ajutat pe acesta în
DAMASC 1 (Age/pies). nul regim al Iul Peralta declară tr-o serie de acţiuni antipopulare.
Agenţia United Press Internatio
nal tranrmite că luni dimineaţa au ţat hotărîrea Ministerului de Inter O n o u ă s e s iu n e o C o n s iliu lu i
izbucnit în diferite puncte ale capi ne al Siriei de a introduce în capi m in is te ria li a l P ie ţ e i c o m u n e
talei siriene ciocniri armate între tala ţării restricţii de circulaţie. A-
adepţi ai preşedintelui R.A.U., Nas- ceste restricţii sînt în vigoare 18 Iată cum a înfăţişat un caricaturist al revistei pragheze „Dikobraz“, conţinutul colonia tF.LLES 1 (Agerpres). occidental — Acordul general de
ser, care se pronunţă pentru reuni- din 24 de ore. Agenţia United Press lismului şi neocolonialismului. Lşi 2 aprilie are loc la Bru- tarife şi plăţi (G.A.T.T.).
ficarea imediată a Siriei cu Egip Internaţional subliniază că restric xe'; nouă sesiune a Consiliului
tul, şi adepţi ai partidului naţiona ţiile de circulaţie au caracter de m*dal al Pieţei comune, cu par- Sesiunea de la Bruxelles se des
list arab Baas. Agenţia France Pres stare excepţională şî - că oricine în făşoară, după aprecierile unanime,
se citează declaraţiile unor persoa calcă dispoziţiile autorităţilor poate miniştrilor de externe şi sub semnul contradicţiilor care
ne care au sosit Ia Beirut venind fi împuşcat pe loc. Poslul de radio ulturii din cele şase ţări persistă in urma eşecului încercă
din Damasc din care reiese că în Damasc a indicat, de asemenea, că menW ordinea de zi a discu- rilor de a obţine aderarea Angliei
capitala siriană au fost auzite vii printr-un decret al „Consiliului na Wl0!W ează problema spinoasă la Piaţa comună. Ministrul de ex
schimburi de focuri. Potrivit acestor ţional al revoluţiei" generalul Amin
persoane, la Damasc domneşte o El Hafez, ministrul de Interne, a a ,,dîrii“ producţiei agricole si terne ai Belgiei, Spaak, a şi făcut,
mare efervescenţă. fost numit guvernator militar gene desfai ţje produse agricole a
ral adjunct al ţării, fiind investit cu înainte de începerea sesiunii, decla
Postul de radio Damasc a anun toate puterile prevăzute de legea tăriloi;rnbr0i precum şi proble-
marţială. me ebiice legate de apropiata raţii în care recunoaşte „dificultă
ţile“ create de acest eşec în rela
sesiuni miniştrilor organismului ţiile dintre ţările membre.
R etel!, .1 «¦nilul..«,. . « . r l l . - , .. T « „ , .69, . * 75. T . „ pUW, „ „ „ p. , . TR
263.328 din 8 noiemhrî* (919. Tiptir^^eprindefe» p0ţijrra(iai ţ l Mal" - Deva.