Page 40 - 1963-04
P. 40
b
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI __ Mr. 2530
'SnaS^
Í2 a p r ilie — Zitaa c o s m o n a u tic ii
U L T IM E L E ŞTIRI D T IM E L E ŞTIRI
L .R . S. S. IN FRUNTEA
C U C E R IR II COSMOSULUI
La 72 aprilie se împlinesc doi ani de cină de pe aerodromul Baikonur din U.R.S.S. o gigantică rachetă „Despre Vladimir liici Lerainli Cuvînîarea fus Fiele! Casfro
de 20 milioane cai putere a ridicat in Cosmos pe primul cosmonaut din lume, cetăţeanul sovietic litri Gagarin.
In cinstea acestui mare eveniment care a deschis drumul pătrunderii omului in spaţiile ncsfirşile ale — O nouă culegere de amintiri — !a Congresul î n v ă ţ ă t o r i l o r dm Cuba
Universului, in Uniunea Sovietică se sărbătoreşte in fiecare an „Ziua cos monaulicii“. Ziua cosmonauticii sim
bolizează eforturile multor temerari ca re, in decursul veacurilor au adăugat, cu ghidul sau cu fapta, cite o treaptă M O S C O V A 11 ( A g e r p r e ş ). — T A S S trov, Elena Slasova, Mărgărită Fofa-
la scara cuceririi Cosmosului şi cins leşie in acelaşi timp pe bravii cosmo nauţi de azi, care au inaugurat cu tra n s m ite : nova şi alţii. HAVANA 11 (Agerpres). raibilor. Se poate presupune, a spus
priceperea şi curajul lor era cosmică. C u p r ile ju l a n iv e rs ă rii a 93 d e ani Materialele Induse tn noua culege
In seara de 1 0 aprilie, primul mi Fidel Castro, că şi guvernul S.U.A.
Această zi oferă un nou prilej de a trece in revistă ¦măreţele reali zări pe care ştiinţa şi tehnica sovie d e la n a ş te re a l u i V . I . L e m n , E d i re se referă la un cerc foarte larg de nistru al Cubei, Fidel Castro, a rostit va întreprinde, de asemenea, măsuri
tu r a d e S ta t p e n t r u l it e r a t u r ă p o li t ic ă probleme, care pun in lumină intere o amplă cuvintare in fata partici corespunzătoare împotriva acţiunilor
tică le-a obţinut în cucerirea Cosmo sului. d in M o s c o v a a p r e g ă t it c u le g e r e a d e sul manifestat de Lenin pentru ştiinţă panţilor la Congresul învăţătorilor, elementelor contrarevoluţionare.
a m i n t ir i „ D e s p r e V l a d i m i r l i i c i L e m n “ . şi literatură, indicaţiile lui tn proble adunaţi în sala marelui teatru „Cha înseamnă oare aceasta că imperia
Mergînd pe drumul luminat de ma cutat 64 de rotaţii, iar al doilea 48 rachete de peste două ori mai pu Im a lcă tu ire a c u le g e rii ş i-a u dat mele apărării, construcţiei economice plin“ din Havana. Analizind sarcinile liştii au renunţat Ia planurile lor de
rele Ţiolkovski, îndrumaţi şi spriji de rotaţii în jurul Pămintului şi au ternice şi probabil şi de două ori con cu rs u l v e c h ii b o lş e v ic i F io d o r Pe- şi culturale. în domeniul educării tinerei generaţii agresiune Împotriva Cubei? Deocam
niţi de partid şi de guvernul sovie aterizat aproape în acelaşi timp la mai sigure deGÎt cele aflate In arse în spiritul marxism-leninismului, Fi dată nu constatăm acest lucru, a
tic, savanţii sovietici au creat an locul stabilit, Cosmonautul Andrian nalul S.U.A. Cu acestea, ruşii au lă del Castro a arătat că fiecare revo spus Castro. Recent, preşedintele Ken
de an mijloacele necesare pentru a Nikolaev a condus nava cosmică sat în urmă în. repetate rinduri Q.N.U.. Critici aspre la adresa luţionar trebuie să-şi însuşească pro nedy s-a pronunţat pentru intrarea
lua cu asalt cerul. Din august 1933 timp de 95 de ore parcurgînd tn "ju S.U.A, tn cele mai semnificative ţe fund teoria şi practica marxist-lenî- contrarevoluţionarilor cubani în rin-
cînd a fost lansată prima rachetă cu rul globului peste 2.600.090 kilometri, luri ale cercetării spaţiului cosm ic: politicii rasiste din Africa de sud-vest nlstă, pentru a înţelege just fenome durile armatei S.U.A, Este oare vorba
motor cu combustibil lichid, a înce primul satelit, primul obiect făcut nele şi evenimentele sociale şi pentru de pregătirea lor în vederea unei agre
put cercetarea păturilor superioare iar Pavel Popovici a. parcurs aproa de mina omului care să scape din publice şi pregătirea alegerilor ge a lua hotărîrile necesare. siuni împotriva Cubei?
ale atmosferei şi culegerea de date pe 2.000.000 de kilometri tn 71 de cîmpul gravitaţional al Pămintului; nerali.
geofizice cu ajutorul rachetelor. Nu primul vehicul spaţial care a atins Analizind dezvoltarea revoluţiei In orice caz, a subliniat vorbitorul,
mai în timpul Anului Geofizic Inter ore. Cei doi cosmonauţi s-au menţi Luna; primul satelit care să fotogra NEW YORK 11 (Agerpres). In cuvintul său, N. Fedorenko, re cubane, Castro a subliniat că ea se se poate afirma că măsurile adoptate
national (1957—1958), Uniunea Sovie fieze fata invizibilă a Lunii; primul La 10 aprilie a avut loc o nouă şe prezentantul Uniunii Sovietice, a îndreaptă pe calea întăririi unităţii de Statele Unite în vederea preintim-
tică a lansat 175 rachete în acest nut la o distantă de 6 kilometri unul om în spaţiu si însfîrşit prima în dinţă a Comitetului special al O.N.U. condamnat din nou politica rasistă si a forţelor revoluţionare. Acum are pinării acţiunilor piraţilor constituie
scop. cercare încununată de succes de a pentru examinarea problemelor pri promovată de autorităţile sud-africa loc destrămarea şi fărimiţarea conti un pas pozitiv in direcţia micşorării
de altul, realizînd primul zbor cos plasa doi oameni ia o distantă ex vind aplicarea Declaraţiei O.N.U. ne în acest teritoriu. El a demascat, nuă a forţelor contrarevoluţionare riscului unei noi crize, a riscului a-
Anul 1957 aduce noi succese în trem de mică unul de altul, care să pentru acordarea independenlei ţări de asemenea, sprijinul primit de gu din afara Cubei. nui război. Ele înseamnă că noi am
dezvoltarea tehnicii rachetelor prin mic în grup şi prima legătură ' de înconjoare Pămîntul în nave cosmi lor şi popoarelor coloniale. obţinut traducerea in viaţă a unuia
lansarea de către Uniunea Sovietică ce separate". vernul lui Verwoerd din partea In prezent, imperialiştii slnt nevoiţi din cele cinci puncte. (Este vorba de
a unei rachete meteorologice cu radio şi televiziune între doi cos Reprezentantul Republicii Mali, să mediteze bine asupra acţiunilor cele cinci puncte formulate de Fidel
greutate utilă de 2 .2 0 0 kg. la 2 1 2 km. Referindu-se la programul următor Mamadou Traore, a propus ca cercurilor monopoliste americane, en lor, politica lor a încetat să mai co Castro in zilele crizei din octombrie
înălţime; experimentarea la 27 au monauţi tn zbor. . '’ da lansare a unui cosmonaut ameri O.N.U. să intervină în rezolvarea si incidă cu acţiunile nesăbuite ale con 1962 — n.r.) Nu încape îndoială, a
can. revista continuă : gleze, vest-germane şi altele şi a trarevoluţionarilor. subliniat el, că unica măsură posi
gust a primei rachete balistice inter Toţi piloţii cosmonauţi sovietici au tuaţiei din Africa de sud-vest, unde subliniat necesitatea luării unor mă bilă pe care ar putea-o întreprinde
continentale din lume şi în special zburat in spaţiul cosmic aproape 2 C0 „...Noi şintera încă foarte departe Referindu-se la reţinerea piraţilor guvernul S.U.A. pentru rezolvarea
prin lansarea la 4 octombrie a pri de ore, parcurgînd în total 5,366.793 de a-i ajunge pe ruşi. Nici zborul guvernul sud-african desfăşoară' o suri neînttrziate de către O.N.U. pen contrarevoluţionari tn regiunea insu crizei, Încă acuta, din Marea Carai
mului satelit artificial al Pămintului lui Schirra nu ne-a apropiat de pro tru a puna capăt actualei stări de lu lelor Bahamas de către autorităţile bilor, este Încetarea totală a acţiu
din lume (Sputnik-1) în greutate de lan., distantă echivalentă cu de 7 gramul nostru de explorare a Lunii ; cruntă teroare rasistă. El a propus, engleze, primul ministru cuban a nilor agresive împotriva patriei noas
83,6 kg. A urmat Ia 3 noiembrie al ori drumul Pămînt—Lună dus şi în în fapt cele 17 rotatii în jurul Pă de asemenea, examinarea situaţiei cruri din Africa de sud-vest. tre, împotriva revoluţiei noastre.
doilea satelit artificial al Pămintului tors. mintului propuse pentru a fi reali din Africa de sud-vest în Adunarea subliniat că aceste acţiuni au slujit
(Sputnik-2) in greutate de 508,3 kg. zate la începutul anului 1963 (in luna Au mai luat cuvintul delegaţii Etio cauza menţinerii păcii în bazinul Ca-
In perioada de Ia lansarea primu Generală a O.N.U. şi Consiliul de piei, Cambodgiei şi altor ţări, care
Securitate, propunînd în acelaşi timp
lui satelit artificial al Pămintului şi aplicarea următoarelor măsuri: în s-au pronunţat pentru aplicarea hotă-
pină acum, Uniunea Sovietică a lan
sat în spaţiul cosmic 32 sateliţi ar cetarea mandatului Republicii sud- rîrilor Adunării Generale a O.N.U.
tificiali, staţii automate interplane
tare, rachete şi nave cosmice, a căror
sarcină utilă totală este de ordinul
zecilor de mii da kilograme.
care a purtat in jurul globului pe Tehnica rachetelor şi folosirea aprilie — N.N.), nu fac decit să rea africane asupra acestui teritoriu, e- cu privire la instituirea unor sanc După întrevederile occidentale de ia Paris
căţeluşa Laika, iar in anii următori acestora pentru explorări cosmice a mintească că cosmonautul Gherman vacuarea tuturor forţelor militare ţiuni împotriva guvernului rasist sud- divergenţele persistă
alţi sateliţi şi apoi nave cosmice- fost dezvoltată şi de alte state, în Titov a realizat acelaşi lucru cu cel african, mergîndu-se pină la rupe
special de S.U.A. puţin 18 luni înainte“. sud-africane, eliberarea tuturor deţi
satelit din ce in ce mai grele. nuţilor politici, instituirea unei repre
Invingînd cea de a doua barieră Statele Unite ale Americii au lan Dar chiar preşedintele Kennedy zentante a O.N.U. în scopul menţi rea relaţiilor diplomatice şi econo PARIS II (Agerpres). — adeziunea Franţei, această adeziune
cosmică, rachetele sovietice au înce sat pînă acum diferite rachete şi sa atrăgea atenţia spunipd nu de mult nerii ordinei, asigurării serviciilor mice. O dezminţire oficială franceză nu se va referi decit la avioanele
put din anul 1959 să pătrundă in teliţi, precum şi nave cosmice cu om unor lăudăroşi c ă : „Oricine va în transmisă de agenţia France Presse cu baza în R.F.G. dotate cu focoa
spaţiul interplanetar, — Luna-1, de la bord. Primul satelit artificial al cerca să afirme că nu sîntem în urmă Ciocnire între poliţie şi patrioţi a răsturnat toate speculaţiile cores se nucleare sub control dublu. Dar
venind prima rachetă artificială a Pămintului a fost lansat de S.U.A. la va induce în eroare poporul ame in capitala Venezuelei pondenţilor americani de la Paris re partea franceză nu a luat nici o ho-
Soarelui, Luna-2 plasind pe Lună un 1 februarie 1958 şi cintăiea 13,9 ki rican“, iar de curînd. repetind ace feritoare la aşa-zisul acord la care tărire in această privinţă“.
fanion cu stema Uniunii Sovietice, lograme. s-ar fi ajuns în legătură cu crearea
Luna-3 fotografiind la 7 octombrie laşi lucru a spus că S.U.A. „se află unui comandament nuclear coordo In continuare, agenţia France Fres-
La 5 mai 1961 — aproape o lună în urma Uniunii Sovietice. se arată că reprezentanţii Franţei au
după zborul lui Gagarin — a fost
Rezultatele obţinute pină acum în
1959, din staţia automată interplane lansată in S.U.A. o rachetă balistică cercetările cosmosului îndreptăţesc de membri ai acestui front şi a des nat al N.A.T.O., în care ar fi urmat ascultat in ultimele zile explicaţiile
tară, partea invizibilă de pe Pămînt CARACAS 11 (Agerpres). — să fie incluse şi forţele nucleare
a Lunii, iar Luna-4 lansată de cu- franceze.
rind, adăugind noi date despre sa cu un om la bord (Shepardj, care a pe oameni să creadă că cele mai Agenţiile de presă anunţă noi cioc chis focul împotriva lor. date de miniştrii afacerilor externe
telitul Pămînlului. Rachetele sovie parcurs 483 de kilometri in 15 minu îndrăzneţe planuri vor puica fi rea niri între poliţia din Caracas şi Iată precizarea agenţiei France ai S.U.A. şi Angliei, fără să ajun
tice au început să pătrundă şi spre te avind o viteză de 8.108 km. pe lizate şi că eforturile depuse în în membri ai Frontului de eliberare na Cei din clădire s-au aparat şi apoi Presse : „Cercurile autorizate france gă insă la convingerea că este nece
Yenus, iar de la 1 noiembrie 1962 oră. Si zborul lui Grissom, de la 21 treaga lume în acest domeniu trebuie ţională din Venezuela. Potrivit agen s-au împrăştiat ieşind pe ferestre şi ze declară că in cadrul Consiliului sar să se creeze forla nucleară in
se îndreaptă spre Marte o staţle-au- iulie 1961, s-a desfăşurat in aceleaşi concentrate spre o colaborare fruc ţiei United Press International, în- pe acoperiş. Lupta a durat aproxi teraliată propusă de aceştia.
lomată interplanetară. condltiuni. tuoasă pusă in slujba scopurilor tr-o clădire, chiar în centrul Cara mativ 4 ore. Poliţia a cerut ajutorul Atlantic nu s-a luat nici o holărîre
casului, poliţia a descoperit un grup forţelor armate, astfel incit în car privitoare la crearea unei forte nu Atrage atenţia, de asemenea, tonul
Parcurgînd drumul etapelor fireşti In anul 1962 S.U.A. a lansat trei paşnice. . tierul in care a avut loc ciocnirea cleare a N.A.T.O. Nu se pune deci rezervat adoptat de ministrul aface
in cucerirea Cosmosului, Uniunea cosmonauţi In jurul Pămintului. se aiiau aproximativ 300 de soldaţi, rilor externe al Franţei, Couve de
Sovietică, după experienţa cu anima După numeroase amînări, la 20 fe ST. STREJA problema ca Franţa să adere la Murville, intr-o declaraţie radiotele
le şi alte fiinţe vii, trimise in nave bruarie a fest lansat John Glenn, care arestau orice trecător. Circu această aşa-zisă hotărîre. Dacă pro vizată joi în legătură cu ultimeie în
cosmice-satelit care au aterizat după care a făcut 3 rotaţii; la 24 mai „N e biswim tem einic laţia a fost oprită în acest cartier. iectul unei forte interaliate la care trevederi interoccidentale. El a ară-
programul stabilit, a păşit la trimi Scolt Carpenler tot 3 rotaţii, iar la ţin in mod deosebit aliaţii Franţei şi tat că s-au discutat probleme de in
terea omului in Cosmos, singurul ca 3 octombrie Walter Schirra a făcut pe s u ? sriorihaSea tehnicii Potrivit agenţiei United Press In în specia] Marea Britanic şi S.U.A., teres comun, fără a menţiona insă
pabil a culege cele mai preţioase 6 rotaţii în jurul Pămintului. Toţi ternational, forţele poliţieneşti şi tru va fi adoptat vreodată de N.A.T.O. că s-ar fi realizat vreun acord.
cosmonauţii americani au amerizat in - Convorbire cu cosmonauţii Gagarin .şi lit o o - pele au arestat în total 2 0 0 de per şi dacă el va avea nevoie de
condiţii destul de grele in ocean, soane. Mai mullc persoane au !ost Problema creării unei forte nu
rănite. cleare a N.A.T.O. a continuat să fie
date necesare ştiinţei. şi la mari distanţe de locul pre- discutată joi la Paris, insă fără par
Cinstea de a îndeplini această mă văzu t. MOSCOVA li (Agerpres). — continuat Iuri Gagarin. La drept Catastrofa submarinului nuclear american ticiparea Franţei. Ea a făcut obiec tul
reaţă misiune a revenit lui Iuri Ga S.U.A. an făcut şi ele mai multe unei conferinţe interamericane pre
garin, care la 12 aprilie 1961, cu încercări în zborul spre Lună, dar La 10 aprilie în orăşelul cosmo vorbind credem că aşa va fi, de „Thresher“ zidată de Dean Rusk şi cu participa
nava cosmică „Vostok-1 ", a parcurs fără rezultate. nauţilor a avut loc o convorbire oarece ne bizuim temeinic pe su rea principalilor reprezentant) diplo
în jurul globului peste 40.000 kilo Nava „Mariner-2“ trimisă tn spa la care au participat şi cosmonau perioritatea tehnicii sovietice. Dar WASHINGTON 11 (Agerpres). Iul Anderson, „acesta este un secret matici 'şl militari al S.U.A. la Paris,
metri in timp de 108 minute, cu o ţiul interplanetar a transmis o serie ţii Gagarin si Titov. Discutind cu clacă se va întimpla ca altcineva Agenţiile de presă anunţă că sub militar“, dar, potrivit declaraţiilor co S-a precizat, de asemenea, că in
viteză de circa 29.000 km. pe oră şi a do date impoitarile referitoare la pla corespondentul ziarului „Krasnaia să cucerească întiietalea, cinste marinul nuclear „Thresher" pe care mandamentului marinei, „presiunea cursul vizitei pe care o face la Pa
aterizat la punctul stabilit, pe teri neta Ventis. Zvezda“, piiobil cosmonaut iuri lui. Noi ne vom bucura sincer de îl consideră ca „cel mai rapid sub apei Ia acea adincime face imposi ris pentru a se intilni cu reprezen
toriul Uniunii Sovietice. Gagarin a sp u s: Ce ne aşteaptă victoria omului asupra forţelor marin de atac al flotei americane“ bilă salvarea chiar dacă submarinul tanţii permanenţi ai S.U.A. in Fran
Pe lingă sateliţii cu misiun. de te de acum înainte? Deocamdată, naturii“. şi care poale atinge cea mai mare a- ar fi rezistat forţei apei". ţa şi N.A.T.O., ministrul de război al
La 6-7 august 1961, Gherman Ti- lecomunicaţii şi meteorologie mare nu stelele. Probabil, că in primul dîncipie, „s-a pierdui" in apele Ocea S'.U.A., McNamara, nu va avea între
tov a făcut în jurul Pămintului 17 parte din cercetările americane pri tind, frumoasa Lună. Dacă intil- Iuri Gagarin a spus în conti nului Atlantic în timp ce efectua e- Agenţia U.P.I. arată că, fn cazul tn vederi cu oficialităţile franceze. După
rota Iii. parcurgînd cu nava cosmică vind spaţiul cosmic sînt îndreptate nirea cu ea va avea ioc curind, nuare că în aceste zile el şi co xerciţii de coborîre la mari adîncimi. care urmele do ulei găsite în Atlan cum se şlie, scopul călătoriei sale
Voslok-2, peste 700.000 kilometri în spre scopuri militare. nu putem spune. Principalul e ca legii săi învaţă şi se antrenează La bordul submarinului se aflau 129 tic provin de la submarin, fără în in Europa constă In punerea Ia punct
25 de ore şi 18 minute. ne vom intilul fără îndoială. Deo intens. de persoane. Potrivit declaraţiei a- doială că acesta poate fi considerat a planurilor de înarmare nucleară a
Făcînd un bilanţ al cercetărilor in camdată, căutăm căi, explorăm. miralului George Anderson, şeiul o- „cel mai îngrozitor dezastru din isto N.A.T.O.
După un an, Ia 11 august 1962, pă domeniul spaţiului cosmic şi în ace „Desigur, că pentru noi ar fi mai La ¦întrebarea care este părerea ria submarinelor“.
trunde tn spaţiul cosmic al treilea laşi timp o comparaţie intre rezul piăcut dacă primul care va ajun peraţiunilor navale al S.U.A., în cercu Aşadar, în ciuda previziunilor op
cosmonaut sovietic — Andrian Niko- tatele Uniunii Sovietice şi S.U.A., ge in Lună va fi un om sovietic, sa despre întrecerea cosmică paş rile maritime militare americane se Submarinul „Thresher“ era la prima timiste ale observatorilor politici
lacv — cu nava cosmică Vostolc-3, revista americană „Suturday Post“ unul din actualii mei tovarăşi, a nică cu americanii, Iuri Gagarin manifestă „pesimism“ in legătură cu sa cursă după ce revenise la baza americani, recentele întrevederi in-
iar peste o zl 1 se alătură cosmo scria nu de m ult; a sp u s; „In ceea ce rie priveşte posibilitatea regăsirii submarinului. navală de la Porthsmouth (New tercccidentale nu au dus la atenua
nautul Pavel Popovici eu nava Vos- este o întrecere nobilă. înălţătoa Ultimul contact prin radio cu subma Harapshirc) pentru o revizie generală. rea divergentelor dintre principalii
lok-4. Primul dintre aceştia a exe ,,La începutul erei spaţiului cos re şi, desigur, încununată de mai
mic, ei (sovieticii — N.N.1), posedau mult succes. Probabil că america După cum transmite agenţia Fran
nii înşişi ştiu mai bine ca oricine rinul, care se afla la aproximativ ce Presse, amiraiul Georg Anderson, parteneri ai N.A.T.O. După cum se
cit de mult se aftă în urma noa 350 km. distanţă de Boston, a avut şeful operaţiunilor navale ale S.U.A., ştie, aceste divergente se referă la
stră. Dar noi nu sîntem avizi si loc miercuri dimineaţa, la ora 9 (ora a anunţat in cadrul unei conferinţe problema raportului de forţe in in
nici lacomi. Cosmosul ajunge locală), în momentul in care căpita dc presă, care a avut loc joi dimi teriorul N.A.T.O. După cum a de
pentru toţi. Avem destul dc lu nul anunţa că a ajuns la adîncimea neaţa la Pentagon, că submarinul clarat secretarul de stat Rusk. in
cru. Principalul este ca cel de-a! maximă pe care o putea atinge sub atomic „Thresher“ trebuie conside tr-un interviu televizat la 1 0 aprilie,
6 -lea ocean să nu devină un po marinul. De atunci, toate eiorlurilo rat pierdut, împreună cu cele 129 de „ele nu afectează probleme funda
ligon. Pentru şliintă sîntem de pentru a reintra in contact cu sub persoane aflate la bordul lui. El a menta.'« ca, de exemplu, relaţiile din-
acord să lucrăm şi cu colegii noş marinul, fie prin radio, fie prin inter adăugat că nu "xislă nici o posibi tie N.A.T.O. şi tratatul de la Var-
tri de peste ocean“. mediul unui alt submarin — „Sky- litate dc a aduce submarinul la su $o\ia". „Franţa, a adăugat el, este
Pilotul cosmonaut Gherman Ti iark", care evolua în apropiere, au prafaţă, preCT'/înd că submarinul se tot citit de ferm angajată fată de
tov a subliniat că cursurile pen fost zadarnice. află probabil la o adincime de
tru cosmonauţi se desfăşoară nor 2.560 m. alianţă ca şi oricare alt membru al
La 12 ore după primirea ullimului N.A.T.O.“.
mai. „Aprecierile sint foarte sa mesaj, forţele maritime anunţau că Amiralul Anderson a anunţai, de
tisfăcătoare. Vrem să mulţumim Oecrsfo antidemocraticas-a observat o urmă de ulei in apro asemenea, că a fost numită o comi
din inimă profesorilor noştri“.
pierea locului în care ar ti trebuit sie navală de anchetă sub conduce
Aceeaşi părere a fost exprimată
să se găsească submarinul. Nu se ştie rea amiraluiui Bernard Austin, care în guatemala
şi de Iuri Gagarin. J la ce adîncime se găsea submarinul, intenţionează să se folosească In
întrucit, potrivii declaraţiei amiralu- cercetările ei de batiscafu! „Trieslc". CIUDAD DE GUATEMALA 11 (A-
_ Subliniind că batiscaful nu va puiea gerpres).
( intra în acţiune decit cel mai de
A fost descoperit criminalul vreme peste o săptămină, el a de Potrivit relatărilor corespondentului
din Ciudad de Guatemala al agenţiei
de război hitlerist fcrich Rajakovitch clarat că lot ce va putea face este Reuter, noul dictator guatemalez, co
să ia fotografii ale submarinului lonelul Enrique Peralta. a anunţat
intrarea in vigoare a unei noi „carte
BERNA 11 (Agerpres). Cu toate acestea, oficialităţile olan care, după toate probabilităţile, zace fundamentale guvernamentale" care
Un alt criminal de război hitlerist deze recunosc faptul că un dosar vo zdrobit pe fundul oceanului din cau înlocuieşte constituţia tării suspenda
a fost descoperit zilele acestea, după luminos există în cazul Rajakovitch za presiunii enorme. tă in urina loviturii ele stat de la
sfirşitul lunii trecute.
mm ce a trăit sub o identitate falsă de şi că o seric de alte ţări au fost in
ia sfirşitul celui de-al doilea război formate pentru eventuale acţiuni ju
E dimineaţă. începe o nouă zi de muncă a lui Iuri Alexcevici Gagarin. Eşuatreea lemsetrsi
Camili onatele mondiale Economia ţărilor Europei occidentale în anul 1982 mondial. Este vorba de Erich Raja diciare împotriva lui. jrstcfneiel „Poiearăs" Agenţia transmite d» asemenea, că
kovitch, unul din colaboratorii apro De altfel, în Germania federală «Se pe Jbordul Peralta a da! publicităţii la 10 apri
piat) ai principalului „expert nazist lie o serie de decrete prin care parti
foştii nazişti au dezlănţuit o adevă
la tenis de masă unei nave dul comunist guatemalez este scos in
în problemele evreeşti“, Eichmann. rată campanie In favoarea colegului
— Un raportai Comisiei Economice O.N.U. afara legii şi sint prevăzute pedepse
PRAGA 11 (Agerpres). — pentru Europa — El a fost descoperit in Elveţia, unde lor, căutînd să-l scape de pedeapsa NEW YORK 11 (Agerpres). — se\ are pentru persoanele care se fac
Campionatele mondiale de tenis a fost pus sub urmărire, şi extrăda meritată. Dr. Harfter, fost general S.S. După cum anunţă agenţia France vinovate de „violarea dacretelor an
de masă au continuat joi în Palatul rea sa a fost cerută de reprezentan în unităţile naziste care au ocupai O- Presse, prima încercare de lansare tice,muniste“.
Sporturilor din Praga cu desfăşura ţii organizaţiilor foştilor deţinuţi po Ianda şi care în momentul de fată, a unei rachete americane de tip
rea probelor de simplu. Campioana LONDRA 11 (Agerpres). spune în raport. Anglia este de ase litici şi victimelor nazismului. după cum relatează agenţia France „Polaris A-3“ de la bordul unei nave A fen faf ia vsafa rrtinisiruiui
ţării noastre Maria Alexandru a re Comisia Economică O.N.U. pentru menea.-una din ţările din Europa oc Presse, este „înalt funcţionar a! gu a eşuat la !0 aprilie. Racheta, după afacerilor externe
purtat o frumoasă victorie întreeînd-o Europa a dat publicităţii un raport cidentală in care situaţia şomajului Cazul lui Rajakovitch este însă vernului landului Bavaria“, a făcut o cum menţionează agenţia, a scăpat al A lgeriei
cu 3—I pe C'en Min-dn (R.P. Chi cu privire la evoluţia sitiiatici eco s-a înrăutăţit simţitor tri anul 1962. „complicat", relatează agenţiile de declaraţie In care consideră pe Ra- de sub controlul tehnicienilor care
neză). Geta Pitică a dispus cu 3—0 nomice în ţările Europei occidentale presă occidentale, pentru că pină a- jakoviţch „jurist foarte serios" si au lansat-o şl n trebuit să fie dis ALGER 11 (Agerpres). —
de Crosbv (Noua Zeelandă), iar F.ila In general, in raporl se constată cum nu s-a stabilit extrădarea sa şt, „funcţionar onest“. Dr. Harfter subli trusă în zbor.
Consfănt’nescu a învins-o cu 3—0 pe în cursul anului 1962. In acest raport că, fără excepţie, investiţiile în dife niază in declaraţia sa că tn funcţia Acest eşec, spune agenţia France Agenţia France Presse relatează
Cholras (S.U.A.) La masculin, Radu se subliniază in special că Marea ritele ramuri ale industriilor ţărilor de altfel, criminalul de război nici pe care a deţinut-o în Olanda ocu Presse, ridică probleme serioase în
Negulesru l-a învins în turul doi pe vest-europene au scăzut în cursul »¦ nu-şi mai dă osteneala să-şi ascundă pată, Rajakovitch nu ar fi săvirşil legătură cu racheta „Polaris A-3", că în dimineaţa zilei de 11 aprilie,
Bctrand (Belgia) cu 3—0. Pentru tu Britanie este ţara vest-europeanâ nnlui trecut. In schimb costul vieţii adevărata identitate. Rajakovitch, crime de război. Semnificativ este Întrucit „din totalul de 12 experi
rui trei s-au calificai de asemenea, care prezintă imaginea cea moi nefa a crescut in cele mai multe dintre însă, după cum relatează agenţia mentări ale rachetei, numai trei au fn timp ce părăsea clădirea Adună
Giurtfiucă şi Rethi. Cobirzan a pier aceste ţări cu' 4 pină Ia 5 Ia sută care s? află acum la Berna, se de France Presse, că apărători)! lui Ra reuşii". (Primele 11 încercări au fost
dut cu 0 —3 la iugoslavul Korpa, iar vorabilă In ce priveşte situaţia eco fată de anul 196! şi tn cela mai multe clară „victima unor calomnii". De jakovitch, dr. Harfter, este tn momen efectuate de la baze terestre). rii Naţionale Algeriene, Moharamed
Szentivani a fost eliminat (0—3) de nomiei sale im anul care a ' trecut.' din ele indicele’ costului vieţii era altfel, in ciuda dovezilor care exista tul de fată el însuşi obiectul unei După cum se şlfe, „Polaris A-3"
Bengssfon (Suedia). La Bras (Fran in 1962 'cu 7 pînă la 12 Ta sută mal anchete din partea procuraturii bava este racheta pe care Anglia urmea Khemisli, minlsltul afacerilor externe
ţa), a cîşlîgat cu 3—0 la Eieonora „Anglia beneficiază de trista distînc-' mare decât în 1958. in ce priveşte vinovăţia Iul — In reze pentru crimele de război de care ză să o achiziţioneze de Ia S.U.A.
r‘ tie de a fi singura ţară vest-euro- special uciderea a mii de evrei in tim este acuzat tn timpul ocupaţiei de potrivit acordului semmt Ia 7 apri a! Algeriei, a fost victima unui
peană unde volumul producţiei na pul ocupaţiei de către bitlerişti a ir către nazişti a Olandei. lie la Washingtrn.
ţionale a rămas pur şi simpla neschim alental.
bat faţă de anul. precedent" — se landei in 1941—1942, — autorităţile
olandeze „nu consideră că există o Un algerlan, a cărui Identitate nU
bază pentru darea lui în judecată“.
a fost tncă comunicată, a tras cu
revolverul as' n-, m'-' ' r*•> "X-
terne, rănindu-1 la cap.
i__—
Redacjia şi administraţia ziarului :_aţr-_6 Marti« nr. O .Ielefon: 188, 189, 75, 674. l axa: plâtill Io numerar «ţnform aprobării Direejlel Generale Pri.T.R. nr.^268.828 din 6 noiembrie 1949. Tiparul; întreprinderea Polijrafisâ v4li Mal* — Deveţ,^-
