Page 41 - 1963-04
P. 41
B á t e t e » c m " * ”1 I PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
-------- fit
Anul XV. Nr. 2581 Sîmbătă 13 aprilie 1963 4 pagini 20 bani
,{LuemriU aq/ieâ-le de. ţtfim ăaată
in efiâea o-friimâ de entitate.
Recomandările Consiliului Să grăbim ritmul
agricol regional cu privire însămînţărilor din epoca I
la cultura cartofului Ne aflăm în toiul însăminţărilor de la sulă şi la legume — 27,39 la sulă. S cu le ru l V io re l A n g lie i şi lă
primăvară. Pătrunşi de grija faţă de Vinovaţi de stadiul lent in care s-au
obţinerea unor recolte bogate, mem L a cabinetul tehnic — cătuşul O cla v ia n O p riş a s in i
desfăşurat pină acum insăminţările şi
în anul 1963 (I) b in e cu n o s cu ţi la C .S . H u n e d o a
brii celor mai multe unităţi agricole celelalte lucrări de primăvară se fac activitate rodnică ra p e n tru p re c iz ia şi ca lita te a
din regiunea noastră se străduiesc să în primul rînd membrii consiliilor de lu c ră rilo r fă cu te de ci. F o to re
Pe baza recomandărilor Consiliului miezul alb-gălbui. însuşirile culinare folosească din plin fiecare zi, fiecare conducere ala unor G.A.C., care în loc Cu sprijinul comitetului sin Tot în această perioadă la a- p o rte ru l n o s tru i-a su rp rin s în
Superior al Agriculturii şi a rezulta sint bune. Productivitatea, 27— ceas prielnic muncilor în cîmp, pen să se ocupe de mobilizarea colecti dicatului şi a comisiei ingineri telierul electric au fost prezen tim p ce e xecu ta u m a triţe le p e n
telor de producţie înregistralc in uni 32.000 kg./ha. tru ca insăminţările să fie executate viştilor la lucru, de organizarea mun lor şi tehnicienilor, cabinetul tate două diafilme tehnice la tru n işte g h id a je la la m in o ru l
tăţile agricole socialiste fruntaşe, in timp scurt şi la un înalt nivel a- cii la arai şi semănat, îşi caută alte tehnic ele la preparaţia cărbu care a participat un mare număr d e s îrm ă .
Consiliul agricol regional (ace ur VORAN; Soi tardiv, cu perioada grolehnic. treburi neglijînd executarea lucrărilor nelui din Petrila, desfăşoară de muncitori.
mătoarele recomandări cu privire la de vegetaţie de 135—145 zile. Tuber de sezon. o bogată şi multilaterală ac '.¦,¦,¦-¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦ ¦ • • • I U
cultura cartofului pentru anul agricol culii au forma rolund-ovală, cu vîr- Sînt insă şi unităţi agricole undî Aceste acţiuni au avut o mare
1963 în regiunea noastră:
ful subţiat şi miezul galben. Consis lucrările din campanie merg anevo Pentru imprimarea unui ritm mai tivitate. In cele trei luni ce eficienţă în ridicarea pregătirii De veghe
Soiuri recomandate ios, unde atelajele şi tractoarele nu susţinut lucrărilor din campania agri s-au scurs, în faţa muncitori tehnico-profesionale a muncito
tenta, făinoasă. Este rezistent la
VIOLA : Soi de masă, timpuriu, cu sint folosite cu chibzuinţă la arături colă şi tractoriştii care deservesc gos lor ele aici au fost prezentate 30 rilor. Numărul inovatorilor şi a la siguranţa circulaţiei
perioada de vegetaţie de 75—90 de rîia neagră. Produclivitatea 30— şi însămîntări. Colectiviştii din Tur- podăriile colective trebuie să se ocupe de conferinţe tehnice pe diferite inovaţiilor este în continuă creş
zile. Este rezistent la rîia neagră, dar 35.000 kg./ha.
sensibil la mană şi viroze. Este foarte daş, bunăoară, pînă la 11 aprilie nici cu mai multă hărnicie de folosirea teme. In cea mai mare parte tere. O inovaţie valoroasă, pro Intr-una din zilele trecute, fă-
apreciat pentru consumul intern si Agrofehnica culturii <
Li export. Are tuberculii de formă ti măcar n-au început să axecute ară judicioasă a timpului de lucru şi a conferinţele au tratat probleme pusă în ultimul timp, este cea a cîncl revizia tehnică la trenul
pică soiurilor de masă şi însuşiri cu cartofului
linare foarte bune. Productivitatea turi sau însămîntări, iar cei din Spini, întregii capacităţi a tractoarelor. legate de o mai bună cunoaş lăcătuşului Elisei Bofan de la 2976, lăcătuşul de revizie Ştefan
mijlocie — 12.000—14.000 kg. la ha. Alături de materialul de plantare
cu valoare biologică ridicată, agro Sălaşul Inferior etc. au făcut aceste Rămînerea în urmă înregistrată la tere şi însuşire a procesului teh secţia brichetaj. Este vorba de Verzan, de la revizia de vagoane
BINTJE: Soi de masă, semitimpu- tehnica diferenţiată constituie factorul lucrări pe suprafeţe mult prea mici arături şi însămîntări impune luarea nologic, despre rolul micii meca mărirea debitului la pompele de Alba Iulia, a descoperit o defec
riu. Are perioada de vegetaţie cu hotăritor în sporirea producţiei de fată de posibilităţi. Aceasta din cau celor mai eficiente măsuri. Sfaturile nizări în producţie, preîntîm- smoală cu 50 la sută. Aplicarea ţiune : vagonul Ga 01191 avea
prinsă între 100—115 zile; se remarcă cai toii. Cele mai mari producţii de ză că în gospodăriile amintite nu populare comunale, inginerii agro pinarea unor defecţiuni şi ava acestei inovaţii aduce economii, bandajul crăpat. Defectul putea
prin ritmul rapid de formare şi creş cartofi se obţin pa terenuri de lun s-au folosit toate forţele la executat nomi trebuie să pună în centrul pre rii şi altele. Mult apreciate au după antecalcul, de 8.256 lei. da naştere la un eveniment de
tere a tuberculilor. Tuberculii au coa că, fertile şi cu textură uşoară spre rea lucrărilor de pregătire a terenu ocupării lor terminarea însăniînţării fost conferinţele prezentate de cale ferată. Vagonul a fost scos
ja fină, formă regulată, miezul gal mijlocie, in condiţii de climă răco lui şi la însămîntări. Exemple de a- culturilor din epoca I în cel mult tov. Ioan Crăiescu, Dumitru O altă inovaţie aparţine tov. însă din circulaţie la timp şi tri
ben. însuşirile culinare sini foarte roasă şi umedă. In asolament, cprloful cest fel s-ar putea da încă din multe două, trei zile. In acelaşi timp să se Costin, Ştefan Cziraki şi Ioan maistru Iosif Maior din aceeaşi mis la atelierul de zonă clin Al
bune. Este sensibil la viroze. Se re este bine să se cultive după legumi unităţi unde rezultatele sînt slabe. facă pe suprafeţe cil mai mari pre Florescu. secţie. Ea constă în confecţio ba Iulia pentru a fi reparat.
marcă printr-o productivitate ridica- noase perene, în special trifoi şi lu- Grămezi de gunoi continuă să rămî- gătirea terenului şi să se treacă cu narea unui dispozitiv de susţi
lă, realizînd in condiţiile unei culturi cernă, sau după păioase de toamnă na neîmprăştiate şi terenul nearat în 1 'e forţele la semănatul celorlalte Planul realizat nere a roţii dinţate de la mala Pentru vigilenţa de care a dat
neirigate producţii de 20.000—25.000 şi alte culturi care se recoltează în timp ce atelajele şi tractoarele sînt culturi de primăvară. La rîndul lor, la toii indicii xor. Prin aceasta se reduce mult dovadă, lăcătuşul Ştefan Verzan
kg./ha., iar în condiţii de irigare piuă vară, el însuşi fiind o plantă bună folosite numai parţial — cîteva ore conducerile G.A.C., Îndrumate de orga efortul fizic al lăcătuşilor la în a fost propus pentru premiere.
la 38.000 kg./ha. premergătoare pentru majoritatea pe zi — la executarea lucrărilor a- nizaţiile de partid, au datoria să se In p rim u l trim e s tru d in a n u l treţinerea şi repararea malaxo
plantelor agricole. gricole. Din această cauză pregătirea ocupe cu mai multă răspundere de acesta c o le c tiv u l .s e cto ru lu i n r. rului. T. ALEXANDRU
GALBEN TIMPURIU: Este un soi terenului şi insăminţările pe ansaniţ- mobilizarea colectiviştilor la lucru, de \ corespondent
semitimpuriu, cu perioada de vege a) Aplicarea îngrăşămintelor: Car b'ul regiunii sint rămase în urmă. CONSTANTIN BĂDUŢĂ
taţie cuprinsă între 85 şi 100 zile. toful este o plantă cu cerinţe ridicata buna organizare a muncii, pentru fo
Tuberculii au formă rotundă, coaja fată de elementele nutritive,' avînd Potrivit datelor comunicate Consi corespondent
galbenă, netedă, cu ochii mici, su nevoie pentru formarea unei produc liului agricol regional, pină” la 11 losirea cu randament a tuturor for
perficiali. Este sensibil la riia nea ţii de 2 0 .0 0 0 kg. tuberculi la ha. de aprilie au fost executate arături pe Acţiuni gospodăreşti
gră şi la viroze, are o rezistentă cantităţi mari de azot, fosfor, potasiu ţelor de care dispun.
şi calciu. Consumul acestor substan
mijlocie la mană. însuşirile culinare ţe are loc mai intens o dată cu numai 17.809 ha., iar insăminţările Situaţia însămînţărilor 1 de la E. M . V u lca n a dat şi de înîriismaseţare
înfloritul plantelor şi cu începerea din epoca I reprezintă doar 69,4 la din epoca I, la 11 aprilie 4.23S to n e c ă rb u n e în p lu s la tă
sînt foarte bune. Dă producţii între foimării tuberculilor. De aceea, la sută din planul iniţial stabilit. Este
îngrăşarea culturilor de cartofi tre adevărat că în raioanele Sebeş, O- de s a rcin ile de p la n . L a d o b in -
16.000 şi 34.000 kg./ha. buie să se lină seama ca la soiu răştie şi în oraşul regional Deva s-au
GULBABA: Este un soi semitim rile timpurii să se administreze în făcut însămîntări din epoca I pe 96,1 d irc a a cestor succese a. c o n tri oooooooo =000000-wooooo ooooooooooooooocoooooooo
grăşăminte sub formă mai uşor so la sută, 80,7 la sută şi respectiv b u it în tre g u l c o le c tiv d in sector.
puriu avînd perioada de vegetaţie cu lubilă. 107,8 la sută. In alte raioane situaţia Oraşul Deva 107,8Vo S -a u re m a rca t în d eoseb i g ru p e le | §P r i m e l e z i l e a le p r i m ă v e r i i a u a d u s n o i p r e o c u p ă r i p e n t r u g o s p o d a r i i
este însă cu lotul nesatisfăcătoare. Sebeş 96,17. con d use de co m u n iş tii D u m itru
prinsă între 100—115 zile. Tubercu- Tn toate zonele de cultivare a car In raionul Ilia, spre exemplu, s-au Orăştie 80,7% S a b ţiu , ca re a d a t peste p la n | c o m u n e lo r şi o ra ş e lo r re g iu n ii. §C a u r m a r e , i n a c e s te z i l e s -a u . î n t r e p r i n s
tofului, el valorifică bine îngrăşămin- executat insămînţări pe numai 2.414
. iii sînt lungi-ovali, cu uşoare nere- tele organice şi minerale. In funcţie ha. din cele 3.332 ha. planificate, iar 8 0 SC! ' i c J l e “ c t ' w " g o s p o d ă r e ş t i ş i d e î n f r u m u s e ţ a r e a lo c a lită ţilo r la ca re f8
de soiul care se cultivă şi de zona în oraşul regional Hunedoara pe abia cetăţen i, la tă c îte v a
gularităţi pe suprafaţă, coajă netedă de cultură, îngrăşămintele organice şj 1.276 ha. din 2.736 ha. cit se prevede 8 p a rticip ă p rin m u n că p a trio tic ă im m e re n u m ă r d e §
în plan. Slab se stă cu insăminţările
de culoare roză, iar miezul alb. Are minerale se aplică după cum urmează: mai ales la cartofi, cultură la care 1.19S to n e d e c ă rb u n e , G o a g y | aspecte de la aceste a c ţiu n i.
pînă în prezent nu s-a realizat decil
bune însuşiri culinare. Este sensibil Pa terenurile cu o fertilitate mai 33,3 la sută din plan, la plante de nu Io a n , ca re a re a liz a t u n ra n d a oooooooooooooooooooooooo oooooooooooooooooooooooS
la rîia neagră. Se păstrează bine bună, situate în locuri răcoroase şi treţ — 56,2 la sută, la mazăre — 47,8 Alba 80.47, m e n t d e 6,45 to n e p e p o s t m a i «Tiiina în fru m u se ţă rii"
peste iarnă. Productivitatea, mijlocie. umede, se recomandă 20—30 tone gu m u lt cu 0,85 to n e fa lă d e ra n
MERKUR: Soi tardiv. Perioada de noi de grajd la ha., iar pe solurile Ilia 72.47, d a m en tu l p la n ific a t. R e zu lta te De curînd a avut loc cea de-a nilor se vor organiza acţiuni de mun
XlII-a sesiune a Sfatului popular al că patriotică. In acest scop I.G.O.
vegetaţie 130—140 zile. Tuberculii (C o n tin u a re in pa g . 2 -a ) >b u n e a u o b ţ i n u t f i I o v . A l e x a n - oraşului regional Petroşani. Cu a- Petroşani a luai din timp măsuri
cest prilej s-au discutat şi acţiunile pentru procurarea a 1 .0 0 0 kg. să-
sint mari, d i formă rotundă sau ro- Or. Huned. 46,6°/( d ru N ic o a ru şi C o n s ta n tin Z a - ce trebuie întreprinse in vederea niînţă de iarbă, 1 .0 0 0 bucăţi arbori
tund-ovală, plină. Coaja este albă, înfrumuseţării oraşelor şi comune ornamenlali şi 1 0 .0 0 0 bucăţi puieţl
h a ria . lor din Valea Jiului. Pentru desfă
şurarea unei activităţi cît mai sus de gard viu.
Hafeg 30,1% L a lu cru rile de p re g ă tiri g ru ţinute, luna aprilie a fost declarată
p e le con d use d e to v . M ilia i P a - luna curăţeniei şi a înfrumuseţării. In aceste zile în multe din car
Brad 22,57, v c l şi F lo re a A v ra m ş i-a u re a tierele oraşelor şi în comune cetă
liz a t p la n u l trim e s tria l în p ro
p o rţie d e 108, re s p e c tiv , 107 la
sută.
Au term inal plantarea pomilor In lu n a m a rtie , clin c e le 8 Cu sprijinul depulalilor, al comi ţenii au ieşit la curăţenia şi u i
g r u p e c a re ¦lu c re a z ă în a b a ta j, siilor de femei şi al tuturor cetăţe frumuseţarea localităţilor.
Colectiviştii din cele patru gospo a efectua arături şi insămînţări şi pc 7 au re a liz a t un s a la riu de pes
dării agricole colective de pe raza terenurile unde nu pol ii folosite te 100 le i p e p ost d e m in e r. D e t a întreţinerea p arcu rilo r
comunei Baia de Criş, raionul Brad, tractoarele, ei au reparat ţoale atela ex em p lu , gru p a condusă de m i
Cu sprijinul brigăzii de tractoare ţinînd seamă de condiţiile locale care jele existente în gospodărie, astiel că n e ru l D u m itru Sabău a c iş li- Şi în oraşul Sebeş, la îndemnul mai în parcul „Arini“ s-au planlat
nu permit peste tot (din cauza for imediat ce timpul le-a permis au în g a t 112,34 Ic i p e p o s t d e m i deputaţilor, cetăţenii au ieşit la 1.000 pomi ornamentali. De aseme
" Gospodăria agricolă colectivă din mazăre, 20 ha. cu ovăz, 97 ha. cu mei şi umidităţii terenului) să se iacă ceput munca pe ogoare. Pină acum ner, ia r gru p a to v. Ioa n G o a g y muncă patriotică pentru a-şi face nea pe străzile V. Roaită, 7 Noiem
Galda de Jos este deservită de către berceag, ghizdei şi trifoi, să plante lucrări mecanizate la timpul optim, în aceste gospodării s-au arat 37 hec a r e a liz a t u n s a la riu d c 112.74 tot mai frumoase parcurile şi zonele brie, Mihail Kogălniceanu, Ştefan
brigada a 16-a de tractoare de la ze 9 hectare cu cartofi şi aproape s au pregătit temeinic încă din iar tare şi s-au însămînţat cu ovăz 23 le i p c post de m in e r. L a p re g ă verzi. Aici s-au organizat acţiuni la cel Mare şi altele s-au mai plantat
S.M.T. din Alba Iulia. Cei nouă me 7 ha. cu alte legume. nă pentru buna desfăşurare a cam hectare. De asemenea, au executai tiri. d in cele p a tru gru p e, tre i care au participat salariaţii între
canizatori care compun brigada şi-au paniei de primăvară. Cu scopul de grăpatul pe 105 hectare arate şi se au re a liz a t un sa la riu d e 104 le i prinderilor „Sebeşul“, „Simion Băr- încă 1.000 pomi ornamentali. Tot
adus o contribuţie înseninată la e- B. IONESCU mănate în toamnă, aplicând lolodată pe post d e m in e r. nuliu“, I.M.T.F., I.F. şi altele. Cu
fîctuarea în timpul optim a lucrări corespondent Îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă acest prilej s-au plantat pomi orna odată prin lărgirea străzii de lingă
lor agricole pe care le are de exe de 69 hectare cultivate cu grîu. In ' această p e rio a d ă c o le c tiv u l mentali, s-au curăţat aleile etc. Nu
cutat gospodăria în această campanie. oliciul P.T.T.R. s a creat o nouă
Folosind tractoarele şi maşinile a- Paralel cu aceste lucrări, în G.A.C.
gricole la întreaga lor capacitate de zonă verde. •'
lucru mecanizatorii au pregătit te
renul şi au însămîntat toate saltu C u p a rticip a re a cetăţenilor
rile din epoca I-a, iar în prezent efec
din Ţebea, Cărăslău, Rişca şi Lun se cto ru lu i nostru a a cord a i o Cetăţenii din Brad sînt şi ei dor tăţeni, care au prestat cca. 19.600
tuează arături în vederea însămintă- ca, colectiviştii au continual şi au nici să-şi facă oraşul toi «mai fru ore, eiectuînd lucrări gospodăreşti, a
reuşit să termine plantările de pomi O te n lie s p o rită şi re d u c e rii c o n mos, mai bine gospodărit. De aceea căror valoare se ridică la peste
rii porumbului. Cu sprijinul mecani pe suprafaţa de 21 hectare, plani- mulţi dintre ei au răspuns cu în 49.000 Iei.
iicală pentru această primăvară, e- s u m u rilo r s p e cifice d c m a te ria le sufleţire la acţiunile întreprinse d«
fectuînd lolodată stropitul la peste siatul popular. Numai în ultimele S-au creai astfel noi zone verzi
3.500 pomi din livezile pe rod. şi a c h e ltu ie lilo r g e n e ra le d c săpiămini au participat la acţiunile pe o suprafaţă de 510 m.p. şi s-au
dc muncă patriotică peste 4.900 ce plantai 80 pomi ornamentali, 1 0 0
p ro d u cţie . In re le tre i lu n i care arbuşli şi 6.250 bucăţi panseluţe. ,
s-a u scurs au fost o b ţin u te e c o
n o m ii d e 217 m .c. m a te ria l le m
zatorilor, colectiviştii au reuşit sa în- nos şi 06 m .c. m a rg in i. In to
săminteze 23 ha. cu sfeclă, 16 ha. cu Despre acţiunea întreprinsă pen ta l, e c o n o m iile de m asă le m n o a Viitorii maiştri constructori au plecat
tru plantarea pomilor ne iniormează
Cu angajamentul şi corespondentul nostru, tov. Cean să în p rim u l trim e s tru a l a n u
depăşit Simion. In numai două zile — preci
zează el — peste 80 de membri ai lu i se r id ic ă Ia 101.700 le i. D e la practică pe şantiere şi în fabrici
1 Lo începutul anului colectivul de G.A.C. „Ogor nou“ din satul Rişcu-
muncitori, ingineri şi tehnicieni de la liţa, raionul Brad, au plantat 1.275 a s e m en e a s -a u e c o n o m is it 4.S07
turnătoria veche a Uzinei „Victoria“ de pomi. Printre colectiviştii care
Călan s-a angajat să depăşească pla s-au evidenţiat la săpatul gropilor şi ca p se şi 2.406 Itg : e x p lo z iv , ceea 800 de elevi din şcolile de maiştri ingineri şi tehnicieni pentru ca stu
nul de producţie iu primul trimestru la plantarea puieţilor se numără ale Ministerului Industriei Construc diile teoretice din şcoală să poată fi
cu 1 la sută. Deşi condiţiile de lu Aclam Faur, Samoilă Giurgiu, Gheor- ce e c h iv a le a z ă cu 24.300 le i. ţiilor au plecat zilele aceslea pe ma
cru au fost mai grele în această pe ghe Bădău, Anica Dubariu ş.a. rile şantiere, în fabricile de ciment şi
Sum a lo ia lă a e co n o m iilo r prefabricate de beton, pentru stagiul mai bine aplicate în practica de fie
de practică.
re a liz a te în p rim u l trim e s tru la care zi. ¦
In timpul care a mai rămas pînă la
p r e ţu l d e c o s i s ilit d e 136.000 sesiunea examenului de absolvire sau Şantierele şi fabricile din industria
de sfîrşil de an, elevii vor lucra ala
Ic i. iuri da cei mai pricepuţi muncitori, construcţiilor şi a materialelor de
Ing. IOAN GROZAV construcţie i-au primit cu dragoste
corespondent pe viitorii maiştri.
(Agerpres).
rioadă, bilanţul muncii turnătorilor PA SIU / .M ¦
este rodnic: planul de producţie a ' & r-
fost depăşit cu 4,81 la sută, iar rebu i /p
tul redus cu 1,19 procenlg sub ci ' // -
fra admisă.
f r re a to ru l e x a m in ea ză cu m a x im u m S c u fu n d a t in cerceta rea u n o r şa- n a ă el, d u p ă m in e jo c u l ăsta este acesta e x e c u ta c r o iu l d u p ă un 'p ro
O importantă contribuţie la obţi b loa n e de fo rm e şi m ă rim i a d evă ra ta m u n că a c ro ito ru lu i. Să
nerea acestor succese şi-au adus-o e- ^ d e e x ig e n tă un n o u m od e l. O c h ii la i, e c e l m a i s im p lu . In a in lu insă d e ced eu în v e ch it. A tă ia t m a i m u lte
chipele conduse de Adolf Ştempel d ife rite , c ro ito ru l Io a n Z a h a ria pare a în fig e c u ţitu l, tre b u ie să ş tii cu m
de la piese mecanice, Lili Brănescu lu i iscod esc u i g r ijă şi ră sp u n d e re a id o m a d e se n a to ru lu i a p le ca i asu şi c il să tai. fiş ii, p e ca re le -a suprapus, l-a m e x
de la articole sanitare, Ion Budlu de p ra p la n ş e te i d c lu c ru . C h ib z u ie şte ,
la radiatbare, Dan Sabin de la cazane fie c a re a m ă n u n t. L in iile şi fo rm a es m ăsoară, a p o i lă ţim e a şi lu n g im e a In v o rb e le lu i p u ţin e şi s im p le .d e - p lic a t greşea la , a ră tîn d u -i că la f ie
încălzire centrală. In acelaşi timp, fie c ă re i piese. P e lu c iu l c a tife la t a l slu şim e x p e rie n ţa şi p re o c u p ă rile o n iu -
emailatorii au realizat 74 la sută din te tic ă sîn t cerin ţe in d is p e n s a b ile p o lic lo r u r ii d e v in ii ş a b lo a n e le sin t h ,i p a s io n a t tle m eserie. N u m a i m u n - c a re piesă, c r o it ă în f e lu l a ce s ta se
întreaga producţie de vane băi, de a şcza le c în d tra n sv e rs a l, cin ci lo n c iiid h s lfe l co m u n is tu l Io a n Z a h a ria
categoria I-a, ceea ce înseamnă de o ric ă ru i prod us. F ie ca re îşi a rc to g itu d in a l. O rd in e a în ca re se g ă a p u lu l e co n o m is i în p rim u l trim e s p ie rd e 25 la sută d in m a te ria p rim ă .
păşirea angajamentului cu 4 la sută. sesc acum p a rc a fi bună. C r o ito
tuşi s p e cific u l lu i. L a p rim u l m o ru l Io a n Z a h a ria dă insă d in cap tru a l a cestu i an S6 m .p . d e m a te rie F u ca m in e , i-a m zis, şi a tu n c i d in
Primul trimestru al anului a fost a d eza p rob a re. P o z iţia şi o rd in e a şa p rim ă . A s ta în sea m n ă cu la fie c a re
încheiat cu rezultate bune şi de colec d e l se con su m ă cu c ifiv a cm .p . m a i b lo a n e lo r sc s ch im b ă d in n o u : m e m .p . c r o it s -a c iş tig a l 3 ilm .p . d c p o - aceeaşi ca n tita te d e p o lic lo ru ră de
tivul care lucrează la montaj. Echipe tru l in tră ia r în fu n cţiu n e . Se ju lic lo ru ră d e v in ii.
le conduse de comuniştii Ilisie Bur m u ltă m a te rie p r im ă ; a l d o ile a nu d ecă . se m ă soa ră , se ca lcu le a z ă ... v in ii v e i c r o i 5 p ie s e , n it 4...
duşi, Coloman Lăpugean şi Petru — M i se ru p e in im a cin ci v ă d că
Nandra au montat 17,2 tone radia în tru n eşte to a te ca lită ţile . In ir -o ase — M ă „ jo c “ c u a fu ris ite le astea I n lu p t a sa ele z i c u z i p e n t r u v a
toare mai mult decît prevedeau sar u n ii c r o it o r i „ f u g “ 'd u p ă c a n tita te
cinile de plan. m en ea s itu a ţie , e g re u să h otă ră ş ti d e şa b loa n e şi n u le m a i găsesc lo - lo rific a re a fie c ă ru i cm .p . d e m a te rie
ş i fa c r is ip ă 'de m a t e r ie p r im ă . Z i
I. CRASCA ca re d in ce le d o u ă v a ria n te a le ace c u i n icid e cu m — ne spune io v . Io a n lele trecu te, a flin d u -m ă lin g ă c r o i- p rim ă , c o le c tiv u l F a b ric ii „ S im io n
V. TÂTĂRUŞ to ru l Io a n P ă d u re an am v ă z u t că
corespondenţi lu ia ş i p ro d u s c m a i bună. L a u m iii- Z a h a ria , z îm b in d . D c a ltfe l, e o n ii- B u rn u fiu “ d in Sebeş a o b ţin u i în p r i
d ou ă a u to ru l. G h e o rg h e D u m itre a s ă , m u l trim e s tru a l a cestu i an o e co n o
a pus to t ta le n tu l, p rice p e re a şi m ie d c p o lic lo ru ră da v in ii, cu care
fa n te z ia sa. P e bun ă d re p ta te a cu m se p o a le lu c ra e fe c tiv c irc a 10 zile.
se în tr e a b ă : unu g ă sit o a re cca m a i f rea toru l de m o d e le G heorghe
e co n om ico a s ă s o lu ţie ? V a sa tisfa ce D u m itre a s ă c m u lţu m ii. M o d e lu l
Ana Mandrosca este muncitoare la fabrica de încălţăminte „Ardelea c o n ce p u t d e e l a fo s t a p re c ia t tle
na" din Alba Iulia. Ea execută lucrări de bună calitate, obţinind în ace
laşi timp însemnate economii de ma terie primă. n o u l m o d e l g u s tu rile şi e x ig e n ta c u m p ă ră to ri şi s-a d o v e d it şi e c o
c u m p ă r ă t o r i l o r ?,
IN FOTOGRAFIE: Muncitoarea Ana Mandrosca la locul de muncă. n o m ico s .
